1.Aspecte generale privind piata de capital

Piata de capital reprezinta o piata specializata unde se intalnesc si se regleaza in mod liber cererea si oferta de active financiare pe termen mediu si lung. Concret, este vorba despre o piata pe care se tranzactioneaza in mod liber valori mobiliare, piata ce are drept rol principal mobilizarea capitalurilor persoanelor fizice sau juridice care economisesc (cumparatorii de actiuni si obligatiuni) si care urmaresc plasarea profitabila a acestor capitaluri; aceste fonduri sunt atrase de catre emitentii de actiuni/obligatiuni, care sunt in cautare de capital in vederea finantarii unor proiecte de investitii. o8s11sg
Desigur, piata de capital prezinta interes si din alte puncte de vedere, permitand preluarea controlului asupra unor societati prin achizitii semnificative de actiuni sau obtinerea unor castiguri pe termen scurt prin specularea modificarilor de curs ale valorilor mobiliare.
In functie de momentul in care se realizeaza tranzactia , piata de capital, ca mecanism de legatura intre detinatorii de fonduri excedentare (investitorii) si utilizatorii de fonduri (emitentii de titluri financiare), se imparte in doua segmente:
- Piata primara: reprezinta piata pe care emisiunile noi de valori mobiliare sunt negociate pentru prima data. Ea este un mijloc de distribuire a titlurilor de catre utilizatorii de fonduri si de plasament in titluri, din partea detinatorilor de fonduri. Concret, este vorba de procesul prin care intermediarii financiari, care, de regula, fac legatura intre societatea emitenta si investitori, se obliga sa plaseze valorile mobiliare nou emise in schimbul unui comision;
- Piata secundara. Odata puse in circulatie valorile mobiliare pe piata primara, acestea fac obiectul tranzactiilor pe piata secundara. Functionarea efectiva a pietei secundare se realizeaza prin intermediul pietelor de negocieri sau organizate: este in principal vorba de bursa de valori, pe de o parte, si de piata extrabursiera, piata interdealeari sau “la ghiseu “ (engl. OTC - Over the Counter Market). Aceasta piata indeplineste, ca si cea primara, un rol de concentrare a cererii si ofertei de titluri, dar a unei cereri si oferte derivate, care se manifesta dupa ce piata titlurilor s?a constituit .
Diferenta dintre cele doua forme ale pietei de capital secundare (bursa si piata OTC) se manifesta la nivelul localizarii tranzactiilor, al accesului la piata, al modalitatii de negociere, al cadrului juridic, precum si al cursurilor pentru titlurile negociate.
Astfel, in timp ce in cazul burselor de valori, tranzactiile cu titluri financiare se desfasoara intr-un spatiu delimitat, o cladire cu o sala pentru negocieri, nu acelasi lucru se poate spune despre piata OTC. Pe aceasta din urma, tranzactiile se realizeaza in oficiile societatilor financiare, care actioneaza ca dealeri (“la ghiseul” acestora), lipsa unei localizari fixe, a unei cladiri in care sa se desfasoare toate negocierile fiind caracteristica acestei piete.
In ceea ce priveste accesul la piata, in cadrul bursei acesta este limitat la membrii bursei si la titlurile acceptate in bursa. Pe pietele OTC accesul este mai larg, atat pentru clienti, cat si pentru titlurile tranzactionate.

La bursa, negocierea si executarea contractelor se efectueaza de catre un personal specializat, acest lucru realizandu-se prin diferite sisteme de tranzactie bazate pe licitatie publica. Pietelor interdealeri le sunt specifice tranzactiile care se realizeaza prin negocieri directe intre vanzator si cumparator, rolul de contraparte in tranzactie fiind jucat de dealer.
In timp ce, reglementarea tranzactiilor pe piata OTC este facuta de asociatiile dealerilor, in cadrul burselor de valori aceasta reglementare este mai ferma si mai cuprinzatoare. Realizarea tranzactiilor la bursa este supusa unor atat unor reguli instituite prin lege, cat si regulamentului bursei, agentilor de bursa impunandu-li-se sa respecte anumite obligatii.
Datorita concentrarii ordinelor si a mecanismului tranzactional, in cadrul bursei se formeaza un curs unic pentru tilturile negociate. Pe piata OTC, preturile pentru un anumit titlu financiar pot sa varieze de la un dealer la alt dealer, acest lucru datorandu-se faptului ca ele sunt stabilite in urma unor negocieri izolate .
Bursa de valori este una din cele mai importante institutii ale economiei de piata, un segment al pietei financiare, o piata secundara organizata, transparenta si supravegheata, pe care se incheie tranzactii referitoare la valori mobiliare, derivate ale acestora, bani.
In timp, rolul jucat de burse in cadrul economiilor nationale a crescut enorm. Daca initial, participantii la piata bursiera erau in numar restrans, fiind in principal indivizi cu un venit mai mare, astazi, sunt multe milioane de investitori individuali care isi plaseaza o mare parte din economiile lor direct pe piata sau prin intermediul fondurilor mutuale. Valoarea la care vor ajunge fondurile private de pensii sau asigurarile pe viata facute de catre indivizi, depind, de multe ori, de evolutia pietei. Ca instrumente de acumulare de capial, bursele au devenit cel mai eficient mod, existent pana acum, de directionare a capitalului disponibil intr-o economie catre folosirea sa cea mai profitabila. Piata determina care societati vor fi finantate si care este costul capitalului lor. Factorul decisiv il reprezinta eficienta cu care societatile folosesc acest capital. In acest mod, bursele de valori si-au asumat un rol central in dezvoltarea macro-economica a diferitelor state ale lumii.
La nivelul economiei, bursa indeplineste mai multe roluri :
· Acumularea de capital pentru intreprinderi: bursa le ofera companiilor posibilitatea de a acumula capitalul necesar extinderii acestora prin vanzarea de titluri financiare catre publicul investitor ;
· Mobilizarea economiilor private pentru investitii: investirea economiilor private in tilturi de valoare duce la o mai buna alocare a resurselor, deoarece fondurile, care altfel ar fi fost consumate sau imobilizate in depozite bancare, sunt mobilizate si redirectionate, ele promovand astfel comertul si industria ;
· Redistribuirea veniturilor : oferind posibilitatea unui spectru larg de persoane de a cumpara diferite titluri si, in consecinta, de a deveni actionarii unor societati profitabile, bursa diminueaza inegalitatile generate de veniturile foarte mari deoarece multi oameni au posibilitatea de a obtine o parte din profiturile obtinute de afaceri care au fost infiintate de alte persoane ;
· Imbunatatirea modului de conducere a companiilor: avand o multitudine de proprietari, companiile au, in general, tendinta de a-si imbunatati standardele si eficienta manageriala pentru a satisface cat mai bine cerintele actionarilor sai. Este evident faptul ca, in majoritatea cazurilor, companiile publice tind sa aiba un mai bun management decat cel al companiilor private ;
· Creaza oportunitati investitionale pentru micii investitori: spre deosebire de alte activitati economice care necesita mobilizarea unui capital mare, investitia facuta pe pietele bursiere este posibila atat marilor, cat si micilor investitori, fiecare persoana achizitionand cantitatea de titluri de valoare pe care si-o permite din punct de vedere material. Asadar, bursa ofera o alta sursa de venituri si celor cu economii mici ;
· Guvernul poate strange fonduri pentru dezvoltarea unor proiecte: guvernul si chiar autoritatile locale pot decide sa imprumute fonduri necesare finantarii unor proiecte mari legate de infrastructura, cum ar fi constructia de noi locuinte sau dezvoltarea retelei de drumuri, prin punerea in vanzare a unor obligatiuni. Aceste obligatiuni pot fi vandute la bursa, unde membri ai populatiei le pot cumpara. Prin aceasta sursa alternativa de finantare, guvernul sau autoritatile locale nu mai sunt nevoite sa mareasca taxele si impozitele pentru a strange fondurile necesare dezvoltarii respectivelor proiecte
· Barometru al economiei: la bursa, pretul actiunilor societatilor tranzactionate creste si scade in functie de fortele pietei, in general. Preturile titlurilor tranzactionate tind sa creasca sau sa ramana stabile atunci cand societatile si economia in general arata semne de stabilitate. In concluzie, evolutia cursurilor la bursa poate fi un indicator al trendului general de la nivelul economiei.
Consecintele caderilor pietelor bursiere si efectul negativ provocat de acestea asupra economiilor au dus la formarea unor pareri conform carora bursele nu sunt altceva decat o modalitate de circulatie a banilor castigati in urma activitatilor economice desfasurate, fara ca ele sa aduca o valoare economica reala. Fostul presedinte american, Theodore Roosevelt a afirmat candva ca nu este nici o diferenta morala intre a paria pe cai sau la carti si a paria la bursa.
In pofida acestei conceptii, bursa s-a dovedit in toata lumea, fara indoiala, ca unul dintre elementele vitale cresterii economice pe termen lung. Mai multe studii empirice au demonstrat ca exista o corelatie intre nivelul de dezvoltare al pietei bursiere a unei tari si nivelul sau de crestere si dezvoltare economica. Statele cu o piata bursiera bine dezvoltata tind sa aiba, in general, o mai mare crestere si dezvoltare economica decat cele cu piete bursiere subdezvoltate.

2.Scurt istoric al Bursei de valori Bucuresti

Activitatea bursiera in tara noastra dateaza din anul 1839, prin intemeierea burselor de comert. La 1 decembrie 1882 a avut loc deschiderea oficiala a Bursei de Valori Bucuresti (BVB), iar peste o saptamana a aparut si cota bursei, publicata in Monitorul Oficial. De-a lungul existentei sale, activitatea bursei a fost afectata de evenimentele social-politice ale vremii (rascoala din 1907, razboiul balcanic 1912-1913), bursa fiind inchisa apoi pe perioada primului razboi mondial. Dupa redeschiderea sa, a urmat o perioada de sapte ani de cresteri spectaculoase, urmata de o perioada tot de sapte ani de scadere accelerata. Activitatea Bursei de Efecte, Actiuni si Schimb se intrerupe in anul 1941, moment in care erau cuprinse la cota bursei actiunile a 93 de societati si 77 de titluri cu venit fix (tip obligatiuni).
Bursa de Valori Bucuresti este constituita ca o institutie publica non-profit, desfasurandu-si activitatea pe principiul autofinantarii, si care are ca scop oferirea unui cadru organizat si legal pentru intalnirea cererii cu oferta de capital pe termen mediu si lung.
Bursa de Valori indeplineste rolul preponderent pe care il are pe piata de capital romaneasca prin respectarea unor cerinte de transparenta a pietei bursiere, protectia investitorilor, de asigurare a unor nivele de eficienta si lichiditate corespunzatoare pentru titlurile tranzactionate. Astfel, ea ofera investitorilor garantie morala si securitate financiara prin masurarea continua a lichiditatii valorilor mobiliare inscrise la cota.
Bursa completeaza circuitele necesare pentru ca resursele financiare disponibile in piata de capital sa poata ajunge in zonele productive, la societatile comerciale emitente de titluri, care le pot utiliza in mod eficient.
Dupa o perioada de intrerupere de 50 de ani, Bursa de Valori Bucuresti s-a redeschis la 23 iunie 1995, prin fondarea Asociatiei Bursei de catre 24 de societati de valori mobiliare. Dupa aprobarea de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare a Regulamentelor si Procedurilor de functionare si operare, Bursa de Valori Bucuresti si-a inceput activitatea in mod efectiv, realizand primele tranzactii la data de 20 noiembrie 1995, in incinta pusa la dispoztie de Banca Nationala a Romaniei. In cadrul primei sedinte de tranzactionare, societatile de valori mobiliare membre ale Asociatiei Bursei au putut negocia 905 actiuni a 6 societati comerciale cotate.
Conform site-ului oficial a Bursei de Valori Bucuresti , rolul pe care aceasta il indeplineste este:
· de a furniza o piata organizata pentru tranzactionarea valorilor mobiliare;
· de a contribui la cresterea lichiditatii valorilor mobiliare prin concentrarea in piata a unui volum cat mai mare de valori mobiliare,
· de a contribui la formarea unor preturi care sa reflecte in mod corespunzator relatia cerere-oferta;
· de a disemina aceste preturi catre public
Tot de pe acest site aflam ca principiile care guverneaza aceasta institutie ca piata organizata de valori mobiliare sunt accesibilitatea, informarea, etica pietei si neutralitatea.
Accesibilitatea se refera la angajamentul pe care si-l asuma Bursa de a asigura accesul egal al societatilor membre si, respectiv, a societatilor emitente listate la Bursa.
Bursa este, de asemenea, obligata sa asigure permanent agentilor de bursa si investitorilor, suficienta informatie despre societatile tranzactionate si despre preturile valorilor mobiliare emise de acestea.

Asigurarea ca piata valorilor mobiliare functioneaza intr-un mod care sporeste increderea utilizatorilor, autoritatilor si publicului larg in general, intra tot in atributiile Bursei.
Neutralitatea cu care Bursa actioneaza si mentinerea integritatii in relatia cu toti participantii la piata, precum si cu alte institutii sau organizatii care supravegheaza sau opereaza in piata de capital este alt angajament pe care si-l asuma Bursa de Valori Bucuresti.

3.Organizarea BVB

Bursa de Valori Bucuresti a fost infiintata pe baza Deciziei nr. 20/21.04.1995 a Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare. BVB este investita cu personalitate juridica, incheie bilant contabil si are cont bancar. Activitatea sa se desfasoara in conformitate cu prevederile Legii nr. 52/1994 in scopul realizarii unei piete organizate pentru negocierea valorilor mobiliare admise la cota si al asigurarii publicului, prin activitatea intermediarilor autorizati a unor sisteme, mecanisme si proceduri adecvate pentru efectuarea continua, ordonata si echitabila a tranzactiilor cu valori mobiliare .
Bursa se autofinanteaza din comisioanele percepute conform reglementarilor bursiere, constituie la dispozitia sa si utilizeaza fonduri banesti in conditiile legii. Bursa a beneficiat de finantare de la bugetul de stat in primul an de activitate. Ea detine cu titlu de proprietate bunurile din patrimoniul sau si este abilitata sa primeasca donatii, legate si subventii. In exercitarea dreptului sau de proprietate, Bursa poseda, foloseste si dispune in mod autonom de bunurile pe care le are in patrimoniu in directia realizarii scopului pentru care s-a infiintat.
Bursa poate stabili relatii de asociere bilaterala cu burse din alte tari si se poate afilia la forurile internationale ce reunesc institutiile specifice pietelor de capital.
Bursa de Valori indeplineste rolul preponderent pe care il are pe piata de capital romaneasca prin respectarea unor cerinte de transparenta a pietei bursiere, protectia investitorilor, de asigurare a unor nivele de eficienta si lichiditate corespunzatoare pentru titlurile tranzactionate. Astfel, ea ofera investitorilor garantie morala si securitate financiara prin masurarea continua a lichiditatii valorilor mobiliare inscrise la cota.
Bursa completeaza circuitele necesare pentru ca resursele financiare disponibile in piata de capital sa poata ajunge in zonele productive, la societatile comerciale emitente de titluri, care le pot utiliza in mod eficient.
Asociatia Bursei de Valori Bucuresti reprezinta organul suprem de luare a deciziilor privind activitatea bursiera, fiecare societate de valori membra avand dreptul la un vot in adunarile generale ale Asociatiei.
Membrii Asociatiei Bursei sunt societatile de valori mobiliare si primesc din partea Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare “Autorizatia de Negociere in Bursa” .
Calitatea de membru al Asociatiei Bursei este dobandita la data inscrierii societatii de valori mobiliare autorizate sa negocieze in Bursa in Registrul de Asociati. Inscrierea in acest registru se efectueaza de catre secretariatul Asociatiei Bursei, la data adoptarii hotararii de admitere in Asociatie de catre Comitetul Bursei.
Membrii Asociatiei Bursei se bucura in mod egal de toate drepturile conferite de calitatea de membru, indiferent de data dobandirii acestei calitati. Membrii vor respecta Statutul Asociatiei Bursei, regulamentele, procedurile si orice alte reglementari emise de catre Bursa si Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.
Conducerea BVB este realizata de catre Comitetul Bursei (engl. Board of Governors). Acesta este format din 9 reprezentanti, alesi de catre Asociatia Bursei. Comitetul numeste si Directorul General al Bursei care este responsabil cu conducerea executiva a activitatii institutiei, precum si cu reprezentarea ei.
Comisarul General al Bursei este un reprezentant al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, care are rolul de a supraveghea si controla activitatea bursiera.
Comisiile Speciale care isi desfasoara activitatea pe langa Comitetul Bursei sunt organe cu caracter decizional si consultativ. Ele sunt infiintate prin decizii ale Comitetului Bursei. In cadrul BVB functioneaza trei astfel de comisii: Comisia de Etica si Conduita, Comisia de Inscriere la Cota si Comisia de Dezvoltare, Produse Noi.
Activitatea Comisiilor Speciale ale Bursei este guvernata de urmatoarele principii :
1. principiul autonomiei ;
2. principiul obiectivitatii;
3. principiul protectiei investitorilor;
4. principiul promovarii dezvoltarii pietei bursiere;
5. principiul rolului activ.
Rolul Comisiei de Inscriere la Cota consta in asigurarea unei activitati unitare, ordonate si eficiente de inscriere, promovare, retrogradare si retragere de la Cota Bursei a valorilor mobiliare.
Comisia de Etica si Conduita urmareste respectarea prevederilor Codului de Etica si Conduita si ale reglementarilor Bursei, in masura in care este abilitata prin reglementarile respective.
Comisia de Dezvoltare, Produse Noi sustine eforturile de diversificare a tipurilor de operatiuni de bursa si de valori mobiliare care fac obiectul acestora, precum si de imbunatatire a reglementarilor Bursei de Valori Bucuresti.

Cota Bursei de Valori Bucuresti
Cota Bursei de Valori Bucuresti este structurata in trei sectoare:
1. sectorul valorilor mobiliare emise de persoane juridice romane :
2. sectorul valorilor mobiliare emise de catre stat, autoritati ale administratiei publice centrale si locale si alte autoritati;
3. sectorul international.
Sectorul valorilor mobiliare emise de persone juridice romane este organizat pe trei categorii :
· categoria a II-a sau categoria de baza
· categoria I
· categoria plusului de transparenta, denumita si Categoria PLUS
Categoria PLUS este o categorie speciala in cadrul careia pot fi incluse actiunile inscrise atat in cadrul Categoriei de baza, cat si in cadrul Categoriei I.
Includerea sau excluderea actiunilor in sau din Categoria PLUS nu are nici un efect asupra mentinerii acestora in Categoria de baza sau in Categoria I.
Societatile de valori mobiliare emitente pot solicita inscrierea valorilor mobiliare la Cota Bursei de Valori Bucuresti la categoria a II-a (de baza) sau la categoria I, in functie de respectarea unor cerinte specifice.

Astfel, pentru inscrierea la categoria de baza, trebuie respectate urmatoarele cerinte:
· efectuarea unei oferte publice primare;
· inregistrarea la Oficiul de Evidenta a Valorilor Mobiliare;
· libera transferabilitate a valorilor mobiliare;
· inregistrarea valorilor mobiliare prin evidentiere in cont sau prin imobilizare conform procedurilor Bursei;
· furnizarea de servicii adecvate catre detinatorii de valori mobiliare : in vederea asigurarii protectiei investitorilor, emitentul trebuie sa asigure detinatorilor valorilor sale mobiliare servicii adecvate si un flux de informatii corespunzator; calitatea serviciilor si a fluxului de informatii mai sus mentionate va fi apreciata de catre Bursa, de la caz la caz. Capitalul social trebuie sa fie de cel putin echivalentul in lei a 2 milioane EURO, la cursul BNR ;
· furnizarea de informatii intr-un mod care sa asigure publicului investitor accesul echitabil la informatiile necesare luarii deciziei de a investi;
· plata comisioanelor in conformitate cu prevederile procedurilor Bursei;
· numirea unei persoane de legatura permanenta cu Bursa;
· certificarea datelor furnizate de catre emitent, care va fi facuta de catre institutii specializate;
· incheierea Angajamentului de inscriere si mentinere la Cota Bursei.

Pentru inscrierea la categoria I, la cele prezentate se adauga urmatoarele :
· emitentul trebuie sa-si fi desfasurat activitatea in ultimii 3 ani, cu exceptia fuziunilor si divizarilor daca cel putin una dintre societatile implicate in fuziune sau divizare a desfasurat activitate in ultimii 3 ani;
· emitentul trebuie sa fi obtinut profit net in ultimii 2 ani de activitate; in calculul profitului net nu se ia in considerare profitul aferent venitului financiar;
· capitalul social trebuie sa fie de cel putin echivalentul in lei a 8 milioane EURO la cursul BNR;
· Bursa poate aprecia competenta profesionala si integritatea morala a personalului de conducere a emitentului, precum si aspecte legate de activitatea economico-financiara a acestuia, cum ar fi capitalul circulant, fluxul de lichiditati etc.: a. emitentul trebuie sa prezinte cash-flow pentru ultimul an calendaristic de activitate. b. emitentul trebuie sa prezinte un plan de afaceri pentru urmatorii doi ani calendaristici.
· cel putin 15% din numarul actiunilor emise si aflate in circulatie trebuie sa fie detinute de cel putin 1.800 de actionari, excluzand persoanele implicate si angajatii emitentuluis fiecare dintre acesti 1.800 de actionari trebuie sa detina un numar de actiuni a caror valoare totala minima sa fie de 100.000 lei. Procentul de minim 15% mentionat mai sus trebuie sa reprezinte minim 75.000 de actiuni sau
· cel putin 30% din numarul obligatiunilor emise si aflate in circulatie, trebuie sa fie detinute de cel putin 1000 de detinatori, excluzand persoanele implicate si angajatii emitentului; fiecare dintre acesti 1000 de detinatori trebuie sa detina un numar de obligatiuni a caror valoare totala minima sa fie de 300.000 lei. Procentul de minim 30% mentionat mai sus trebuie sa reprezinte minim 50.000 de obligatiuni.

In cadrul Categoriei PLUS pot fi incluse numai actiunile inscrise in cadrul sectorului valorilor mobiliare emise de persoane juridice romane, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele cerinte:
· emitentul isi asuma printr-un angajament, semnat de reprezentantii legali, obligatia ca, in termen de trei luni, sa convoace adunarea generala extraordinara a actionarilor avand pe ordinea de zi modificarea actelor constitutive in sensul:
- includerii tuturor normelor cuprinse in Codul de conducere si administrare a societatilor comerciale ale caror actiuni sunt incluse in Categoria PLUS,
- eliminarii oricaror prevederi contrarii normelor cuprinse in Cod.
· emitentul detine o pagina proprie de Web, accesibila prin Internet, in care sunt cuprinse cel putin urmatoarele informatii: a. rezultatele financiare anuale, semestriale, trimestriale si toate anexele acestora intocmite atat potrivit legii contabilitatii, cat si potrivit Standardelor Internationale de Contabilitate; b. raportul anual, raportul semestrial si rapoartele curente; c. convocarile si hotararile Adunarilor Generale ale Actionarilor; d. deciziile consiliului de administratie care pot avea un impact semnificativ asupra pretului de piata; e. formularele de procura speciala pentru participarea la adunarea generala; f. situatia cu privire la tranzactiile prin care administratorii si conducerea executiva achizitioneaza sau instraineaza actiuni detinute de acestia la societatea comerciala emitenta; g. orice alte informatii cu caracter public pe care Bursa le considera necesare h. informatiile din pagina de Web vor fi prezentate atat in limba romana, cat si in limba engleza.

Obligatiunile si alte valori mobiliare emise de catre stat, judete, orase, comune, de catre autoritati ale administratiei publice centrale si locale si de catre alte autoritati sunt de drept admise la Cota, in momentul primirii de catre Bursa de Valori Bucuresti a respectivului document de emisiune si a platii comisionului prevazut in procedurile Bursei.
Valorile mobiliare straine, emise de persoane juridice straine, vor fi inscrise la Cota Bursei in cadrul sectorului international, fiind afisate distinct de cele autohtone.
Pentru a avea inscrise valorile mobiliare in cadrul sectorului international, emitentii acestora, persoane juridice straine, vor trebui sa intruneasca conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca si emitentii autohtoni, persoane juridice romane, cu mentiunea de a avea respectivele valori mobiliare depozitate la o societate comerciala de depozitare colectiva a valorilor mobiliare desemnata de Bursa.
Pentru a fi inscrise la Cota Bursei de Valori Bucuresti, valorile mobiliare straine vor trebui sa fie inscrise pe o piata organizata din tara in care au fost emise si recunoscuta de catre Bursa de Valori Bucuresti.
Emitentii persoane juridice straine vor trebui sa inainteze catre Bursa documentatia ceruta de catre aceasta, legalizata in tara de origine si tradusa in limba romana in forma autentica.

Registrul Bursei de Valori Bucuresti
Bursa de Valori asigura si tinerea unor evidente cu privire la valorile mobiliare tranzactionate, care sunt cuprinse in Registrul Actiunilor, Registrul Actionarilor si Registrul Obligatiunilor, adica Registrul Bursei de Valori Bucuresti.
Informatiile continute in Registru se refera la :
· numele si prenumele sau denumirea persoanelor fizice, respectiv juridice;
· numarul de identificare;
· cetatenia sau nationalitatea;
· domiciliul sau sediul social;
· tipul si clasa valorilor mobiliare detinute;
· numarul valorilor mobiliare detinute.
Registrul Bursei este organizat in trei sectiuni:
1. sectiunea conturilor clientilor care nu au un cont deschis la o societate de valori mobiliare;
2. sectiunea conturilor clientilor care au cont deschis la o societate de valori mobiliare;
3. sectiunea conturilor proprii ale societatilor de valori mobiliare.
La deschiderea unui cont la o societate de valori mobiliare, clientul semneaza un ordin in urma caruia actiunile detinute de catre acesta sunt transferate din sectiunea 1 in sectiunea 2 a Registrului Bursei.
Prin intermediul Registrului Bursei se realizeaza transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare in urma tranzactionarii in cadrul sistemului Bursei sau a altor modalitati de dobandire a proprietatii prevazute de lege (mosteniri, donatii etc.).
De asemenea, Registrul opereaza toate modificarile intervenite in atributele de identificare ale persoanelor fizice si juridice, detinatoare de valori mobiliare, inscrise in aceste evidente .

4.Sistemul de tranzactionare

Bursa de Valori Bucuresti a implementat un nou sistem de tranzactionare, HORIZON TM, sistem realizat cu tehnologie de ultima ora, flexibil, cu un grad ridicat de accesibilitate prin cai de comunicatie deschise si sigure .
O caracteristica importanta a noului sistem este acceptarea ordinelor de la distanta, fiecare broker putand tranzactiona din propiul birou prin aceasta facilitate creata de “remote trading”, respectiv tranzactionarea de la distanta .
Sistemul se remarca si prin calitatea lui de a permite interconectarea facila cu alte sisteme bursiere si aceasta calitate este deosebit de importanta in contextul international al cooperarii regionale al burselor de valori din zona balcanica.
Noul sistem de tranzactionare este un sistem flexibil, dispunand de o gama larga de optiuni care permit configurarea si adaptarea lui la cerintele unei piete de capital moderne.
Aceste concepte il plaseaza printe sistemele moderne de tranzactionare compatibile cu anul 2000.
Unul din conceptele promovate de noul sistem de tranzactionare al Bursei de Valori Bucuresti il constituie configurarea mai multor piete in cadrul Bursei, fiecare avand specificul sau, evidentiat printr-o serie de elemente caracteristice cum ar fi :
· program distinct de functionare
· stari proprii
· tipuri de ordine permise
· reguli de tranzactionare proprii
· alerte proprii
In cadrul noului sistem de tranzactionare distingem urmatoarele piete disponibile: regular, odd -; lot, deal, buy in, sell out, ofertelor publice, valorilor mobiliare necotate, de cotatii, hibrida.
Piata Regular este piata principala pe care se tranzactioneaza blocuri de actiuni. Aceasta modalitate de evitare a tranzactiilor mici este utilizata de toate bursele dezvoltate ale lumii. Aceasta piata principala este cea care stabileste pretul de referinta al actiunilor, respectiv pretul de inchidere al sedintei din ziua anterioara.
In acest sens, putem adauga faptul ca toate celelalte burse din lume folosesc pretul de inchidere ca pret de referinta si deci si Bursa de Valori Bucuresti s-a aliniat in acest fel standardelor internationale.
Alt tip de piata este piata Odd-Lot in care se tranzactioneaza pachete de actiuni mai mici decat dimensiunea standard a blocului (100 actiuni).
Aceasta este o piata in care se poate vedea ce se ofera si se poate opta pentru cumparare. Vanzatorul are rol pasiv -; el isi afiseaza cantitatea si pretul si asteapta cumparatorul.
Piata Deal este utilizata pentru tranzactionarea unor volume mari de actiuni, realizandu-se tranzactii cu pachete mari de actiuni, cu valori de peste 500 milioane lei.
Aceasta piata, in care blocurile mari sunt negociate intre cele doua parti (initiator-; cel care introduce oferta de deal in sistemul de tranzactionare si contra-parte-agentul catre care este directionata oferta), este un element nou la Bursa. Oferta de "deal" poate fi anulata numai de catre initiator, iar cele care nu sunt confirmate de catre contra-parte sunt anulate la oprirea automata a sistemului de tranzactionare.
Piatele Buy In si Sell Out sunt utilizate in scopul definitivarii decontarii. Ele sunt utilizate cand o SVM cumparator nu efectueaza plata la data stabilita sau cand o SVM vanzator nu livreaza actiunile la data stabilita.
Piata Ofertelor Publice este o piata destinata ofertelor publice primare si secundare, de cumparare sau de vanzare prin Bursa.
Piata Valorilor Mobiliare Necotate este piata alocata tranzactionarii valorilor mobiliare necotate.
Piata de Cotatii este o piata de cotatii indicative sau ferme, care permit market maker-ilor sa introduca simultan preturile si volumul de cumparare si vanzare pe care intentioneaza sa le tranzactioneze.
Aceasta piata este un element nou pentru sistemul Bursei si ea poate fi utilizata, fiind foarte potrivita tranzactionarii titlurilor de stat.
Piata Hibrida este o piata combinata de ordine si cotatii care este deasemenea indicata pentru tranzactionarea titlurilor de stat.
Toate aceste piete pot functiona in paralel, avand totusi caracteristici diferite. Simbolurile pot face parte din una sau mai multe astfel de piete, supunandu-se corespunzator regulilor de tranzactionare specifice pietei respective. Pentru fiecare simbol se vor determina statisticile aferente simbolului respectiv, chiar daca acesta se tranzactioneaza in mai multe piete.

Noul sistem de tranzactionare la Bursa de Valori Bucuresti este flexibil, accesibil, interconectabil si compatibil standardelor internationale.
Sistemul prezinta o serie de avantaje, cum ar fi:
· interfata grafica prietenoasa, care permite deschiderea simultana pe ecran a unui mare numar de ferestre si implicit afisarea unei mari varietati de informatii
· actualizarea automata in timp real a informatiilor referitoare la ordine si tranzactii pe ecranele utilizatorilor, fara a fi necesara interventia acestora
· posibilitatea functionarii simultane a mai multor tipuri de piete, cu caracteristici, reguli si orare de tranzactionare diferite
· existenta a noi piete: piata Odd Lot (piata pentru lichidarea pachetelor de actiuni de marimi mai mici decat blocul de tranzactionare standard), piata de cotatii (Quotes), piata de negociere (Deal), piete speciale pentru asigurarea incheierii decontarii (Buy In si Sell Out).
· posibilitatea configurarii de catre utilizator a statiei de lucru
· posibilitatea stabilirii de catre utilizator a unor alerte locale, care sa semnaleze acestuia atingerea sau depasirea anumitor parametri
· posibilitatea stabilirii de catre Bursa a unor alerte la nivelul pietelor, care sa semnaleze tuturor utilizatorilor atingerea sau depasirea anumitor parametri
· flexibilitatea sistemului, care permite modificarea parametrilor de functionare si a regulilor de tranzactionare prin schimbarea configurarii anumitor parametri
· existenta unui mare numar de tipuri de ordine: ordine limita, la piata, fara pret, ordine de tip ascuns, cross, hit, take, ordine cu termeni speciali (all or none, miminum fill, minimum block), ordine contingente (care se activeaza automat in piata in momentul in care pretul actiunii respective atinge o anumita valoare).
5.Indicii Bursei de Valori Bucuresti

Indicele BET (Bucharest Exchange Trading)
Indicele BET a fost creat, in primul rand, in scopul reflectarii tendintei de ansamblu a preturilor corespunzatoare celor mai lichide si active 10 societati tranzactionate in cadrul BVB. Aceste societati sunt selectate exclusiv din cadrul societatilor listate la Categoria I a Bursei de Valori Bucuresti, aplicandu-se totodata si criteriul diversificarii activitatii societatilor respective.
Un alt scop pentru care a fost creat acest indice a fost furnizarea unei baze adecvate pentru tranzactionarea instrumentelor derivate pe indici (index opus si contracte futures) pentru a asigura mecanisme de acoperire a riscului pentru investitori.
Proiectul BVB de creare a indicelui BET a beneficiat de asistenta acordata de Institutul Austriac de Studii Avansate.
Indicele BET este calculat ca o medie ponderata cu capitalizarea a preturilor celor mai 10 lichide actiuni cotate la Bursa de Valori Bucuresti. Marimea indicelui din fiecare zi este raportata la marimea indicelui corespunzatoare din data de referinta (momentul t0).

unde:
- N este numarul de actiuni din portofoliul indicelui: 10;
- pi0 este (incepand cu 29 Noiembrie 1999) pretul de inchidere al simbolului i inregistrat in piata principala (piata Regular) in sedinta de tranzactionare de referinta (corespunzatoare ultimei actualizari a cosului indicelui, considerata a fi t=0);
- pit este (incepand cu 29 Noiembrie 1999) pretul de inchidere al simbolului i inregistrat in piata principala (piata Regular) in sedinta de tranzactionare t;
- qi0 este factorul de ponderare corespunzator simbolului i in sedinta de tranzactionare de referinta (t=0).
In conditiile in care participarea unui simbol in index este limitata la 25% din totalul capitalizarii simbolurilor incluse in indicele BET, factorul de ponderare al acestuia poate fi egal cu una dintre cele doua valori :
- numarul de actiuni corespunzatoare simbolului respectiv (in cazul in care ponderea capitalizarii acestuia in capitalizarea totala a simbolurilor incluse in indicele BET este mai mica de 25%) sau
- un numar ajustat (in cazul in care ponderea capitalizarii simbolului depaseste limita procentuala impusa de 25%).
Pentru a compensa orice efect artificial asupra pretului de tranzactionare datorat, spre exemplu, unor evenimente ca: a. divizari (splits) sau consolidari ale actiunilor incluse in portofoliul indicelui b. modificarea componentei indicelui (inlocuirea unui simbol in portofoliul indicelui) c. modificari survenite in capitalizarea unei societati ale carei actiuni sunt incluse in portofoliul indicelui, astfel incat ponderea acestui simbol sa depaseasca limita procentuala de 25% din capitalizarea totala a simbolurilor incluse in indice d. orice modificari in capitalul social al unei firme aflate in portofoliul indicelui valoarea indicelui este ajustata (indicele este racordat) cu un factor de corectie f , in ziua in care are loc schimbarea care afecteaza pretul. Astfel se realizeaza continuitatea si comparabilitatea valorilor indicelui. Ajustarea indicelui BET se efectueaza si prin modificarea factorilor de ponderare.
Criteriile pentru selectia valorilor mobiliare in portofoliul indicelui sunt urmatoarele:
1. actiunile trebuie sa fie cotate la categoria I a Bursei de Valori Bucuresti;
2. actiunile trebuie sa aiba cea mai mare capitalizare bursiera; de asemenea, se urmareste ca suma capitalizarilor firmelor ale caror actiuni sunt in portofoliul indicelui sa depaseasca 60 % din capitalizarea bursiera totala;
3. actiunile trebuiesc astfel alese incat sa se asigure diversificarea portofoliului indicelui;
4. actiunile trebuie sa fie cele mai lichide, acesta caracteristica fiind aproximata prin totalul valorii tranzactiilor pe actiunea respectiva; se urmareste ca suma valorii totale a tranzactiilor actiunilor din portofoliul indicelui sa fie cel putin 70 % din valoarea totala tranzactionata.
Criteriile prezentate anterior sunt revizuite lunar prin analizarea performantelor societatilor a caror actiuni compun portofoliul indicelui (cosul indicelui), precum si a societatilor recent listate, in vederea unor posibile actualizari a componentei indicelui (inlocuiri).
Deciziile de actualizare a cosului indicelui sunt adoptate de catre Comitetul Indicelui.

Indicele BET -; C (BUCHAREST EXCHANGE TRADING -; INDICE COMPOZIT)
Indicele compozit BET-C, lansat in mai 1998, s-a nascut ca un raspuns dat necesitatii unei reprezentari complete a evolutiei preturilor tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti. Necesitatea crearii acestui indice compozit a fost impusa si de cresterea numarului de societati listate la BVB.
BET-C, un indice din generatia a doua, foloseste formula mediei preturilor medii ale actiunilor, ponderata cu capitalizarea bursiera. Portofoliul indicelui contine toate titlurile listate, iar noile cotate sunt automat incluse a doua zi dupa formarea pretului de piata. Continuitatea si comparabilitatea valorilor indicelui sunt asigurate de un factor de corectie, care este insasi valoarea indicelui in ziua anterioara modificarii compozitiei cosului indicelui.
Desi pe baza sa nu se pot face operatiuni futures si cu optiuni, BET-C este util pentru ca face posibila calcularea coeficientului de corelatie, prin care legaturile dintre doua piete (sau segmente) pot fi puse in evidenta si a carui marime indica nivelul de legatura existent intre pietele respective.

In cazul in care exista actiuni care nu mai corespund criteriilor de selectie in portofoliul indicelui se procedeaza la o actualizare a portofoliului indicelui. Si in acest caz, factorul de corectie f este recalculat, pentru a compensa aceasta modificare. Astfel se respecta cerinta ca indicele sa reflecte zilnic schimbarile preturilor actiunilor fata de preturile acelorasi actiuni, la un moment de referinta.
Toate modificarile in portofoliul indicelui se fac periodic si se decid de catre Comitetul Indicelui, care analizeaza si decide trimestrial actualizarea acestora.

Indicele BET-FI (BUCHAREST EXCHANGE TRADING -; INDICE SECTORIAL PENTRU FONDURI DE INVESTITII)
Acest indice este primul indice sectorial lansat de BVB la 1 Noiembrie 2000. BET-FI reflecta tendinta de ansamblu a preturilor fondurilor de investitii tranzactionate in cadrul Bursei de Valori Bucuresti.
Metoda de calcul este identica cu cea aplicata pentru indicii BET si BET-C. Factorul de ponderare pentru un simbol inclus in indicele BET-FI este numarul de actiuni al simbolului respectiv.
Singura regula privind includerea unui fond de investitii in indicele BET-FI este ca acesta sa fie listat la BVB.
Metodele de ajustare a acestui indice sunt modificarea factorilor de ponderare si modificarea valorii indicelui prin aplicarea unui factor de corectie (regula similara cu cea utilizata pentru indicii BET si BET-C). Principalele evenimente care determina ajustarea indicelui sunt urmatoarele :
- divizari (splits) sau consolidari ale actiunilor incluse in cosul indicelui ;
- adaugarea sau stergerea unui simbol in/din cosul indicelui ca urmare a listarii, respectiv delistarii;
- modificari de capital pentru o societate ale carei actiuni sunt incluse in cosul indicelui.
Atributiile Comitetului Indicelui referitoare la indicele BET-FI sunt identice cu cele privind si ceilalti doi indici.