Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate





Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 




Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
PROIECT DE DIPLOMA - CONTABILITATEA DECONTARILOR CU CLIENTII
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 
PROIECT DE DIPLOMA k6s6sb


CONTABILITATEA DECONTARILOR CU CLIENTII











PROFESOR COORDONATOR:
CANDIDAT:

CUPRINS
1.Prezentarea firmei…………………………..………….…………………2
2.Obiectul si metoda contabilitati………………………………….……….3
2.1Obiectul de studiu al contabilitati…………………….…………………4
2.2.Metoda contabilitati ……………………………………………………5 34183lrq25gnt4g
2.3.Documente contabile si justificative …………………………………...6
3.Introducere in contabilitatea Clientilor……………………………………7
3.1.Structura creantelor……………………………………………………...9
4.Contabilitatea decontarilor cu clienti …………………………………….12 rn183l4325gnnt
4.1.Contul 411 „Clienti”……………………………………………………12
4.2. Contul 418 „ Clienti -; facturi de intocmit „……………………………18
4.3. 4.3.Contul 413 „Efecte de primit”……………………………………...20
4.4. Contul 416 „ Clienti incerti ” …………………………………….…….22
4.5.Contul 419 „ Clienti -; creditori”……………………..…………….……24
5. Monografia contabila……………………………………………………...27
6. CONCLUZII………………………………………………………………30
7. BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………..31





1.Perzentarea firmei
SC BUSTER SRL a fost a luat nastere in 25.12.1998, ca urmare a asocierii a doua persoane Badea Mircea si Stefanescu Mihai. Fiecare actionar varsandu-si aportul subscris atat in numerar cat si in natura.
Unitatea are ca principale activitati prelucrarea materiilor prime in vederea comercializarii acestora pe piata, cresterea de animale si pasari in scopul valorificari lor, precum si comercializarea diferitelor marfuri achizitionate la un pret mai mic de la diferiti furnizori. Adaosul comercial practicat fiind de 20%.

In anul 1999, societatea si-a marit capitalul social cu inca 5.000.000 lei prin aportul in natura si numerar al celor doi asociati. Prin urmare, gama de servicii oferite clientilor s-au diversificat, urmata fiind de cresterea cifrei de afaceri si ocuparea unor noi segmente ale pietei, care au dus la cresterea profitului si a importantei firmei.

Unitatea promoveaza produsele de calitate superioara deservind o masa mai pretentioasa de clienti.

Principalele date referitoare la societate

SC BUSTER SRL, Strada Galaxy Nr.88
Numarul de inregistrare la registrul comertului J40/286596/1998
Numarul de inregistrare fiscala R 1234567
Telefon / Fax : 056/ 20 63 15


Atentie datele referitoare la firma din monografia contabila aferenta lucrari sunt ireale si au fost inventate de catre autorul acestei lucrari.
Aceasta lucrare a fost creata tehnoredactata de catre Mirci Ciprian.
2.Obiectul si metoda contabilitatii


Obiectul si metoda contabilitatii. Contabilitatea face parte din evidenta economica. Evidenta economica reprezinta un sistem de inregistrare, de urmarire cantitativa, calitativa si valorica a activitatii si fenomenelor social economice ce se produc intr-un anumit timp si loc. Ea ocupa un loc central in sistemul informational si constituie o parghie deosebit de importanta in conducerea activitatii economice. Pentru a-si indeplini rolul, ea trebuie sa fie clara, precisa, simpla si tinuta la zi.
Evidenta economica cuprinde trei forme:
• Evidenta operativa
• Evidenta statistica
• Evidenta contabila a. Evidenta operativa se inregistreaza la locul si in momentul in care se produc procesele ce se desfasoara in cadrul unitatilor patrimoniale si furnizeaza informatiile necesare contabilitatii si statisticii. b. Statistica realizeaza o informare postoperativa a rezultatelor activitatii de ansamblu a unitatilor patrimoniale, pe baza datelor furnizate de evidenta operativa, contabila sau culese direct. c. Contabilitatea furnizeaza cele mai multe si importante informatii ale activitatii manageriale si constituie principalul instrument de cunoastere, gestiune si control al patrimoniului unitatii si activitatii desfasurate, ocupand locul central in cadrul evidentei economice.
Contabilitatea are doua functii importante:
• Functia de reflectare, oglindire fidela a patrimoniului si proceselor economice care au loc, de gestiune si control al patrimoniului unitatilor si al rezultatelor obtinute de catre acestea.
• Functia de informare cu date certe, a conducerii unitatii patrimoniale, cat si a asociatilor, actionarilor, bancilor, organelor fiscale, clientilor , furnizorilor, altor persoane juridice sau fizice.
In conditiile economiei de piata, o parte din informatiile contabile devin transparente. Ele privesc situatia patrimoniala, rezultatele si situatia financiara, relatiile unitati cu terti si sunt produsul contabilitatii financiare. Cealalta parte a informatiilor contabile sunt confidentiale , privesc numai conducerea unitatii si sunt produsul contabilitatii de gestiune. Separarea celor doua categorii de informatii contabile genereaza dualismul in contabilitate.
Pentru a-si indeplini functiile contabilitatea trebuie sa satisfaca anumite cerinte: sa fie organizata si condusa in mod corespunzator normelor legale, sa fie tinuta la zi, sa fie clara si precisa sa cuprinda date complete care sa fie furnizate la timp conducerii unitatii si celor interesati in cunoasterea rezultatelor obtinute si gestionarea patrimoniului.
Dat fiind importanta contabilitatii, atat pentru conducerea activitatii unitatilor patrimoniale cat si pentru indeplinirea datoriilor fata catre bugetul de stat si a altor obligatii, ea trebuind sa fie condusa si organizata dupa principii unitare pe intreaga economie nationala. La noi in tara, prin Legea contabilitatii nr. 82 din 24 Decembrie din anul 1991, prin regulamentul de aplicare al acestei legi si alte acte normative elaborate de Ministerul Finantelor, sunt stabilite normele generale si unitare de organizare si conducere a contabilitatii generale, obligatorii pentru toti agentii economici, persoane fizice sau juridice care au calitatea de comerciant.


2.1.Obiectul de studiu al contabilitatii


Obiectul de studiu al contabilitatii il constituie reflectarea in expresie baneasca a bunurilor mobile si imobile, a disponibilitatilor banesti, a titlurilor de valoare, a drepturilor si obligatiilor unitatilor patrimoniale, precum si miscarile si modificarile intervenite, cheltuielile, veniturile si rezultatele obtinute, in urma operatiunilor patrimoniale efectuate.
Unitatea patrimoniala este o colectivitate care dispune de un patrimoniu si desfasoara o activitate specifica ei. Patrimoniul este format din totalitatea bunurilor materiale si banesti exprimate valoric precum si relatiile determinate de formarea si micsorarea permanenta a acestora; care da nastere la drepturi si obligatii.
Din punct de vedere al componentei elementele patrimoniale se impart in:
• Elemente patrimoniale de tipul activelor imobilizate: imobilizarile ne corporale ( cheltuieli de constituire si de cercetare, concesiuni, brevete si alte drepturi si valori asimilate), de tipul imobilizarilor corporale (terenuri, cladiri si constructii speciale, masini si utilaje, alte bunuri imobiliare), imobilizari financiare (titluri de participatie, creante imobilizate).
• Elemente patrimoniale de tipul activelor circulante formate din: stocuri (materii si materiale, obiecte de inventar, marfuri etc.); mijloace banesti; creante (clienti, debitori..) si alte elemente de tipul bunurilor si relatiilor care se gasesc in activul posedat la unitati;
• Elementele patrimoniale de tipul relatiilor de pasiv: ale capitalurilor proprii (capital social si individual, prime legate de capital, fond de rezerva, fond de dezvoltare, rezultatul exercitiului, alte fonduri) si ale datoriilor ( imprumuturi si credite, furnizori, creditori, obligati de plata catre bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale, catre salariati, actionari sau asociati si alte persoane fizice sau juridice) care formeaza pasivul unitatii exceptand sursele de provenienta ale elementelor de activ.
2.2.Metoda contabilitati
Metoda contabilitati cuprinde ansamblul de procedee si tehnici de lucru, folosite pentru reflectarea si urmarirea in mod sistematic , exact si neantrerupt a patrimoniului unitati, a proceselor economice care au loc si a rezultatelor activitati desfasurate.
Unele procedee sunt specifice contabilitati: bilantul contabil, contul, dubla inregistrare, inventarul, balanta de verificare, tehnicile de inregistrare, iar altele sunt comune altor stiinte: documentele, evaluarea, calculatia, autocontrolul. Ele prezinta unele trasaturi caracteristice si servesc la realizarea obiectivelor contabilitatii, astfel:



• Documentele sunt actele scrise , intocmite in momentul efectuari operatiunilor economice cu scopul de a servi ca dovada a infaptuiri lor. Dupa ce documentele au fost intocmite, potrivit anumitor reguli, dupa ce au fost verificate si prelucrate, ele servesc ca baza de inregistrare in contabilitate a operatiunilor patrimoniale si poarta numele de documente justificative.
• Dubla inregistrare consta in inregistrarea concomitenta a fiecarei operatiuni economice patrimoniale, in doua sau mai multe conturi diferite, intre care se stabileste o legatura reciproca. Ea deriva din faptul ca orice operatiune economica produce o dubla modificare in situatia patrimoniului unitati. De aici provine si numele de contabilitate in partida dubla sau dubla inregistrare.
• Contul tine evidenta scrisa a fiecarui element patrimonial reflectand existenta si miscarea lui in mod continuu. Contul are o anumita forma care permite inregistrarea in expresie baneasca, in coloane distincte a existentei si miscari elementelor patrimoniale.
• Evaluarea constituie un element de baza a metodei contabilitati, deoarece nici o operatiune economica patrimoniala nu poate fi introdusa in circuitul informational contabil, decat dupa ce s-a facut exprimarea ei in unitati valorice.
• Calculatia reprezinta procedeul folosit in contabilitate pentru stabilirea costului produselor, lucrarilor executate si serviciilor prestate, costului de achizitie, cheltuielilor pe activitati, veniturilor si rezultatelor financiare.
• Inventarierea patrimoniului este procedeul folosit in contabilitate pentru constatarea existentei, cantitatii, calitatii si a valori elementelor patrimoniale aflate in gestiunea unitati, atat cele proprii cat si cele apartinand tertilor personale, detinute cu orice titlu la un moment dat. Prin inventariere, contabilitatea isi pune mereu in acord datele din conturi cu realitatea din teren. Inventarierea are ca scop stabilirea situatiei reale a patrimoniului unitati, care se refera si la evaluarea lor la nivelul valori curente.
• Balanta de verificare serveste pentru verificarea corectitudini inregistrarilor in contabilitate, se intocmeste la sfarsitul unei perioade, de regula lunar si precede obligatoriu intocmirea bilantului contabil si rapoartele financiar-contabile.
• Bilantul contabil este documentul contabil de sinteza oficial, in care sunt oglindite, la un moment dat in expresie baneasca elementele patrimoniale ale unitati, sub un dublu aspect, al componentei si al surselor de provenienta.
2.3.Documente contabile si justificative
Datele si informatiile proprii circuitului economic al patrimoniului sunt consemnate in documentele contabile. Dupa modul de intocmire si rolul lor in cadrul sistemului informational, decizional, documentele contabile se clasifica in:
• Documente justificative
• Documente de evidenta contabila
• Documente de sinteza si raportari

3.Introducere in contabilitatea Clientilor
Relatiile unitatilor patrimoniale cu alte persoane juridice si fizice, conduc la creante si datori. Cea mai mare parte a creantelor agentilor economici sunt legate direct de exploatare, adica din acel domeniu care face obiectul principal al functionarii lor. Creantele fata de clienti rezulta ca urmare a vanzarii productiei, respectiv realizari lucrarilor si a serviciilor si au in contrapartida venituri din exploatare.
Creantele inteprinderi fata de clienti ei isi au izvorul in schimbul de consimtamant concretizat intr-o comanda ferma din partea clientului si acceptata de catre producator sau avand ca baza contractele incheiate. Creantele devin certe, sigure, in momentul transferului de proprietate pentru vanzari si in momentul realizarii lor pentru lucrari si servicii. Transferul de proprietate se produce, deci, in momentul livrari bunurilor, respectiv in momentul realizari lucrarilor sau prestatiilor de servicii, moment care corespunde cu facturarea.
Pe baza facturii, creantele se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare in patrimoniu care corespunde cu valoarea lor nominala, adica cu totalul de plata adica valoarea sau pretul negociat plus TVA care se va aplica doar operatiilor supuse impozitari. In cazul in care se acorda reduceri comerciale, valoarea nominala este data de netul comercial, la care se va adauga si TVA. In situatia in care se acorda clientilor si reduceri financiare, valoarea nominala a creantei este data tot de netul comercial, scontul acordat inregistrandu-se separat ca si o cheltuiala financiara. Scontul va reduce valoarea creantei initiale printr-o inregistrare ulterioara, cel mai adesea sconturile de decontare se acorda a posterior printr-o factura de reducere.
Creantele in devize se inregistreaza in contabilitate in lei, la cursul de schimb in vigoare la data efectuari operatiunilor. Diferentele de curs valutar, intre data inregistrari creantelor in devize si data incasari lor, se inregistreaza ca si venituri sau cheltuieli financiare, dupa cum diferentele sunt favorabile sau nefavorabile.
Dupa perioada de timp la care se refera, creantele si datoriile se impart in:
• creante si datori pe termen scurt , cu perioada de decontare mai mica de un an;
• creante si datori pe termen mijlociu, cu o perioada de decontare intre 1-5 Ani;
• creante si datori pe termen lung, cu o perioada de decontare mai mare de 5 ani.
Creantele si datoriile pe termen lung si mijlociu se incadreaza in categoria imobilizarilor financiare (titluri de participare, titluri imobilizate ale activitatii de portofoliu, creante legate de participatii, imprumuturi acordate pe termen lung).
Creantele pe termen scurt sunt generate de desfasurarea activitati de exploatare si creantele asimilate, care au in contrapartida veniturile din exploatare si conturile fara incidenta asupra contului de rezultate si cuprind: creante comercial; creante din gestiunea titlurilor de plasament si alte titluri de valori reprezentand componente ale trezoreriei; creante din decontari in cadrul grupului si cu asociatii, care mai sunt denumite si creante in afara grupului de exploatare.
Pentru inregistrarea creantelor se folosesc conturi din clasa 4 „ Conturi de terti” din care face parte si grupa de conturi: 41 „Clienti si conturi asimilate”.
Pentru evaluarea creantelor si a datoriilor se folosesc trei metode sau reguli in functie de factorul timp la care se refera.: valoarea de inscriere cu ocazia intrari in patrimoniu a creantei sau a datoriei la valoarea curenta sau contabila; valoarea de inventar sau valoarea bilantiera.
Evaluarea curenta, prin aplicarea principiului nominalismului, dupa care creantele sunt inscrise in contabilitate la valoarea lor nominala de rambursare, iar datoria la intrarea in patrimoniu la valoarea ei normala de rambursare. Eventualele diferente ce apar in timpul incasari creantelor respectiv platilor datoriilor , vor fi evidentiate in contabilitate in conturile de cheltuieli pentru diferentele nefavorabile, respectiv in conturile de venituri pentru diferentele favorabile.



Evaluarea de inventar presupune evaluarea creantelor si a datoriilor la valoarea care se stabileste dupa valoarea de utilitate, in functie de loc si de preturile actualizate. Valoarea de inventar a creantelor tine seama de posibilitatile concrete de incasare si pot exista clienti in litigiu, debitori incerti, ale caror posibilitati de incasare sunt incerte.
Daca comparam valoarea de inventar cu valoarea contabila, putem avea trei situati:
• Egalitate
• Valoarea de inventar depaseste valoarea contabila, dar potrivit principiului prudentei desi putem incasa mai mult aceasta diferenta nu o vom inregistra
• Valoarea de inventar este sub valoarea contabila Suntem nevoiti sa crem un provizion pentru depreciere.
Evaluarea bilantiera se face cu respectarea principiului fidelitati. Creantele sunt inregistrate in contabilitate la valoarea lor nominala si din prudenta se constituie un provizion pentru depreciere, atunci cand apare o pierdere probabila. Daca sa constituit provizionul la valoarea curenta atunci se va deduce provizionul.
La creantele si datoriile exprimate in valuta, evaluarea de bilant se face la cursul valutar existent. Diferentele de curs valutar se vor inregistra folosind conturile de diferente de conversie de activ si de pasiv. Aceste diferente la inceputului exercitiului urmator se vor relua.
3.1.Structura creantelor
Creantele comerciale sunt determinate de vanzarile de bunuri (produse, marfuri, materiale), de prestari de servicii si de executarea de lucrarii catre terti. Aici se incadreaza clientii si conturile asimilate:
• 411 „Clienti”
• 413 „Efecte de primit”
• 416 „Clienti incerti sau in litigiu”
• 418 „Clienti -; facturi de intocmit”
• 409 „Avansuri acordate furnizorilor”
Efectele comerciale de primit reprezinta drepturile de creanta stabilite pe baza de cambii, bilete la ordin, trate , waranturi, cec-uri si alte efecte comerciale primite de la clienti in contul creantelor. Ele reprezinta forme de credit comercial acordat de unitatile patrimoniale tertilor si instrumente de plata.
Cambia este titlul de credit in temeiul caruia o persoana (emitentul) se obliga sa plateasca neconditionat sau dispune sa se plateasca neconditionat de catre o alta persoana, la data si locul indicat, o suma de bani, aceluia pe care cambia il desemneaza. Cambia este de doua feluri:
1. Biletul la ordin este o cambie eliberata de catre un debitor (tras) unui creditor (tragatorul) prin care debitorul (trasul) se obliga sa plateasca neconditionat creditorului (tragatorului) intr-un anumit loc si la o anumita data o suma de bani. se obliga
Debitorul (trasul) -----------------> Creditorului(tragatorului) sa plateasca neconditionat
2. Trata este o cambie prin care o persoana fizica sau juridica in calitate de creditor (tragator), dispune unui debitor al sau (tras) sa plateasca o suma de bani unei alte persoane ( a treia) in calitate de beneficiar, la data si in locul stabilit o suma de bani .
Creditorul
Tragatorul
Dispune
Debitorului
Trasul
Beneficiarului
Sa plateasca o suma de bani
Tragatorul
Completeaza cecul
Trasul
(Banca remite Cecul) efectueaza plata
Beneficiarul
( Cel care incaseaza bani)
Cecul este un inscris solemn prin care o persoana numita tragator (platitor) in baza unui depozit de bani constituit in prealabil la banca devenita astfel tras, da ordin sa se plateasca la o anumita data sau la prezentare o suma determinata unei terte persoane, in calitate de beneficiar, intervenind astfel trei parti. Sunt cecuri ca efecte comerciale, cecuri din carnetele cu limita de suma ca instrument de decontare, cecuri de decontare in numerar a banilor de la banca, cecuri de calatorie si altele. In acest caz: tragatorul este persoana care dispune plata, trasul este acela care efectueaza plata iar beneficiarul este persoana in favoarea careia se efectueaza plata.
Ca si in cazul celorlalte doua instrumente de plata, alaturi de biletul la ordin si trata, cecul cuprinde urmatoarele elemente: denumirea de CEC, inscrisa in textul titlului; ordinul neconditionat de a plati o suma determinata inclusa in textul tiparit al formularului de CEC; numele aceluia care trebuie sa plateasca prin denumirea banci pe fiecare CEC, indicarea locului unde se efectueaza plata -; locul desemnat alaturi de numele trasului; indicarea datei si a locului unde a fost emis cecul; semnatura aceluia care emite cecul, tragatorul fiind acela care garanteaza plata.
Warantul este recipisa primita de catre posesorul unei marfi depusa intr-un depozit, prin care garanteaza efectuarea unei plati. Daca nu efectueaza plata nu poate ridica marfa. Pana la scadenta efectelor comerciale putand interveni operatiuni de andosare si avalizare, legate de circulatia lor.
Andosarea sau girarea reprezinta scrierea pe versoul titlului de valoare, a documentului a obligatiei de plata a noului debitor, fata de creditor. Daca un client emite un bilet la ordin in care se stabileste „ Platiti suma de la data de persoanei”. Daca acesta are nevoie de bani mai repede decat data stabilita prin ordinul de plata il va putea folosi ca instrument de plata daca face andosarea ordinului de plata. Dar pentru aceasta este necesar sa existe o garantie a platii datoriei noului debitor catre creditor si se face avalizarea.
Avalizarea reprezinta garantia inscrisa pe cambie sau in afara acesteia de catre o persoana fizica sau juridica care se angajaza sa achite contravaloarea tranzactiei in cazul in care nici unul din ceilalti debitori nu o face. Deci persoana care a avalizat cambia garanteaza pana la scadenta . Avalizarea se poate face o singura data iar andosarea de cate ori este posibil.
Pentru tras datoria inregistrata in conturile Furnizori Efecte de plata nu poate fi modificata prin andosari si nici o inregistrare nu se face inaintea decontari la scadenta sau anulari efectelor. Tragatorul , beneficiarul initial contabilizeaza andosarea.
Decontarea efectelor comerciale se poate face prin incasarea contravalori lor de catre beneficiar direct de la client sau prin intermediul unei banci, in care caz se suporta o taxa de scont pentru serviciile bancare. In acest caz bancherul cumpara efectele remitentului si plateste acestuia imediat suma cuvenita valoarea scontata, retinand scontul dupa relatia:
Valoarea scontata = Valoarea nominala- Aigo
Unde Aigo = Scont + Comisionul variabil admisibil scontului
In cadrul decontari efectelor comerciale poate interveni si situatia in care clientul plateste datoria inainte de scadenta, iar furnizorul ii acorda un comision pentru incasarea mai devreme a creantei.
Avansurile acordate furnizorilor reprezinta sumele platite acestora de catre clienti inainte de derularea tranzactiilor pentru livrari de bunuri, executari de lucrari si prestari de servicii.
Creantele din reclamatii, pagube materiale create de terti si alte creante de orice fel nelegate de activitatea de exploatare propriu -; zisa sunt asimilate activitatilor financiare sau extraordinare si sunt inregistrate in contabilitate in categoria „ Debitorilor diversi”

4.Contabilitatea decontarilor cu clienti



Evidenta sumelor datorate de clienti interni si externi pentru livrari de produse, semifabricate, materiale, marfuri etc ,lucrari executate sau prestari de servicii, sumele platite de acestia ca acont sau decontate si cele ramase de plata, se tine cu ajutorul conturilor din grupa 41 „Clienti si conturi asimilate”
Grupa 41 „Clienti si conturi asimilate”

411. CLIENTI
4111. Imprumuturi acordate membrilor asociatiilor (la cooperativele de credit)
413. EFECTE DE PRIMIT
416. CLIENTI INCERTI
418. CLIENTI -; FACTURI DE INTOCMIT
419. CLIENTI - CREDITORI
4191. Clienti -; creditori din operatiuni de mandat (la cooperativele de credit)

4.1.Contul 411 „Clienti”


Contul 411este un cont activ.
Contul 411 „Clienti” tine evidenta decontarilor cu clienti interni si externi pentru produsele, semifabricatele , materialelor marfurilor etc, vandute, lucrari executate si servicii prestate pe baza de facturi. Este un cont de activ. Se debiteaza cu valoarea la pret de vanzare a bunurilor livrate si serviciilor prestate, precum si taxa pe valoare adaugata aferenta. Se crediteaza cu sumele incasate de la clienti. Soldul contului este debitor si reprezinta sumele datorate de clienti.
In debitul contului 411 „Clienti” se inregistreaza:
• pretul de vanzare al marfurilor, produselor, semifabricatelor etc. livrate, lucrarilor executate si serviciilor prestate, la care se adauga TVA colectata aferenta prin creditul conturilor :
701 ”Venituri din vanzarea produselor finite”;
702 „Venituri din vanzarea semifabricatelor”;
703 „Venituri din vanzarea produselor reziduale”;
704 „Venituri din lucrari executate si servicii prestate”
705 „ Venituri din studii si cercetari”
706 „ Venituri din redevente, locatii de gestiune, chiri”
707 „ Venituri din vanzarea de marfuri”
708 „ Venituri din activitati anexe”
4427 „ TVA colectata”
4428 „TVA neexigibila” pentru livrarile cu plata in rate.
• valoarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate anterior si care abia acum se factureaza, prin creditul contului 418 „ Clienti -; facturi de intocmit ”
• la deschiderea exercitiului cu reluarea sumelor inregistrate la sfarsitul exercitiului precedent ca diferente nefavorabile de curs valutar, prin creditul contului 476 „ Diferente de conversie -; cont de activ „
• la sfarsitul exercitiului, cu diferente favorabile de curs valutar, rezultate in urma cresteri cursului valutar, aferent creantelor exprimate in devize, prin creditul contului 477 „ Diferente de conversie -; cont de pasiv”
• contravaloarea creantelor reactivate, prin creditul contului 754 „ Venituri din creante recuperate”
• valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire facturate clientilor, prin creditul contului 419 „ Diferente de conversie -; cont de pasiv ”
In creditul contului 411 „ Clienti ”se inregistreaza:
• valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire facturate clientilor , prin creditul conturilor:
512 „ Conturi curente la banci „
531 „ Casa „
• contravaloarea efectelor comerciale acceptate si preluate in contul livrarilor sau prestatiilor facute, prin debitul contului 413 „ Efecte de primit „
• sume datorate de clienti rau platnici , dubiosi sau cu care unitatea se afla in litigiu, prin debitul contului 416 „ Clienti incerti „
• contravaloarea bunurilor livrate, a lucrarilor executate si a serviciilor prestate, decontate pe seama avansurilor primite de la clienti prin debitul contului 419 „Clienti -; creditori „
• diferente nefavorabile de curs valutar stabilite la inchiderea exercitiului, aferente creantelor exprimate in devize, prin debitul contului 476 „ Diferente de conversie -; cont de activ ”
• reluarea la inceputul exercitiului a sumelor inregistrate in exercitiul precedent ca diferente favorabile de curs valutar , prin debitul contului 477 „ Diferente de conversie -; cont de pasiv „
• diferente nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia incasari creantelor exprimate in devize, prin debitul contului 665 „ Cheltuieli din diferente de curs valutar„
• valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire , primite de la clienti , prin debitul contului 419 „ Clienti -; creditori „
• valoarea sconturilor acordate clientilor, prin debitul contului 667 „ Cheltuieli privind sconturile acordate „
Soldul contului este debitor si reprezinta sumele datorate de clienti, deci creante fata de acestia neancasate inca.

In , mod obisnuit livrarea este insotita de factura, dar nu este tot timpul asa fiind si unele exceptii. De acea , trebuiesc facute eventualele regularizari care sa tina cont intre decalajele existente intre livrari si facturari. Livrarile efectuate sau lucrarile executate si serviciile prestate , inclusiv TVA aferenta , pentru care nu s-au intocmit facturi , dar a caror valoare este bine determinata, reprezinta venituri ale perioadei in care s-au facut aceste livrari si trebuie inregistrate la creante intr-un cont distinct 418 „ Clienti -; facturi de intocmit” care este un cont de activ.

Exemple de operatiuni cu contul 411 „Clienti”:
1. Cresterea ( nasterea ) creantelor a. la livrarea produselor, cu facturi

411 = %
701
4427 b. la livrarea produselor fara facturi

418 = %
701
4428

Si ulterior la intocmirea facturii

411 = 418 118.000

Pentru alte livrari am exemplificat la clasa a 3-a si voi mai da exemple la clasa a 7-a

4428 = 4427 c. diferentele favorabile de curs valutar la incheierea exercitiului

411 = 477 d. reluarea diferentelor nefavorabile de curs valutar la incheierea exercitiului

411 = 476 e. valoarea creantelor reactive

411 = 754 f. valoare care circula in regim de restituire, facturate clientilor

411 = 419


2. Scaderea ( micsorare ) creantelor a. cu sumele incasate prin contul curent si prin casa

5121 = 411
5311 = 411
b. diferenta nefavorabila de curs valutar la incheierea exercitiului

476 = 411 c. diferente de curs valutar aferente creantelor, exprimata in devize

665 = 411 d. valoarea cecurilor cu limita de sume acceptate

5112 = 411 e. valoarea efectelor comerciale (cambii ) acceptate

413 = 411 f. valoarea sconturilor acordate clientilor cu ocazia incasarii clientilor

667 = 441 g. valoarea clientilor incerti, insolvabili, dubiosi si in litigii

416






Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2022 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite