Formele abreviate ale unor denumiri comerciale sint foarte frecvente in comunicarea uzuala, dar fac parte dintre aspectele oralitatii mai rar inregistrate in scris. Numele unor foarte cunoscute bauturi racoritoare de circulatie internationala -; Coca-Cola si Pepsi-Cola - sint adesea prescurtate in conversatia curenta. Prescurtarea consta uneori in renuntarea la una din partile cuvantului compus (putind fi considerata o elipsa lexicala). Ca de obicei in vorbirea familiara, fenomenul abrevierii se poate realiza in mai multe variante concurente, dintre care una reuseste sa se impuna in timp. Exista deci o fluctuatie a formelor scurte, dar se schiteaza si o preferinta pentru una sau alta dintre ele. Simpla observatie (care ar putea fi partial contrazisa de o investigatie statistica, pe zone) detaseaza in uzul romanesc actual doua abrevieri deja impuse: un pepsi (pentru o sticla, o doza, un pahar de Pepsi-Cola) si o cola (pentru masurile corespunzatoare de Coca-Cola).

Cele doua forme stirnesc mirarea sau chiar amuzamentul unui strain prin lipsa lor de concordanta: doua denumiri asemanatoare produc doua abrevieri care difera atit prin gen (neutru/feminin) cit si prin elementul pastrat din cuvintul initial (prima parte/a doua parte). Mai mult, forma cola, aleasa pentru a desemna produsul Coca-Cola, este in principiu ambigua, pentru ca apare in finalul ambelor denumiri comerciale. Fixarea unei forme depinde de intimplare, dar are si posibile explicatii; diferentele de gen tin de incadrarea intr-o serie semantica (de nume de produse similare) sau intr-una morfologica (de substantive cu aceeasi terminatie).

In cazul nostru, cele doua denumiri au intrat in circulatie in momente diferite, odata cu produsele respective: in ordinea inversa vechimii lor reale, in Romania a fost cunoscut mai intii Pepsi-Cola, din care s-a pastrat in forma familiara prima parte, ca de la multe alte neologisme (blue jeans a devenit blugi, Blockhaus s-a redus la bloc etc). Incadrarea substantivului pepsi intre neutre se poate justifica si prin presiunea unei serii lexicale (suc, sirop) dar mai ales prin terminatie (tot ca neutre sint acceptate hobby sau lobby).

Cit despre cola, incadrarea sa in clasa substantivelor feminine e motivata de forma, desi terminatia in -a neaccentuat nu e foarte frecventa (tot intre neologisme, o pizza s-a pastrat ca atare, in vreme ce cuvinte intrate in limba mai de mult, ca samba, s-au adaptat treptat modelului dominant in -a: samba). Ar ramine de explicat doar de ce a fost pastrata a doua parte a compusului.

In franceza, e atestat de dictionarele curente substantivul masculin (un) coca; la fel, in italiana, femininul (una) coca. E posibil ca in romana varianta de prescurtare o coca - care exista intr-adevar, dar e mai putin raspindita decit o cola - sa fi fost evitata de vorbitori, inconstient, din cauza omonimiei partiale cu substantivul coca "aluat" (care are deja omonime mai restrinse ca utilizare, si se plaseaza tot in sfera consumului; evident, omonimia in cauza nu e periculoasa, neexistind in contextele reale posibilitatea de confuzie, dar e probabil suparatoare - si uneori comica) - sau pur si simplu din ratiuni de eufonie. In esenta, perechea de termeni un pepsi / o cola ilustreaza foarte bine faptul ca evolutia lingvistica nu se supune unor reguli logice si unor cerinte de simetrie perfecta (care ar fi produs, de exemplu, cuplul un pepsi/un coca) - ci depinde de influenta adesea inconsecventa si variabila in timp a numerosi factori - din jocul carora nu se poate elimina intimplarea.