Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate





Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 




Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
ROLUL ALOCATIV AL STATULUI IN ECONOMIE
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 
Viata fiecarui student, fie el din Universitatea Romano-Americana sau alta facultate, a fost chinuita de intrebari retorice ca:

De ce jumatate din bursa mea s-a dus pe cateva beri? De ce nu-mi ajung banii de tigari? De ce la teatru nu pot sa stau decat in ultimul rand? Iar la camin peretii parca cad pe mine? l6h19hf

Scopul referatului a fost sa aflam si noi raspunsul la aceste intrebari si, intr-un mod foarte academic o sa va prezentam rolul alocativ al statului in economie.

Capitolul 1 - Introducere

Statul reprezinta organizatia politica ce detine pe un anumit teritoriu monopolul impozitarii si al legislatiei pe calea utilizarii puterii politicii prin organisme spercializate in acest sens, cum ar fi politia si armata. Statul este organizatia politica ce are drept caracteristica esentiala puterea de constrangere. Analiza sectorului public, precum si a implicatiillor sistemului politic asupra avutiei natiunilor porneste de la explicarea actiunii guvernului in societate. Odata implicat statul in economie trebuie sa tinda in mod constant sa fie un actor ca oricare altul in jocul liber al pietei. Eliminarea reala a birocratiei nu se poate face decat prin supunerea unitatilor economice controlate de stat la regulile de concurenta specifice ale economiei de piata.
Rolul alocativ reflecta modul de alocare a resurselor fiecarui an bugetar. Statul se poate maniifesta ca agent economic,fie prin dezvoltarea unor activitati industriale si comerciale proprii, fie participand la finantarea unor activitati in sectorul privat. Existenta lor ca bugete anexe se justifica: prin caracterul industrial sau comercial al activitatii statului si prin scopul finantarii si natura beneficiarului resrselor, atunci cand se acorda subventii sau se finanteaza actiuni sociale.
Rolul alocativ implica resurse financiare pe care statul si le procura prin vanzarea anumitor prestatii, prin fiscalitate si, daca aceste resurse nu sunt suficiente, prin imprumut.
Analiza sectorului public, precum si a implicatiillor sistemului politic asupra avutiei natiunilor porneste de la explicarea actiunii guvernului in societate.Rolul alocativ al guvernului vizeaza utilizarea resurselor pentru producerea si distribuirea de bunuri si servicii publice.Alocarea efectiva a resurselor intre sectorul public si cel privat determina o anumita proportie intre acestea, putandu-se accepta ca alocarea resurselor este optima daca cerintele consumatorilor sunt satisfacute la maxim prin intermediul sectorului public si celui privat. Productia de bunuri si servicii publice e finantata din resurse bugetare adica in principal din impozitele si taxele platite de toti contribuabilii.





Capitolul 2 -; Premise de constituire a fondurilor necesare indeplinirii funtiei de alocare a resurselor- Impozitele

Luate in sens general, impozitele reprezinta o prelevare obligatorie la dispozitia statului din veniturile si averea persoanelor fizice sau juridice, fara o contraprestatie directa si imediata, in vederea cxonstituirii resurselor financiare publice pentru a se acoperi cheltuielile publice.De aceea studiul si analiza acestora a constituit o prioritate pentru autoritatile statului si pentru specialistii in domeniu.

2.1. Rolul impozitelor

• Un prim rol al impozitelor este cel financiar, statul isi procura astfel resursele financiare necesare pentru acoperirea unei parti a cheltuielor legate de indeplinirea atributiilor si functiilor sale in vederea satisfacerii nevoilor sociale. Din datele statistice in materie, rezulta ca ponderea impozitelor in totalul resurselor financiare publice oscileaza in jurul a 90%.
• Un alt rol este cel economic, dezvoltarea sau stoparea economica a tarii respective depinzand in mod obligatoriu de sistemul de impozitare a acelui stat.
• Cel de-al treilea rol dar nu si ultimul este cel social, deoarece prin intermediul lor are loc o redistribuire a sarcinilor fiscale intre diferite grupuri si paturi sociale.

2.2. Clasificarea impozitelor

Dupa modul de prelevare a impozitelor ele se clasifica in: impozite directe si impozite indirecte.

2.2.1. Impozitele directe

Impozitele directe, fiind individualizate, reprezinta forma cea mai veche de impunere.
Potrivit indicatorilor specifici privind finantele publice in Romania luati in considerare la ordonarea veniturilor bugetare prin bugetele anului 2003, impozitele directe au fost clasificate astfel:
• impozitul pe profit (bugetul de stat si bugetele locale),
• impozitele si taxele de la populatie ( bugetele locale),
• taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat ( bugetele locale),
• impozitele pe cladiri, terenuri de la persoanele juridice ( bugetele locale),
• impozitul pe venit ( bugetul de stat)
• alte impozite directe ( bugetul de stat si bugetele locale),
• contributii (bugetele asigurarilor sociale)
In Tarile Uniunii Europene ponderea impozitelor directe in produsul intern brut a crescut de la 12,5% in 1980 la 13,7% in 1997, iar in unele state precum Danemarca ponderea acestora este si mai mare, respectiv de 23%. Acest nivel este aproximativ egal cu cel al impozitelor indirecte (13,8%), impozitele care in Romania in anul fiscal 2000, ating o cota de 6,9% din produsul intern brut, fata de 11,7%, cat detin cele indirecte.

2.2.2. Impozitele indirecte

Impozitele indirecte constituie principalele resurse bugetare ale statului in Romania.
Impozitele indirecte sunt varsate la buget, de regula, de catre industriasi, comercianti, etc. , dar sunt suportate de catre consumatori, deoarece se includ in pretul de vanzare al marfurilor. Drept urmare, impozitele indirecte nu afecteaza veniturile nominale, ci numai pe cele reale, ceea ce inseamna ca ele micsoreaza puterea de cumparare.
In perioadele cand o economie inregistreaza un curs ascendent, impozitele indirecte pot avea un randament fiscal ridicat; in schimb, in perioadele de criza si depresiune, cand productia si consumul inregistreaza un recul, incasarile din impozitele indirecte urmeaza aceeasi evolutie, periclitand realizarea echilibrului bugetar sau conducand la adancirea deficitului bugetar.
Impozitele indirecte cunosc urmatoarele forme de manifestare: taxe de consumatie, venituri din monopoluri fiscale, taxe vamale si diferite alte taxe. Printre taxele indirecte enumeram:

Accizele sunt acele taxe de consumatie care afecteaza pretul acelor produse ce se consuma in cantitati mari si care nu pot fi inlocuite de catre cumparatori cu altele, pentru ca acest impozit sa aiba in mod constant un randament fiscal cat mai ridicat. Astfel accizele se aplica acelor produse care au o cerere inelastica cum sunt alcoolul,vinul, berea, produsele petroliere, tutunul, cafeaua, aparatele electocasnice, arme, etc.

Taxa pe valoare adaugata este varsata la buget de catre fiecare inteprindere si se suporta de consumatorii marfurilor sau serviciilor respective o data cu cumpararea lor. Numarul si nivelul cotelor taxei pe valoare adaugata difera de la o tara la alta, iar in aceeasi tara pot diferi de la o perioada la alta. Majorarea cotelor la TVA poate ajuta, pe termen scurt la acoperirea unor goluri de venituri la buget , insa pe termene mijlocii si lungipot aparea probleme deoareceduce la scumpirea marfurilor si afecteaza puterea de cumoarare.
???In Romania anului 2004?impozitele cu ponderile cele mai mari in cadrul veniturilor bugetare raman, in continuare, contributiile de asigurari sociale si taxa pe valoarea adaugata, cu o pondere de 34,1% in total venituri si,respectiv, de 24,3%.



Structura veniturilor bugetare pentru anii 2002-2003 a fost urmatoarea:

Capiolul 3 - Cheltuieli Publice

Din ce in ce mai frecvent se manifesta cererea sporita de resurse financiare, genearata de cresterea nevoilor sociale intr-un ritm mai rapid decat cel al evolutiei produsului intern brut .Cererea de resuse financiare publice este determinata de nivelul si evolutia cheltuielilor publice. Deci problema principala cu care se confrunta statul in indeplinirea rolului de alocare a resurselor este aceea de a determina cat de multe bunuri si servicii publice trebuie sa furnizeze cat si destinatia acestora.
Implicit guvernul are rolul de a aloca resurse si de a administra modul de folosire a acestora in interesul tuturor membrilor societarii in ceea ce priveste bunurile si serviciile publice si semipublice.
Caile concrete prin care statul se poate implica in realizarea redistribuirii resurselor sunt:
• Obtinerea si distribuirea de bunuri si servicii publice si semipublice in forma directa , prin inteprinderile si institutiile sale.
• Completarea finantarii inteprinderilor private prin subventii, prime de export si/sau de productie , prin compensarea diferentelor de pret
• Asigurarea de venituri suplimentare persoanelor defavorizate, prin redistribuirea resurselor intre membrii societatii, ca rezultat al politicilor bugetare si fiscale ale statului.
Cheltuielile publice, pe baza criterilui functional al clasificatiei ONU se impart in :Servicii publice generale si ordine publica, Aparare, Educatie, Sanatate, Securitate sociala, Actiuni economice, Locuinte si servicii comunale, Recreatie, Cultura si Religie, Alte cheltuieli.

In tarile dezvoltate, inclusiv in cele din Uniunea Europeana, cheltuielile cu securitatea sociala detin cea mai mare pondere in totalul bugetelor locale cu limite de variatie,in anul 2001, intre 28.3% in SUA si 46.4% in Canada. In astfel de tari sistemele securitatii sociale, se manifesta prin pensii, indemnizatii, ajutoare sunt puternice. Cheltuielile social-culturale care inglobeaza in ele educatia, sanatatea, cultura, recreerea si religia ocupa locul al doilea in ponderea cheltuielilor publice: in Irlanda 30.9%, in Olanda 25.1%, in SUA 21.9%. Actiunile economice ocupa in general locul al treilea ca importanta, avand ponderi de obicei sub 10%.
Tarile aflate in tranzitie se caracterizeaza printr-un sistem de cheltuieli unde ponderea cea mai mare o detin cele pentru securitatea sociala, in proportie de 30%. Locul al doilea il ocupa de cele mai multe ori cheltuielile cu sanatatea avand ponderi intre 6% si 18%. Cheltuielile cu actiunile economice detin proportii apropiate de cele cu sanatatea, care in general sunt de peste 10%.
Situatia sta cu totul diferit in tarile in curs de dezvoltare. Astfel locurile fruntase sunt detinute de cheltuielile economice, cheltuielile pentru invatamant si educatie dar si pentru aparare.
Se poate astfel observa marea diferenta de alocare a veniturilor bugetare de la o tara la alta, factorul principal al acestei diferentieri fiind dezvoltarea economica.
In Romania principalele prioritati ale politicilor sectoriale, in vederea alinierii la standardele europene au luat urmatoarele forme:
In domeniul social si in concordanta cu obiectivele Programului social al Guvernului, fondurile propuse a fi alocate in anul 2004 vizeaza, in principal, familiile si grupurile sociale cele mai sarace. In acest scop, se au in vedere urmatoarele:
- majorarea ajutoarelor pentru incalzire
- finalizarea procesului de recorelare si indexare a pensiilor inceput in anul 2002,ceea ce a presupus cheltuieli bugetare suplimentare de 5.167 miliarde lei;
- introducerea unei alocatii complementare pentru familiile cu mai multi copii si cu un venit mediu net pe membru de familie de pana la 1,5 milioane lei lunar. Aceasta masura a presupus fonduri bugetare suplimentare de circa 5.000 miliarde le(RON);
- finantarea programelor pentru sustinerea sistemului de protectie a copilului, care vizeaza, in principal, integrarea sociala a copiilor strazii, inchiderea institutiilor de tip vechi destinate copiilor cu handicap/nevoi speciale care nu pot fi restructurate/reabilitate si integrarea socio-profesionala a copiilor si tinerilor din institutii de ocrotire, ajunsi la varstade 18 ani;
- cresterea gradului de ocupare a populatiei active si reducerea somajului,
- directionarea fondurilor bugetare cu prioritate pentru realizarea masurilor active, indeosebi pentru incadrarea in munca a tinerilor si somerilor si simplificarea accesului intreprinzatorilor la fondurile cu aceasta destinatie;
- cresterea rolului actiunilor de calificare, recalificare si reorientare a fortei de munca in functie de cererea existenta pe piata muncii, in cadrul masurilor active.

Cheltuielile pentru asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii cuprinse in bugetul general consolidat continua sa detina ponderea cea mai mare in produsul intern brut si in anul 2004, respectiv 10,8%.




Cheltuielile publice cu educatia sunt cu putin peste 3% din PIB, si au variat in jurul acestui nivel pentru majoritatea anlor de tranzitie. Totusi legea educatiei stipuleaza ca nivelul minim al cheltuielilor publice cu educatia trebuie sa fie de 4% din PIB. Fondurile straine sunt totusi cele care suplinesc diferenta pana la 4%.
Politica sectoriala in domeniul invatamantului vizeaza, in principal:
- continuarea masurilor de prevenire a abandonului scolar si realizarea egalitatii sanselor pentru accesul la educatie prin finantarea programelor privind acordarea de rechizite si manuale scolare;
- functionarea invatamantului universitar si postuniversitar la standarde de calitate, crearea unui sistem de invatamant capabil sa sustina dezvoltarea societatii romanesti si sa asigure absolventi bine pregatiti, care sa corespunda cerintelor de pe piata fortei de munca;
- asigurarea logisticii prin dotarea scolilor cu calculatoare/sisteme educationale de calcul.
Intensitatea cercetarii si dezvoltarii in Romania este scazuta, numai de 0.38% din PIB a fost alocat activitatiii de cercetare dezvoltare , atat public si privat in 2002. In comparatie, conform datelor din 2001, media UE-15 a fost de 1.98%, iar media pentru tarile aflate in proces de integrare a fost de 0.83. Intre tarile candidate si statele noi membre UE, Romania depasesrte numai Ciprul in aceasta privinta.
In domeniul sanatatii se urmareste aplicarea strategiei si politicii Guvernului si realizarea reformei in acest sector prin: organizarea, coordonarea si indrumarea activitatilor pentru asigurarea sanatatii populatiei, prevenirea si combaterea practicilor daunatoare sanatatii.
In acest scop, vor fi derulate urmatoarele programe: o ??Programul de sanatate a copilului si familiei (776,5 miliarde lei) ale carui obiective sunt:
- reducerea morbiditatii si mortalitatii materne si infantile prin abordarea principalelor probleme de sanatate ale femeii, mamei si copilului;
- ajutorarea persoanelor foarte sarace, neinstitutionalizate, care nu beneficiaza de asistenta; o ??Programul de prevenire si control al bolilor netransmisibile(293,0 miliarde lei) al carui obiectiv este reducerea mortalitatii si morbiditatii prin monitorizarea si controlul bolilor netransmisibile; o ??Programul de administratie sanitara si politici de sanatate
(7.780,3 miliarde lei), care are ca obiective:
- elaborarea de politici si strategii de implementare a reformei in domeniul serviciilor de sanatate, al resurselor umane, planificarea serviciilor de sanatate si managementul programelor de sanatate ;
- prevenirea institutionalizarii, orientarea, formarea profesionala si angajarea in munca a persoanelor cu handicap;
- prevenirea si monitorizarea factorilor de risc pentru sanatatea populatiei, supravegherea si controlul epidemiologic al bolilor transmisibile cu impact major asupra starii de sanatate;
- consolidarea bazei materiale si dezvoltarea capacitatii operationale;
- educatie pentru sanatate prin actiuni de informare si distribuire de materiale de informare;
- instruirea elevilor din gimnaziu si licee pentru acordarea primului ajutor;

o ??Programul comunitar de sanatate publica (1.433,8 miliarde lei).

Pentru actiunea de sanatate se propun fonduri publice estimate la 3,8% din produsul intern brut in anul 2004.

In domeniul apararii nationale, principalele obiective care vizeaza orientarea catre o armata profesionista, se refera la:
- continuarea restructurarii organismului militar;
- continuarea procesului de modernizare a tehnicii militare si echipamentelor;
- indeplinirea obligatiilor asumate de Romania in calitate de membra NATO si in procesul de integrare in Uniunea Europeana;
- perfectionarea managementului resurselor umane.

Pentru apararea nationala sunt propuse fonduri publice estimate la 1,9% din produsul intern brut in anul 2004.

Politica in domeniul ordinii publice si sigurantei nationale se va axa, in principal, pe constituirea unui parteneriat cu comunitatea, eficientizarea activitatii, precum si modernizarea si compatibilizarea activitatii cu structurile corespondente din tarile membre ale Uniunii Europene. Printre prioritatile acestui sector pot fi enumerate:
- continuarea restructurarii Politiei Romane prin transformarea acesteia intr-o structura flexibila, cu un inalt grad de competenta si pusa in slujba cetatenilor;
- prevenirea si combaterea infractionalitatii transfrontaliere;
- continuarea actiunii de profesionalizare a Jandarmeriei Romane si intrebuintarea acesteia intr-o mai mare masura pentru indeplinirea in conditii de eficienta a atributiilor;
- apararea secretului de stat, prevenirea scurgerii de date si informatii care potrivit legii nu pot fi divulgate si executarea de activitati informative si tehnice de prevenire si combatere a terorismului;



- prevenirea, identificarea, evaluarea, monitorizarea si contracararea vulnerabilitatilor, riscurilor si amenintarilor la adresa sigurantei nationale.

In domeniul agriculturii si silviculturii, care constituie una dintre ramurile de interes strategic national, sustinerea se va realiza prin:
- sprijinirea producatorilor agricoli , sustinerea primelor de asigurare a culturilor agricole;
- sustinerea finantarii activitatii curente de productie in domeniul agricol din credite bancare, prin acordarea de alocatii bugetare de pana la 30 % din volumul creditului pentru beneficiarii care ramburseaza creditele si platesc dobanzile la termenele scadente potrivit contractelor de imprumut;
Dezvoltarea rurala este considerata de Guvernul Romaniei ca fiind al doilea pilon al dezvoltarii sustenabile din sectorul agricol. Planul National pentru Dezvoltare Agricola si Rurala, adoptat la sfarsitul anului 2000, a fost agreat de Uniunea Europeana si are ca obiectiv crearea unui sector agricol capabil sa faca fata presiunilor concurentiale de pe piata interna.
Agriculturii si silviculturii ii sunt propuse in anul 2004 fonduri publice, incluzand si cofinantarea Programului SAPARD, estimate la 2,1% din produsul intern brut fata de 1,1 % in anul 2003.
Prioritatile in domeniul industrial au in vedere un pachet de masuri si actiuni care sa asigure conditiile necesare dezvoltarii activitatilor economico-productive pe baza unei competitii libere si loiale pe piata.
Aceste masuri vizeaza, in principal:
- implementarea prevederilor politicii industriale prin:
? •?imbunatatirea cadrului juridic si de reglementare prin adoptarea acquis-ului comunitar, in domeniul produselor industriale, in principal vizand libera circulatie a marfurilor;
•?eliminarea barierelor la iesirea de pe piata prin imbunatatirea procedurilor de faliment;
•?imbunatatirea sistemului contabil si de audit;
- accelerarea si adancirea ajustarii structurale prin:
•?modernizarea si dezvoltarea agentilor economici cu potential de competitivitate;
•?atragerea investitiilor straine in industrie prin politici stimulative si prin prezentarea prioritatilor privind dezvoltarea cooperarii sub diferite forme cu firme de prestigiu in domeniu.
Fondurile propuse a se aloca in domeniul industrial, pentru anul
2004, reprezinta 0,9% din produsul intern brut.
Optiunile strategice in domeniul transporturilor au in vedere reabilitarea, modernizarea si dezvoltarea unei infrastructuri de transport eficiente, compatibile cu reteaua europeana de transport, care sa asigure imbunatatirea confortului calatorilor, cresterea sigurantei acestora si maximizarea efectelor pozitive asupra mediului inconjurator.

CONCLUZIE

De-a lungul timpului au existat diferite convingeri in legatura cu interventia statului, respectiv a beneficiilor dar si a neajunsurilor determinate de crearea si alocarea bunurilor publice si cvasi-publice.
Nu exista, in lumea de azi, o convingere mai statornica si influenta decat cea privind importanta economica a invetitiilor publice si a cheltuielilor din bugetul de stat. Cheltuielile guvernamentale sunt prezentate ca un remediu pentru toate slabiciunile noastre economice. Exista probleme in economie? Raspunsul evident ar putea fi cheltuielile publice! Realitatea este ca in cele din urma cheltuielile publice ajung sa fie acoperite din veniturile obtinute prin impozitare. Fiecare leu cheltuit pentru un bun public inseamna de fapt un leu perceput de la contribuabili, leu ce ar fi putut fi alocat mai bine prin intermediul sistemului privat; o afacere sporita intr-o directie inseamna reducerea altei afaceri intr-o alta directie. Unii economisti sunt de parere ca alocarea resurselor la nivel individual este mai benefica decat cea la nivel central. Pe de alta parte este stiut faptul ca bunurile publice acopera acele nevoi care sunt indivizibile si neconcurentiale si care implica investitii majore ce nu pot fi facute la nivel individual.
Nu stim exact daca interventia statului este una pozitiva sau negativa, dar consideram ca exista oameni platiti foarte bine sa gasesca aceste solutii. Nu ne imaginam ca exista o solutie perfecta pentru a rezolva problemele societatii in care traim dar se poate ceva mai bun.


Bibliografie

1. Anghelache G., Belean P. -; Finantele publice ale Romaniei, ed. Economica, Bucuresti 2003
2. Hoanta N. -; Economie si finante publice, ed Polirom ,Iasi 2000
3. Vacarel I. -; Politici fiscale si bugetare in Romania 1990-2000, ed. Expert , Bucuresti 2001
4. Mosteanu T.(coordonator)- Buget si trezorerie publica, ed. Universitara, Bucuresti 2004
5. www.mfinante.ro
6. www.bnro.ro
7. www.insse.ro






Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2022 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite