Notiunea de administratie publica este una extrem de de controversata atunci cand vine vorba de definirea ei. Pe de o parte opinia generala a oamenilor este diferita, uneori contradictorie, iar pe de alta parte autorii de specialitate, teoreticienii nu au reusit inca sa se puna de acord cu privire la o definitie clara.1 m8j5jr
In aceeasi ordine de idei, se pot gasi numeroase definitii ale conceptului de administratie publica, fara a putea, deocamdata, cu certitudine, spune care este corecta.
O prima definitie ar putea fi cea data de Antonie Iorgovan, conform caruia administratia publica reprezinta „o categorie de autoritate publica, care potrivit Constitutiei si legilor este chemata sa execute legea, sau, in limitele legii sa presteze servicii public, uzand, in acest scop, de prerogativele specifice puterii publice”2. Cu alte cuvinte, potrivit acestui autor, administratia publica nu este altceva decat o parte integranta a puterii executive, care, pe langa faptul ca executa legile, le pune in practica, mai presteaza servicii servicii publice, adica servicii in beneficiul cetatenilor. Autoritatea administartiei publice rezida, tot in opinia autorului, in faptul ca este o putere publica, adica o autoritate, care, chiar daca nu este aleasa, este numita de persoanele alese de popor sa ii reprezinte.
O a doua definitie a conceptului de administratie publica ar putea fi cea a lui Charles Debbash, conform caruia ea este „aparatul de gestiune a problemelor publice”3. altfel spus, un popor, o comunitate locala se confrunta cu o problema, fie ea de ordin etnic, transportational (nevoia de un mijloc de transport in comun care sa aiba o anumita ruta), iar administratia publica nu este altceva decat instiuttia care ofera solutia acestei probleme. In sens concret, luand exemplul de mai sus, administratia publica, in speta primariacere regiei de transport in comunintroducerea unei linii noi pe ruta ceruta de cetateni. Desigur se poate ca .
O alta definitie a conceptului de administratie publica ar putea fi aceea comform

1 „Manual de Administratie publica”, Anexa 1, p 91
2 Corneliu Manda, Cezar Corneliu Manda, „Administratia publica locala din Romania”, ed. Lumina Lex, 1999, Bucuresti, p. 13
3 Ibidem careia ea desemneaza „ansamblul de organe care infaptuiesc, conduc si executa treburile publice”4. cu alte cuvinte, administratia publica este,prin prisma acestei definitiiorganismul, care in corelatie cu treburile publiceare 3 misiuni- de a le infaptui, conduce si executa. Adica organele administratiei publice urmaresc interesul public, sa aplice in parctica actiunile necesare mentinerii functionalitatii sistemului. In fapt aceste actiuni, conform definitiei date, urmaresc 3 pasi: infaptuirea -; adica identificarea treburilor publice sau altfel spus definirea masurilor ce trebuie luate in interesul public; conducerea -; adica stabilirea modului in care organul in care organul in cauza va actiona in ceea ce privesteo problema data, o treaba publica si in final executarea -; adica punerea in practica a celor stabilite in pasul 2.
O a patra definitie a administratiei publice, conform lui J. P. Harris si John J. Corson sustine ca ea este „activitatea prin care se realizeaza scopurile si obiectivele guvernului”5. cu alte cuvinte puterea executiva a statului, guvernul, are la randul lui o fractiune executiva, care aplica in practica politicile lui. Trebuie mentionat ca aceasta definitie a administratiei publice, conform careia ea ar fi instrumentul puterii executive este des intalnit intre teoreticieni, nu neaparat sub forma de fata.
O a cincea definitie a administratiei publice ar fi cea a lui John Pfiffner si Robert Presthus, conform carora „Administratia publica, ca domeniu de activitate este in principal preocupata de mijloacele pentru implementarea valorilor politice”6. Valorile politice ale unei societati democratice sunt date de alesaa poporului, sunt stabilite in conformitate cu convingerile, realitatile de faptsi alte variabile, iar in sensul definitiei celor doi autori, domeniul de activitate al administratiei publice este gasirea de modalitati de punere in practica a acestor valori.
O alta definitie a administratiei publice este formulata de Nicholas Henry, care o vede pe „aceasta diferind de tendintele politice, atat prin accentuarea comportamentului birocratic dar, mai ales, prin sistemul structurilor proprii si metodologiilor aplicate pentru realizarea scopurilor guvernamentale”7. Acest autor vede administratia publica ca un

4 Corneliu Manda, Cezar Corneliu Manda, op. Cit., p 14
5 Ioan Alexandru, „Administratie publica. Teorii. Realitati. Perspectice”, ed. Lumina Lex, 1999, Bucuresti, p. 66
6 Ibidem
7 Ibidem organ independent de tendintele politice prin 2 caracteristici numite - prima ar fi comportamentul birocratic, mai accentuat, ceea ce face ca luarea unei decizii, implementarea unui program sa fie supuse unui proces complex, sub actiunea mai multor factori decizionali; in timp ce a doua caracteristica ar fi aceea ca administartia publica dispune de structuri si metodologii proprii, care-i confera individualism si pe care le utilizeaza in realizarea obiectivelor decise la nivel guvernamental.
O a saptea definitie, apartinand lui Marshall Dimock, Gladys Dimock si Douglas Fox, ar fi cea conform careia „administratia publica inseamna producerea de bunuri si servicii care sa satisfaca nevoile cetatenilor consumatori”8.in acest caz administratia publica este definita in raport cu obiectul ei de activitatesi a scopului acestei activitati. Adica administratia publica este cea cre ofera cetatenilorbunuri si servicii care sa vina in intampinarea nevoilor ei. In aceasta ordine de idei , vocatia administratiei publice este binele cetatenilor, satisfacerea nevoilor acestora.
O alta definitie, apartinand lui Melin J. Dubnick si Barbara S. Romzek releva ca „practicarea administratiei publice presupune reconcilierea dinamica a diferitelor forte in eforturile statului de administrare a politicilor si programelor publice”9. Aceasta definitie pune in evidenta caracteristicile administratiei publice, din punct de vedere al motivului practicarii ei. Astfel administratia publica este rezultatul combinarii fortelor diferiteexistente intr-o societate, in vedrea conduceriipoliticilor si practicilor politice. Aceasta definitie mai releva un fapt important si anume acela ca administratia publica este expresia efortului statului de a conduce politicile si practicile publice.
O a noua definitie, conform lui George J. Gordon si Michael E. Milakoich este ca „administratia publica poate fi definita ca fiind toate procesele, organizatiile si indivizii (ultimii actionand in functie de pozitiile si rolurile lor sociale) asociate cu aplicrea legilor si a altor regulamente adoptate sau emise de ramurile legislativa, executiva si juridica”10. Cu alte cuvinte, administratia publica reprezinta un intreg sistem de actiuni,

8 „Manual...”, op. Cit., p. 92
9 Ibidem, p. 94
10 Ibidem

organizatii si indivizi, cu mentiunea ca statusul si rolul sa fie conforme cu obiectivul(spre exemplu primarul cu atributiile sale), care are ca scop ducerea la bun sfarsit a dispozitiilor celor 3 puteri ale statului. Observam aici o diferentiere neta fata de alte definitii prin aceea ca administratia publica nu este vazuta ca fiind doar instrumentul sau o ramura a puterii executive, ci un aplicator al legilor si regulamentelor emise de toate cele 3 remuri ale puterii intr-un stat.
Felix A. Nigro si Lloyd G. Nigro definesc administratia publica prin cinci elemente cheie. Astfel: „Administratia publica:
1.reprezinta un efort de grup intr-un cadru public;
2.acopera toate ramurile- executiva, legislativa si juridica-precum si relatiile dintre ele;
3. are un rol important in formularea politicii publice facand astfel parte din procesul politic;
4. se deosebeste in mod semnificativ de administratia publica;
5. este strans legata de numeroa grupuri private si indivizi care presteaza servicii comunitatii.”11
Definitia aceasta urmareste cinci caracteristici ale administratiei publice si care in opinia autorilor individualizeaza conceptul. Astfel , in primul rand, administratia public reprezinta efortul functionarilor publici (grup restrans) in vederea asigurarii binelui comun al societatii. Din nou, in al doilea rand, ne intalnim cu ideea conform careia administartia publica este expresia celor trei puteri ale statului, cu mentiunea ca reprezinta si relatiile dintre aceste trei puteri. In al treilea rand, intalnim din nou ideea ca administratia publica are unrol in definirea politicilor publice, ceea ce in opinia autorilor o face parte din procesul politic. Urmatoarea caracteristica este de fapt o contra-caracteristica, in sensul in care administratia publica este definita ca fiind net diferita de cea privata. A cincea caracteristica identificata de Nigro si Nigro este aceea ca administratia este legata de grupuri si indivizi privati, cu care se asociaza in vederea pretarii de serviciiin folosul comunitatii- spre exemplu departamnetul spatii Verzi al Primariei angajeaza firma X pentru a amenaja un spatiu verde din localitate.

11 „Manual..”, op. Cit., p. 93
Tragand o linie am putea concluziona ca desi in aparenta conceptul de administratie publica este unul simplu prin prisma multitudinii de persoane care il cunosc si utilizeaza, in fapt definirea lui nu numai de catre un om simplu, dar si de catre un teoretician este orice altceva in afara de simpla. Ideile diferite nascute din experiente, trairi si realitati personale, ne-ar putea duce cu gandul la faptul ca administratia este in final supusa la numerosi factori care o formeaza si modeleaza, ii da individualitatea. Desi ideea de la care pleaca sau spre care adera orice administratie publica este aceeasi, modul in care parcurge distanta difera.

Bibliografie

? „Manual de Administratie Publica”, Facultatea de Stiinte politice si Administrative, sectia Administratie Publica, UBB, Cluj-Napoca
? Alexandru, Ioan, „Administratia Publica. Teorii. Realitati. Perspective”, ed. Lumina Lex, 1999, Bucuresti
? Manda, Corneliu; Manda, Cezar, Corneliu, „Administratia Publica locala din Romania”, ed. Lumina Lex, 1999, Bucuresti