Taxele vamale au fost achitate de asemenea de cumparator. x7b9bd
Recepþia marfurilor s-a efectuat in prezenþa delegatilor
de specialitate din partea cumparatorului, la depozitul din Bucureºti,
atit din punct de vedere cantitativ cit ºi calitativ. Acestea
au corespuns in totalitate cu cele prevazute in contract.
A fost intocmita Nota de Recepþie pentru fiecare reper in
parte, au fost calculate preþurile unitare in funcþie de factura
externa ºi DVI-ul aferent.
Compartimentul Financiar-Contabil a fost inºtiinþat de primirea
marfurilor ºi a primit dispoziþie de plata pentru restul
sumei in conformitate cu contractul.
A fost inºtiinþat ºi vinzatorul printr-un fax
de primirea marfurilor in perfecta stare ºi li s-a confirmat
efectuarea restului de plata.
Astfel, contractul internaþional de vinzare-cumparare s-a incheiat
fara probleme deosebite, intirzieri, penalitaþi.
Deoarece capacitatea depozitului societaþii Uniconf nu este foarte
mare, cererile pieþei nu sunt constante ºi nu solicita cantitaþi
mari de marfuri, societatea nu-ºi permite pastrarea unor stocuri
mari de astfel de produse din import deoarece costurile acestora ar creºte
nejustificat (prin costurile depozitarii pe timp indelungat, creºterea
indicelui inflaþiei etc.).
1.3. Caracterul operaþional al termenului de garanþie (ºi al
termenului de valabilitate) in relaþiile contractuale, in
stocarea ºi desfacerea marfurilor
Specific vinzarii internaþionale de marfuri este
ºi garantarea calitaþii lor ca element esenþial al competitivitaþii.
Intrucit cu ocazia recepþiei calitatative a marfurilor
nu pot fi depistate o serie de defecþiuni calitative, ele putind
sa apara in timpul sau in perioada de rodaj, unele
marfuri se vind cu termene de garanþie - perioada
de timp in care vinzatorul este obligat sa inlature
pe cheltuiala sa orice defecþiune calitativa imputabila
lui.
Clauza de garanþie implica stabilirea unei perioade de garanþie
inauntrul caruia vinzatorul raspunde
pentru vicii.
Stabilirea acestei perioade in contracte se poate face prin folosirea
unor criterii legale sau a unor criterii convenþionale fixate prin acordul
parþilor.
CGL - CAER 1968/75 paragraful 29 stabilesc termene de garanþie pentru
unele marfuri. Pentru celelalte marfuri nespecificate in
Condiþii, termenele de garanþie urmeaza sa se stabileasca
prin contract de catre cei doi parteneri.
In condiþiile generale de livrare CEC-ONU, clauza de garanþie
este prevazuta prin inscrierea unor prevederi referitoare
la condiþiile de garanþie; perioada de garanþie este stabilita
in luni, urmind ca partenerii sa concretizeze aceste perioade
prin contract.
De asemenea, Condiþiile generale de livrare amintite prevad posibilitatea
unei parþi de a prevedea in contracte o durata de
zile de utilizare a marfii, precum ºi o reducere a perioadei de
garanþie, in cazul unei utilizari peste durata zilnica
stabilita.
De regula, garanþia acordata de vinzator se
atesta prin certificatul de garanþie privind calitatea marfurilor,
care se elibereaza dupa livrare, odata cu documentele de
plata. Pe tot parcursul perioadei de garanþie vinzatorul
raspunde pentru calitatea marfii, in special pentru calitatea
materialelor intrebuinþate la fabricarea acesteia, pentru construcþia
maºinilor ºi utilajelor precum ºi pentru acele caracteristici
ale marfii care sunt convenite prin contract.
Potrivit CGL-CAER 1968/75 paragraful 35, " in cazul repararii
sau inlocuirii marfurilor defecte ori a parþilor de
marfa defecte, termenul de garanþie pentru utilajul sau pentru
maºinile de baza se prelungeºte cu timpul cit utilajele
sau maºinile nu au putut fi utilizate din cauza defecþiunilor ivite".
Aceleaºi condiþii generale prevad la paragraful 34 ca
vinzatorul nu poarta raspunderea pentru garanþie,
daca dovedeºte ca defectele constatate nu au aparut
din vina sa, ci s-au produs indeosebi ca urmare a efectuarii montajului,
repararii utilajelor ori maºinilor in mod necorespunzator
de catre cumparator, din cauza nerespectarii instrucþiunilor
de exploatare ºi de intreþinere, precum ºi a modificarilor
efectuate de cumparator la utilaje sau maºini.
In contractele de vinzare internaþionala parþile
stabilesc termene de garanþie ºi pentru piesele de schimb, precum
ºi obligaþia vinzatorului de a le livra cumparatorului.
In activitatea de derulare a contractelor externe mai sunt ºi unele
cazuri in care executarea contractului se prelungeºte cu inca
o faza de nedorit pentru vinzator - soluþionarea reclamaþiilor
privind cantitatea ºi calitatea marfurilor livrate.
Reclamaþiile privind calitatea sau cantitatea marfurilor livrate
este un atribut al cumparatorului insa ele trebuie
sa fie facute in condiþiile ºi in termenele
prevazute in contract.
CGL-CAER 1968-75 la paragraful 72 prevad:
"1. Reclamaþiile pot fi formulate: a) cu privire la calitatea marfii
- in decurs de 6 luni de la data livrarii; b) cu privire la cantitatea
marfii - in termen de 3 luni de la data livrarii; c) cu
privire la marfurile pentru care se acorda garanþie - in
maximum 30 zile de la expirarea termenului de garanþie, cu condiþia
ca defectele sa fie descoperite in cursul perioadei de garanþie.
2. Reclamaþiile referitoare la calitatea ºi cantitatea legumelor
ºi fructelor proaspete perisabile trebuie formulate in termene mai
scurte decit cele prevazute de literele a) ºi b) de la pct.1
al prezentului paragraf, ºi se stabilesc prin contract.
3. Neprezentarea reclamaþiei in termenele menþionate la pct.
1 din prezentul paragraf sau stabilite in conformitate cu pct. 2 din prezentul
paragraf, priveaza pe cumparator de dreptul de a se adresa
arbitrajului".
Determinarea calitaþii loturilor de produse degradate in
urma efectuarii unui transport al acestora constituie adesea obiectivul
central al unei expertize merceologice.
Este cunoscut ca, prin intermediul contractului de transport, carauºul
se obliga sa transporte marfa incredinþata
de expeditor la locul de destinaþie ºi sa o predea delegatului
anume desemnat, in stare corespunzatoare.
Potrivit prevederilor legale, carauºul poarta raspunderea,
in perioada transportului, pentru lipsurile sau deteriorarea calitativa
a marfurilor, daca acestea ii sunt imputabile.
Raspunderea organizaþiilor de transport pentru asigurarea integritaþii
marfurilor transportate se naºte in momentul in care
expeditorul a predat marfa in vederea transportului, a achitat taxele
aferente acestuia, iar unitatea de transport a preluat marfa ºi a predat
expeditorului chitanþa sau duplicatul scrisorii de trasura
sau conosamentului. Raspunderea unitaþii de trasnsport se
stinge in momentul predarii incarcaturii catre
destinatar sau altei oragnizaþii de transport (daca este necesara
continuarea transportului).
Daca la predarea marfii catre destinatar se constata
lipsuri cantitative sau calitative care ar fi putut fi generate de condiþiile
improprii de transport, organizaþia de transport este obligata
sa certifice imprejurarile in care au aparut
lipsurile, in vederea intocmirii documentelor de constatare.
Calitatea loturilor de produse se modifica neintrerupt chiar in
condiþiile respectarii regimului optim de pastrare ºi
depozitare ca urmare a acþiunii factorilor interni ºi esterni asupra
produselor.
Datorita conþinutului in substanþe labile, produsele,
mai ales cele cu grad ridicat de eterogenitate, iºi modifica
unele proprietaþi odata cu trecerea timpului, ca urmare
a influenþei in timp a unor numeroºi factori endogeni ºi
exogeni.
In perioada trasnportului, corespunzator condiþiilor de manipulare,
transport ºi pastrarea produselor in spaþiile mobile
de depozitare, asupra acestora acþioneaza numeroºi factori
cu efecte directe sau indirecte asupra integritaþii ºi nivelului
calitativ iniþial.
Pastrarea temporara a produselor in mijloacele de transport
trebuie astfel facuta incit sa se previna
alterarea, degradarea, contaminarea chimica sau microbiologica,
impurificarea cu praf sau vapori ai substanþelor chimice.
In depozitarea marfurilor in spaþiile special amenajate
trebuie þinut cont de regulile ºi principiile merceologice privind
vecinataþile marfurilor, termenele de garanþie
ºi valabilitate ale produselor - cantitaþile depozitate se
calculeaza astfel incit sa fie desfacute pe
piaþa in timp util.
Realizarea in condiþii cit mai bune a funcþiilor comerþului
se realizeaza, printre altele, ºi prin livrarea ritmica ºi
integrala a marfurilor destinate vinzarii, in
condiþii de calitate ºi intr-o structura diversificata.
In realizarea acestor deziderate, buna gospodarie a fondului de
marfa are o mare importanþa. Alaturi de alþi
factori care concura la gospodarirea judicioasa a marfurilor,
realizarea unor condiþii propice de pastrare constituie o cerinþa
de prim ordin.
Pastrarea marfurilor, pregatirea lor in vederea vinzarii,
se realizeaza in spaþii special amenajate, respectiv in
depozite.
Termenul de garanþie al produselor are un caracter operaþional in
relaþiile contractuale, drept pentru care in toate tranzacþiile
efectuate, cu precadere cele internaþionale - unde perioada de
transport este mai indelungata, incluzind ºi formalitaþile
vamale - , trebuie luat in consideraþie ºi funcþie de
cantitaþile comandate, acestea trebuind sa fie astfel calculate
incit desfacerea lor sa se incadreze in timp
util al garanþiei lor.
1.4. Calcularea necesarului, tipurilor ºi capacitaþilor mijloacelor
de transport in concordanþa cu structura ºi calitatea
marfurilor contractate
Daca prin transporturi interne se inteleg transporturile efectuate intre localitati
sau in interiorul localitatilor unei tari, prin transporturi internationale
intelegem acele transporturi care traverseaza cel putin o frontiera de stat,
punctele de expediere si de destinatie a marfii fiind situate in tari diferite.
Din punct de vedere statistic, distanta parcursa de la punctul de expediere
din tara si pana la punctul de destinatie din strainatate este evidentiata ca
transport international, desi poate fi vorba de acelasi autovehicul care transporta
direct marfa in strainatate. Costul transportului pe parcurs intern este suportat
de furnizorul marfii (sau de beneficiarul marfii de import), iar costul transportului
pe parcurs extern este suportat de intreprinderea de comert exterior. In ansamblu,
costul transportului este inclus in pretul complet de export al marfii si este
suportat in ultima instanta de beneficiarul marfii din strainatate.
Transporturile internationale reprezinta mijlocul material ce sta la baza relatiilor
economice ale unei tari cu celelalte tari ale lumii. Ele continua procesul de
productie in sfera circuitului economic mondial si reprezinta un sistem tehnico-economic
complex prin intermediul caruia o parte din produsul social este realizata pe
pietele externe in schimbul altor marfuri necesare economiei nationale, contribuind
direct la modificarile de structura, cantitate si calitate in produsul social
si venitul national.
Cu alte cuvinte, transporturile internationale contribuie activ la procesul
realizarii marfurilor de export-import, influentand direct rezultatele acestui
proces. Cheltuielile de transport si auxiliare (cheltuieli de asamblare, marcare,
depozitare, incarcare-descarcare, asigurare etc.) participa direct la formarea
preturilor internationale ale marfurilor. In situatii specifice participarea
cheltuielilor de transport si auxiliare la formarea preturilor de export-import
poate sa creasca intr-o asemenea masura incat ele sa devina factorul principal
de care depinde realizarea sau nu a marfii pe o anumita piata externa. In acest
mod, transporturile internationale joaca un rol important in formarea curentelor
de schimb pe piata mondiala favorizand sau, dimpotriva, actionand ca un factor
de restrictie in derularea fluxurilor de marfuri pe plan mondial.
Aprovizionarea ritmica cu materiile prime si materiale din import, cu utilajele
necesare industriei si bunurile de consum destinate populatiei, desfacerea ritmica
a productiei pentru export, depind in buna masura de gradul de organizare si
functionare a mecanismului transporturilor internationale.
In zilele noastre transporturile internationale au devenit efectiv o componenta
tot mai importanta a strategiei desfacerii marfurilor pe pietele externe cunoscuta
sub numele de logistica. Potrivit teoriei generale a sistemelor, logistica trateaza
transporturile intr-o viziune larga si moderna de marketing, care include ansamblul
activitatilor necesare vehicularii tehnice, comerciale si juridice a marfurilor
de la producator si pana la cumparator.
***
Pentru a ilustra serviciile acordate de transportatorul internaþional
(tranzitar) in numele expeditorului (incarcatorului)
sau al destinatarului sau persoanei care poate decide in miºcarea
marfurilor de la producator la consumatorul final se va prezenta
o situaþie ipotetica.
Astfel, un incarcator (expeditor) care doreºte sa
trimita marfurile unui client al sau in strainatate
este necesar sa cunoasca foarte bine formalitaþile
de expediere ºi trasnport ºi sa oragnizeze aceasta deplasare
a marfurilor in bune condiþii. In acest scop, el intra
in relaþii cu mai mulþi tranzitari specializaþi intr-un
anumit domeniu sau relaþie.
Unul din tranzitari poate sa cunoasca foarte bine formalitaþile
pentru o expediþie intr-o þara est-europeana,
un altul este specializat in expedierea marfurilor catre
þarile africane fara ieºire la mare, un altul
este expert in transporturi aeriene, iar al patrulea poate fi folosit
mai eficient in transportul marfurilor perisabile.
Expeditorul ºi tranzitarul se intilnesc pentru a aanliza modul
de expediere a marfii in cele mai bune condiþii. Tranzitarul
cunoaºte rutele de transport, costurile ºi poate stabili itinerarul,
mijlocul de transport impreuna cu incarcatorul
sau poate primi acordul de la acesta pentru a acþiona in numele
sau.
O data ruta sau itinerarul fiind fixat, tranzitarul va trebui sa
rezerve (inchirieze) spaþiul necesar la o data de plecare
care ar permite sosirea marfurilor la destinaþie la data dorita.
Tranzitarul preia conducerea operaþiunilor ºi va coordona diferitele
masuri pentru ca marfa sa soseasca in bune condiþii.
In funcþie de tipul lotului de marfa ce trebuie expediat,
de modul de ambalare, ºi bineinþeles, de inþelegerea
dintre cele doua parþi ale contractului de vinzare-cumparare,
este ales mijlocul de transport. Þinind cont de cantitatea marfurilor,
dimensiuni excepþionale, distanþa dintre expeditor ºi destinatar,
precum ºi preþul de cost º.a., se calculeaza capacitatea
mijlocului de transport pentru care se face rezervarea (inchirierea) in
vederea efectuarii transportului.
Necesarul de transport se stabileºte þinindu-se cont de urmatoarele
aspecte:
- cantitaþile de marfuri rezultate din contractele economice
de livrare dintre furnizori ºi beneficiari, volumul de import-export;
- utilizarea judicioasa a capacitaþilor de transport;
- respectarea calculelor de optimizare pentru produsele supuse optimizarii;
- alegerea corecta a mijloacelor de transport etc.
Pentru marfurile vindute in vrac se pot folosi transporturi
containerizate, pentru cele ambalate se poate folosi paletizarea, pentru cele
care au un gabarit aparte se inchiriaza mijloace adecvate de transport.
Inainte de stabilirea mijlocului de transport se va stabili modul de ambalare
a loturilor de marfuri, funcþie de structura ºi calitatea
acestora. Ambalajele pentru export sunt destinate transporturilor de orice tip,
rezistente la operaþiunile de incarcare/descarcare,
la presiune, la intemperii etc.
1.5. Calcularea capacitaþilor ºi stabilirea condiþiilor
de depozitare - pastrare a marfurilor intr-un flux anual,
condiþionat de intrarile ºi ieºirile de marfuri
din intreprindere
Pentru respectarea unui flux permanent in operaþiunile comerciale
ale unei intreprinderi, trebuie sa se aiba in vedere
ritmicitatea aprovizionarii cu materii prime ºi materiale, in
vederea desfacerilor conform cerinþelor pieþei.
Din analiza balanþelor lunare, in care sunt evidenþiate pe
fiecare tip de marfa, intrarile ºi ieºirile (respectiv
vinzarile) se determina necesarul de marfa, se intocmeºte
un grafic care va sta la baza incheierii contractelor de cumparare
de produse, cu precadere a celor al caror stoc se consuma
intr-un timp mai scurt. Aici se are in vedere ºi termenul de
garanþie al marfurilor, pentru a se putea intocmi graficul
de aprovizionare pe fiecare sortiment de marfa.
In general, aceste calcule se elaboreaza la sfirºitul
anului, cind se incepe perioada de contractari pentru anul
viitor. Se are in vedere ºi capacitatea depozitelor pentru pastrarea
marfurilor, inzestrarea acestora cu instalaþiile necesare
diferitelor tipuri de marfuri, costurile depozitarii pe o perioada
bine determinata.
Pentru marfurile perisabile perioada de depozitare trebuie sa
fie foarte scurta, acestea aprovizionindu-se in cantitaþi
mai mici ºi perioade dese de timp, creºterea perioadei de depozitare
ducind la distrugerea parþiala sau totala a acestora,
pierderile economice fiind foarte mari, deci riscuri financiare mari.
Pentru marfurile cu perioada mai lunga de garanþie
trebuie avuta in vedere cererea pe piaþa de consum, costurile
depozitarii care ar infuienþa negativ preþul unitar de cost
al produselor respective.
Ritmicitatea aprovizionarii este o condiþie esenþiala
in pastrarea unei activitaþi permanente a unei societaþi
- cu eliminarea timpilor morþi, care duce la creºterea cheltuielilor
variabile.
CUPRINS
1.1. Principalele prevederi legislative care reglementeaza raportul
dintre furnizor - expeditor, carauº ºi destinatar -beneficiar
pag.1
1.2. Clauze tehnico - organizatorice necesare unui contract economic privind
furnizarea - livrarea de marfuri pag.7
Studiu de caz pag.16
1.3. Caracterul operaþional al termenului de garanþie (ºi
al termenului de valabilitate) in relaþiile contractuale, in
stocarea ºi desfacerea marfurilor pag.19
1.4. Calcularea necesarului, tipurilor ºi capacitaþilor mijloacelor
de transport in concordanþa cu structura ºi calitatea
marfurilor contractate pag.25
1.5. Calcularea capacitaþilor ºi stabilirea condiþiilor
de depozitare - pastrare a marfurilor intr-un flux anual,
condiþionat de intrarile ºi ieºirile de marfuri
din intreprindere pag.30
Bibliografie pag.32
BIBLIOGRAFIE
“Tranzactii comerciale internationale” -; Editura Economica
1997
Autori : IOAN POPA
2. “Expertiza merceologica”-; UNIVERSITATEA CRESTINA “Dimitrie
Cantemir”
Fac.de Management turistic si comercial
Bucuresti 1994
Autori : Prof. univ.dr. Viorel Petrescu
Prof. univ.dr. Constanta Paslaru
3. “ Transporturi si asigurari”- UNIVERSITATEA CRESTINA “Dimitrie
Cantemir”
Fac.de Management turistic si comercial
Bucuresti 1994
Autori : Prof. univ.dr.Constantin Alexa
Conf. univ. dr. Violeta Ciurel
Prof. dr. Nicolae Suta
Ec. Emil Sebe
“ Tehnici de comert international” -; vol. 1 -; Bucuresti
1992
Autori : Dr. Ion Stoian
Dr. Leonida Brotac
Radu Pencea
“Ghidul lucratorului de comert exterior” -; Revista Economica
1983
Autori : Ministerul Comertului Exterior si
Cooperarii Economice Internationale
Institutul de Economie Mondiala
