Produsele d8g11gr
Obiectivul contabilitatii produselor finite este reprezentarea analitica a proceselor interne ale unitatilor care produc transformari cantitative si calitative in masa patrimoniului.
Informatia construita este destinata managerului ca beneficiar intern de informatie care trebuie sa raspunda la intrebarea cum sa aloce si sa utilizeze resursele intrebuintate de investitori, pentru a atinge cat mai eficient obiectivele stabilite.
Contabilitatea stocurilor si comenzilor in curs de executie cuprinde ansamblul bunurilor si serviciilor din cadrul unitatii patrimoniale destinate:
- fie a fi vandute in aceeasi stare sau dupa prelucrarea lor in procesul de productie;
- fie a fi consumate la prima lor utilizare;
In cadrul stocurilor propriu-zise se cuprind:
- marfurile, respectiv bunurile pe care unitatea patrimoniala le cumpara in vederea revanzarii;
- Materiile prime care participa direct la fabricarea produselor si se regasesc in produsele finite sau partial, fie in starea lor initiala, fie transformate;
- Produsele, respectiv: semifabricatele, prin care se inteleg produsele al caror proces tehnologic a fost terminat intr-o sectie si care trec in continuare in procesul tehnologic al altei sectii (faze de fabricatie), sau se livreaza tertilor.
- Produsele finite adica produsele care au parcurs in intregime fazele procesului de fabricatie si nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare in cadrul unitatii patrimoniale, putand fi depozitate in vederea livrarii sau expediate direct clientilor;
- Produsele reziduale, reprezentand rebuturile, materiale recuperabile sau deseurile;
Productia in curs de executie reprezinta productia care nu a trecut prin toate fazele de prelucrare, prevazute in procesul tehnologic; precum si produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necompletate in intregime.
In cadrul productiei in curs de executie se cuprind, de asemenea, lucrarile si serviciile precum i studiile in curs de executie, sau neterminate. Potrivit articolului 12 alineatul 2 din lege, detinerea de valori materiale si banesti, sub orice forma si cu orice titlu, a oricaror drepturi si obligatii patrimoniale, precum si efectuarea de operatii patrimoniale, fara inregistrarea lor in contabilitate, sunt interzise.
In aplicarea acestor prevederi este necesar sa se asigure receptionarea tuturor bunurilor materiale intrate in patrimoniul unitatii si inregistrarea lor la locurile de depozitare. Bunurile materiale primite pentru prelucrare, in custodie sau in consignatie se receptioneaza si inregistreaza distinct ca intrari in gestiune. In contabilitate valoarea acestor bunuri se inregistreaza in conturi in afara bilantului.
In situatia ivirii unor decalaje ivite intre aprovizionare si receptia bunurilor care se dovedesc a fi in mod cert in proprietatea unitatii patrimoniale se procedeaza astfel:
- Bunurile materiale in curs de aprovizionare sau sosite si nereceptionate se inregistreaza distinct in contabilitate ca intrare in patrimoniu;
- Bunurile sosite fara factura se inregistreaza ca intrari in gestiune atat la locul de depozitare cat si in contabilitate, pe baza receptiei si a documentelor insotitoare;
In cazul unor decalaje intre vanzarea si livrarea bunurilor, acestea se inregistreaza ca iesite din patrimoniu, nefiind considerate proprietatea unitati, astfel:
- Bunurile vandute si nelivrate se inregistreaza distinct in gestiune, iar in contabilitate, in conturi, in afara bilantului;
- Bunurile livrate dar nefacturate, se inregistreaza ca iesiri din gestiune atat la locurile de depozitare cat si in contabilitate, pe baza documentelor care confirma iesirea din gestiune potrivit legii;
- Bunurile aprovizionate sau vandute cu clauze de rezerva de proprietate se inregistreaza la intrari si respectiv iesiri, atat in gestiune cat si in contabilitate, potrivit contractelor incheiate.
La intrarea in patrimoniu, bunurile materiale se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate astfel:
- materiile prime la costul de achizitie;
- productia in curs de executie, semifabricatele si produsele finite la costul de productie;
La iesirea din patrimoniu, bunurile materiale se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate prin aplicarea metodei „costul mediu” ponderat, metodei primei intrari -; primei iesiri (FiFo) sau a metodei ultimei intrari -; primei iesiri.
Costul unitar mediu ponderat se calculeaza fie dupa fiecare intrare, fie lunar, ca raport intre valoarea totala a stocului initial plus valoarea intrarilor si cantitatea existenta in stocul initial plus cantitatile intrate.
Evaluarea si inregistrarea in contabilitate a materiilor prime, produselor, se poate face la preturi standard (prestabilite), pe baza preturilor medii ale bunurilor respective, denumite preturi de inregistrare, cu conditia evidentierii distincte a diferentelor de pret fata de costul de achizitie sau costul de productie, dupa caz.
Diferentele de pret astfel stabilite, la intrarea bunurilor respective in patrimoniu se inregistreaza proportional, atat asupra valorii bunurilor iesite, cat si asupra stocurilor.
In cazul in care evaluarea bunurilor materiale se face la preturi standard (prestabilite) conform alineatului precedent, diferentele stabilite intre pretul de inregistrare si costul de achizitie, respectiv costul de productie efectiv, se inregistreaza distinct in contabilitate.
Repartizarea diferentelor de pret asupra valorii bunurilor iesite si asupra stocurilor se efectueaza cu ajutorul unui coeficient care se calculeaza astfel:
Coeficient de repartizare =
Soldul initial al diferentei de pret +Diferentele de pret aferente in cursul perioadei scurse de la inceputul anului
Soldul initial al stocurilor la pret de inreg. +val. intrarilor in cursul perioadei la pret de inreg., cumulat de la inceputul anului
Acest coeficient se inmulteste cu valoarea bunurilor iesite din gestiune la pret de inregistrare, iar suma rezultata se inregistreaza in conturile corespunzatoare in care au fost inregistrate bunurile iesite.
Coeficientii de repartizare a diferentelor de pret pot fi calculati la nivelul conturilor sintetice de gradul I si II prevazute in planul general de conturi, pe grupe sau categorii de stocuri.
La finele perioadei, soldurile conturilor de diferenta se cumuleaza cu soldurile conturilor de stocuri, la pret de inregistrare, astfel aceste conturi sa reflecte valoarea stocurilor la costul de achizitie, respectiv de productie, dupa caz.
Productia in curs de executie se determina prin inventarierea productiei neterminate la finele perioadei, prin metodele tehnice de constatare a stadiului sau gradului de efectuare a operatiilor tehnologice si evaluarea acesteia la costurile de productie.
In cazul folosirii inventarierii permanente, contabilitatea analitica a stocurilor se poate organiza dupa una din urmatoarele metode, in functie de specificul activitatii si necesitatile proprii unitatii patrimoniale:
- metoda operativ-contabila care consta in tinerea la locul de depozitare, a evidentei cantitative a bunurilor materiale pe categorii, iar la contabilitate a evidentei valorice desfasurate pe gestiuni, iar in cadrul gestiunilor, pe grupe sau subgrupe de bunuri, dupa caz; controlul exactitatii si concordantei inregistrarilor din evidenta depozitelor cu cele din contabilitate se asigura lunar, prin evaluarea stocurilor cantitative transcrise din fisele de magazie in registrul stocurilor.
- metoda cantitativ-valorica (pe fisa de cont analitic), care consta in tinerea evidentei cantitative pe categorii de bunuri la locul de depozitare, iar in contabilitate a evidentei cantitativ-valorice.
Contabilitatea stocurilor se desfasoara pe gestiuni, iar in cadrul acestora pe categorii de bunuri. Controlul exactitatii si concordantei inregistrarilor din evidenta de la locurile de depozitare si din contabilitate se face prin punctajul periodic dintre cantitatile inregistrate in fisele de depozit si cele din fisele de cont analitic de la contabilitate.
- metoda global-valorica, care consta in tinerea evidentei numai valoric, atat la nivelul gestiunii cat si in contabilitate.
Controlul concordantei inregistrarilor din evidenta gestiunii cu cea din contabilitate se face periodic.
Aceasta metoda se aplica, in principal, pentru marfurile aflate in unitatile de desfacere cu amanuntul si pentru alte bunuri, in cazul unitatilor care nu au dotarea tehnica corespunzatoare.
Pe masura dotarii cu tehnica de calcul, unitatile vor trece la utilizarea metodei cantitativ-valorice.
Pentru deprecierea stocurilor de materii prime, produselor, precum si productiei in curs de executie, de regula la finele exercitiului, cu ocazia inventarierii se constituie provizionarea pe seama cheltuielilor; In perioadele urmatoare, la finele fiecarui exercitiu sau la iesirea din patrimoniu a bunurilor respective, provizioanele constituite se suplimenteaza, diminueaza sau se anuleaza in conditiile prevederilor din alin.2 pct. 60 din prezentul regulament.
Contabilitatea de gestiune este destinata in principal ptr. inregistrarea operatiunilor privind colectarea si repartizarea cheltuielilor pe destinatii, respectiv pe activitati sectii, faze de fabricatie, decontarea productiei precum si calculul costului de productie ale produselor fabricate, lucrarilor executate si serviciilor prestate, inclusiv al productiei in curs.
Modul de organizare a contabilitatii de gestiune este la latitudinea fiecarei unitati patrimoniale, in functie de specificul activitatii si necesitatile proprii ale acesteia.
In acest sens, pe langa conturile de cheltuieli pe destinatii si de calculatie a costurilor, pot fi utilizate conturi de venituri si rezultate analitice corespunzatoare, in functie de optiunea fiecarei unitati patrimoniale.
Pentru calcularea costurilor de productie, cheltuieli, dupa natura lor, inregistrate in contabilitatea generala pot fi grupate astfel:
- cheltuieli directe (materii prime si materiale directe, remuneratii directe, contributia privind asigurarile si protectia sociala si alte cheltuieli directe).
- cheltuieli indirecte de productie (cheltuieli comune ale sectiei).
- cheltuieli de desfacere.
- cheltuieli generale de administratie.
Cheltuielile directe plus cheltuielile indirecte de productie, repartizate rational asupra produselor fabricate, lucrarilor executate si serviciilor prestate, formeaza costul de productie al acestora. Cheltuielile generale de administratie si cheltuielile de desfacere sunt in general excluse din costul de productie in afara de cazul cand conditiile specifice de exploatare justifica luarea lor in consideratie.
Daca la costul de productie se adauga cheltuielile generale de administratie si cheltuielile de desfacere se obtine costul complet al acestora.
Nu se include in costul de productie costul subactivitatii.
Cheltuielile financiare nu se includ in costul de productie, cu exceptia dobanzilor aferente imprumuturilor, la unitatile cu ciclu lung de fabricatie care pot fi repartizate asupra costurilor de productie ale produselor respective.
Cheltuielile exceptionale nu se includ in costul de productie. In toate cazurile cand in contabilitatea de gestiune, in costurile de productie s-au inclus alte elemente decat cele prevazute la art.19, lit. a , la inchiderea exercitiului financiar, cu ocazia evaluarii stocurilor si productiei in curs de executie, acestea se vor exclude din costul de productie fiind considerate costuri neincorporabile.
Cheltuielile indirecte de productie se repartizeaza asupra costurilor in raport cu codul de sectie, salarii directe, consumurile de materiale directe, orele de functionare a utilajelor si alti factori care sa asigure repartizarea rationala a acestor cheltuieli asupra produselor, lucrarilor executate sau serviciilor prestate.
Cheltuielilor de desfacere se adauga costul de productie al produselor pentru care s-au efectuat, iar in care identificarea lor nu este posibila pe produs, acestea pot fi repartizate asupra costului acestora, proportional cu greutatea sau volumul produselor livrate sau in functie de alte criterii.
In masura in care cheltuielile generale ale administratiei se includ in costul de productie, repartizarea asupra costurilor produselor se face similar cheltuielilor indirecte de productie.
Astfel de operatiuni sunt reflectate in contabilitatea financiara de contul 331, „Produse in curs de executie”, contul 332, „Lucrari si servicii in curs de executie”; contul 341, „semifabricate”, contul 345 „Produse finite”, contul 346, „Produse reziduale”, contul 348, „Diferente de pret la produse”.
Contul 331, „Produse in curs de executie”
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta produselor in curs de executie (care nu au trecut prin toate fazele de prelucrare prevazute de procesul tehnologic, respectiv productia neterminata), existenta la sfarsitul perioadei.
Contul 331, „Produse in curs de executie” este un cont activ.
In debitul 331, „Produse in curs de executie” este un cont de activ.
In debitul 331, „Produse in curs de executie” se inregistreaza:
- valoarea la cost de productie a stocului de produse in curs de executie la sfarsitul perioadei, stabilita pe baza de inventar.
In creditul contului 331, „Produse in curs de executie”, se inregistreaza:
- scaderea din gestiune a valorii productiei in curs de executie la inceputul perioadei urmatoare.
Soldul contului reprezinta valoarea la cost de productie aflate in curs de executie la sfarsitul perioadei.
Contul 332 „Lucrari si servicii in curs de executie”
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta lucrarilor si serviciilor in curs de executie la sfarsitul perioadei.
Contul 332 „Lucrari si servicii in curs de executie” este un cont de activ.
In debitul contului 332 „Lucrari si servicii in curs de executie” se inregistreaza:
- valoarea la cost de productie a lucrarilor si serviciilor aflate in curs de executie la sfarsitul perioadei.
In creditul contului 332 „Lucrari si servicii in curs de executie” se inregistreaza:
- scaderea din gestiune a valorii lucrarilor si serviciilor in curs de executie la inceputul perioadei urmatoare.
Soldul contului reprezinta valoarea la cost de productie a lucrarilor si serviciilor in curs de executie a sfarsitul perioadei.
Contul 341 „Semifabricate”
Contul 341 „Semifabricate” este un cont de activ.
In debitul contului 341 „Semifabricate” se inregistreaza:
- valoarea a pret de inregistrare a semifabricatelor intrate in gestiune din activitatea proprie, precum si plusurile constatate, cu ocazia inventarierii.
- valoarea semifabricatelor aduse de terti
In creditul contului 341 „Semifabricate” se inregistreaza:
- valoarea la pret de inregistrare a semifabricatelor vandute (facturate), precum si lipsurile constatate la inventariere.
- valoarea la pret de inregistrare a semifabricatelor trimise la terti.
Soldul contului 341 „Semifabricate” reprezinta valoarea la pret de inregistrare a semifabricatelor existente in stoc.

Contul 345 „Produse finite”
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de produse finite.
Contul 345 „Produse finite” este un cont de activ.
In debitul contului 345 „Produse finite”, se inregistreaza:
- valoarea la pret de inregistrare a produselor finite intrate in gestiune, precum si plusurile de inventar.
- valoarea la pret de inregistrare a produselor finite aduse de terti.
In creditul contului 345 „Produse finite”, se inregistreaza:
- valoarea la pret de inregistrare a produselor finite vandute, precum si lipsurile de inventar.
- valoarea la pret de inregistrare a produselor finite livrate prin magazinele proprii de desfacere.
- valoarea la pret de inregistrare a produselor finite trimise la terti.
- valoarea pierderilor din calamitati sau donatii de produse finite.
Soldul contului reprezinta valoarea la pret de inregistrare a produselor finite existente in stoc.
Contul 346 „Produse reziduale”
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de produse reziduale (materiale recuperabile sau deseuri).
Contul 346 „Produse reziduale” se inregistreaza:
- valoarea la pret de inregistrare a produselor reziduale din productie proprie.
- Valoarea produselor reziduale aduse de la terti.
In creditul contului 346 „Produse reziduale” se inregistreaza:
- valoarea la pret de inregistrare a produselor reziduale vandute.
- Valoarea produselor reziduale trimise la terti.
Soldul contului reprezinta valoarea la pret de inregistrare a produselor reziduale existente in stoc.
Contul 348 „Diferente de pret la produse”
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta diferentelor intre pretul prestabilit si costul de productie la produse.
Contul 348 „Diferente de pret la produse” este un cont rectificativ al valorii de inregistrare.
In debitul contului 348 „Diferente de pret la produse” se inregistreaza:
- diferente de pret in plus (costul de productie este mai mare decat pretul prestabilit), aferente produselor intrate in gestiune din productie proprie.
- diferente de pret in minus repartizate asupra produselor iesite din gestiune prin vanzare.
In creditul contului 348 „Diferente de pret la produse” se inregistreaza:
- diferente de pret in minus aferente produselor intrate in gestiune din productie proprie.
- diferente de pret in plus repartizate asupra produselor iesite din gestiune prin vanzare.
Soldul contului reprezinta diferente de pret aferente produselor existente in stoc.
Exemplu:
Situatia la inceputul anului: 345-10.000.000
348- 1.000.000
S.C. Arina la zi, in decembrie 2000 avea in stoc productie in curs de executie in valoare de 500.000 lei; produse finite in valoare de 10.000.000 lei; cu o diferenta favorabila de 2.000.000 lei. In cursul lunii ianuarie 2001 s-au obtinut produse finite in valoare de 40.000.000 lei la pretul de cost de 35.000.000 lei. Productia in curs de executie la 31 ianuarie 2001 de 1.000.000 lei.
Sa se inregistreze obtinerea productiei si vanzarea prin factura a produselor in valoare de 46.000.000 lei (clienti diversi) si 2.000.000 lei produse vandute prin magazinul propriu.

Reluarea productiei neterminate la inceputul anului:
711 = 331-500.000
Obtinerea produsului finit:
345 = 711-40.000.000
Diferente favorabile:
348 = 711-5.000.000
Produs in curs de executie:
331 = 711-1.000.000
Vanzarea catre clienti:
411=%- 53.344.360
701 -; 46.000.000
4427- 7.344.360 prod.finite 711 = 345-46.000.000
Vanzarea prin magazine proprii:
371= %-2.719.320
701-2.000.000
4428-319.320
Adaos 20% 378-400.000
Vanzarea produselor din magazin:
5311=%-2.719.320
707-2.400.000
4427-319.320
Se calculeaza coeficientul care se determina astfel:
K= Sold init. Ct. 348+sold deb. 348 =
Sold init. 345+Rulaj deb. 345
= 2.000.000 + 5.000.000 = 7.000.000 =14%
10.000.000+40.000.000 50.000.000
46.000.000+2.000.000=48.000.000
K=48.000.000x14%=6.720.000
711=348-6.720.000 diferenta favorabila
Inchid ct. de marfuri:
%=121-48.000.000
701- 2.000.000
701-46.000.000
Inchid. ct. de venituri:
%=371-2.719.320
607-2.000.000
378-400.000
4428-319.320
121=607-2.000.000 d 4428 cr d 378 cr
319.320 319.320 400.000 400.000 d 4424 cr
7.663.680 d 5311 cr d 707 cr
2.719.320 2.400.000 2.400.000 d 121 cr
85.780.000 46.000.000
2.000.000 48.000.000
87.780.000 94.000.000
Sold: 6.220.000 d 607 cr d 5121 cr
2.400.000 2.400.000 53.344.360
Incasarea de la clienti a facturi expediate prin contul de banca:
5121=411-53.344.360
Inchid. TVA
4424=4427-7.663.680

Inchid ct. 711
711=121-46.000.000
121=711-46.000.000 d 711 cr d 331 cr
500.000 40.000.000 1.000.000 500.000
46.000.000 5.000.000 1.000.000 500.000
6.720.000 1.000.000 Sold: 500.000
39.780.000 46.000.000
6.220.000 .
46.000.000 d 345 cr d 348 cr stoc sold
10.000.000 1.000.000
40.000.000 46.000.000 5.000.000 6.720.000
2.000.000 6.000.000 6.720.000
50.000.000 48.000.000 Sold: 720.000
Sold: 2.000.000 d 411 cr d 701 cr
53.344.360 53.344.360 46.000.000 46.000.000
2.000.000 2.000.000 d 4427 cr d 371 cr
7.663.680 7.344.360 2.719.320 2.719.320
319.320
7.663.680
Se vand deseuri rezultate din procesul de productie in valoare de 500.000 lei
346=711-500.000

Se vand:
411% 500.000
703 420.170
4427 79.830
Concomitent descarcare cont:
711= 346-500.000
La sfarsitul exercitiului conturile de stocuri reflecta marimea reala a stocurilor din productie proprie si productiv nedeterminata iar soldurile lui 711 indica fenomenul de stocaj (soldul creditor preluat cu semnul + (profit) in contul 121) sau fenomenul de destocaj (soldul creditor preluat cu semnul - (pierdere) in contul 121).
Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor si produselor in curs de executie.
Cheltuielile vor fi reflectate cu ocazia suplimentara sau constituirii provizioanelor in contul 6814. cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante.
Daca sunt de natura exceptionala vom utiliza contul 6873. cheltuieli exceptionale privind provizioane pentru depreciere. Prin corespondenta , anularea provizioanelor se reflecta prin ct. de venituri 7814 venituri din expl. privind provizioanele activ circulante iar de natura exceptionala contul 7873 „venitul exceptional din provizioane ptr. deprecieri”. Este recomandata categ. proviz. ptr. fiecare stoc in parte.

(n-1) Situatia provizioanelor
Felul de provizion Provizion existent Provizion necesar Variatia provizionului
Cheltuieli Venituri
Materii prime 160.000 180.000 20.000 Produse finite 100.000 - - 100.000
Produse neterminate - 60.000 60.000 Pt. marfa 80.000 50.000 - 30.000
Total 340.000 290.000 80.000 130.000

Inregistrari: Constituirea provizionului
6814% 80.000
390- 20.000
393- 60.000
%= 7814-130.000
394 -100.000
397 - 30.000
Organizarea contabilitatii de gestiune si dezvoltarea in analitic a conturilor de gestiune, in special a conturilor de calculatie din grupa 92 „Conturi de calculatie” trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte esentiale:
1. Stabilirea si normalizarea nivelurilor, respectiv pozitiilor din structura de productie care devin centre de costuri si codificarea acestora. Prin centru de cost se intelege orice subunitate a societatii care are ca obiect de activitate producerea de produse, semifabricate unde se fac si se colecteaza cheltuieli si se stabilesc costuri de productie in vederea agregarii corecte a costurilor produselor finite.
Centru de cost poate fi un serviciu functional care colecteaza cheltuielile indirecte.
Modul de codificare si structura codului (semnificatia cifrelor) este de mare importanta in structura informatiilor contabile la diferite nivele organizatorice ale societatii.
Exemplificam structura unui cod de centru de cost din patru caractere:
4-uzina
10-sectie
1-atelier
Evidenta analitica a cheltuielilor sa fie in masura sa asigure toate datele necesare analizei de detaliu, a costurilor de productie si a celorlalte cheltuieli la nivelul centrului de cost in vederea asigurarii informatiilor si datelor necesare actului de decizie si completarii darilor de seama statistice in totalitatea lor.
Cel mai semnificativ lucru ramane faptul ca de modul de organizare al acestei sectiuni a contabilitatii depinde gradul de satisfacere cu informatii a managerului de la fiecare nivel organizatoric al unitatii prin oferirea unor informatii operative strict necesare in procesul decizional.
Acest lucru este posibil de realizat atat printr-o codificare corespunzatoare a structurii de productie si organizatoric cat si dezvoltarea in analitic conturilor de cheltuieli din contabilitatea de gestiune care sa asigure toate informatiile solicitate de beneficiari acestora. Contabilitatea interna de gestiune are alte obiective decat cele ale contabilitatii financiare obiective subord. In principal conducerii cu eficienta unitatii.
Aceste obiective se identifica cu:
(1) Calculatia cost efectiv a rezultatelor pe structuri diferite de cele ale contabilitatii generale sau financiare cum ar fi:

- functii ale interpretarilor
- centre de activ si resp.
- Purtatori de costuri si valoare.
(2) Anticalculatia costurilor si a rezultatelor determina abaterile de la aceste anticalculatii si identifica cauzele care le-au generat.
(3) Elaborarea de bugete de cheltuieli sau bugete de venituri si cheltuieli si contribuie incadrarii in prevederile bugetare.
(4) Efectuarea de calcule de prognoza a economiei financiare inclusiv bilantului de prognoza.
Asa cum prevede modul de aplicare a legii contabilitatii nr. 82/91, sfera contabilitatii interne de gestiune se circumscrie la:
- inregistrarea operatiunilor privind colectarea si repartizarea cheltuielilor pe destinatii respectiv pe activitati, sectii, faza de fabricatie, decontarea productiei precum si calculul costului de productie efectiv al prod. Fabricate, lucrarilor executate si serviciilor prestate, inclusiv al productiei in curs de executie sau productiei, nedeterminate.
Modul de organizare al contabilitatii interne de gestiune este la latitudinea fiecarei unitati patrimoniale in functie de specificul activitatii si necesitatii proprii ale acesteia.
Forma de organizare independenta autonoma si paralela a contabilitatii interne de gestiune fata de contabilitatea financiara reprezinta organizarea contabilitatii in 2 circuite. Aceasta forma este dobandita de noul sistem contabil.
Conform acestei metode toate documentele justificativ sunt prelucrate de 2 ori -; odata dupa cerintele contabilitatii financiare si a doua oara dupa cerintele contabilitatii interne de gestiune.
Din punct de vedere documentele contabile isi extrage costurile din contabilitatea financiara, totodata contabilitatea financiara inregistreaza cheltuielile care nu formeaza obiectivul calculatiei costurilor; cum sunt cheltuielile exceptionale si in unele cazuri cheltuieli financiare.
Aceste cheltuieli se numesc neincorporabile, iar celelalte cheltuieli se numesc incorporabile.
La intreprinderile cu ciclul lung de fabricatie pot fi mentionate si cheltuielile financiare.
Problema fundamentala a calculatiei este aceea a continutului costului produsului centrului intern de gestiune sau functii mai mult sau mai putin completa.
In conditiile in care se adopta modelul clasic de calculatie, costul de productie se determina astfel:
Costul complet al produsului J= Cheltuieli directe aferente produsului +cota de cheltuieli indirecte repartizate asupra productiei J+ cota de cheltuieli de desfacere repartizarea asupra produsului J iar rezultatul analitic pe produsul J se determina pe baza relatiei, pretul de vanzare al produsului J Costul complet al produsului J;
In regimul de aplicare al legii contabilitatii se prevede ca prin componenta sa costul de productie este format din cheltuieli direct plus cheltuieli indirecte respectiv comune si generale, repartizate rational asupra productiei fabricate. La costul de productie al produselor fabricate, lucrarilor executate si serviciilor prestate se adauga cheltuieli de desfacere, obtinandu-se costul complet al acestora.
Exemplu:
Cheltuieli comune de sectie in functii de valori.
In sectia nr. I se fabrica 2 produse paine si covrigi:

Cheltuieli efectuate in acest sens:
Destinatia cheltuielilor Costuri directe Costuri indirecte
Chelt. de baza Prod. Chelt.Comune de sectie Chelt generale de sectie
1. Materii 1500 2000 400 300
2. Valori 4000 1000 600 200
3. Amortiz. M. fixe 500 1000 1000 500
TOTAL 6000 4000 2000 1000
4. Chelt. Comune ale sectiei 1600 400 600 400

K= 2000=0,4 K= 1000 =0,1
5000 10.000(6000+4000)
4000x0,4=1600 6000x0,1%=600
1000x0,4= 400 4000x0,1%=400
Chelt. generale intrepr.
Relatiile de calcul a costurilor si rezultatele analizate mai sus se monteaza in conditiile in care se face distinctie intre costul produs si cost perioada.
Costul perioadei este costul ales si recunoscut de contul de rezultate in perioada de referinta fara a fi atasat unui cont de stocuri.
Toate cheltuielile generale ale intreprinderii si cheltuieli de desfacere sa fie considerate cheltuieli ale perioadei -; cheltuieli financiare nu se includ in costul productiei cu exceptia dobanzilor aferente imprumuturilor la unitate cu ciclu lung de fabricatie care pot fi repartizate asupra costului de productie al produsului respectiv.
Cheltuieli exceptionale nu se inchid in procesul de productie.
Tehnica de colectare, delimitarea si decontarea cheltuielilor ce intra in costul produsului
Costul total = QJ + Ty+ cheltuieli fixe repartizat asupra produsului al produsului

Q*J= cantitatea produsului
Ty= cost variabil al produsului
Tot in regulamentul de functionare in aplicarea modului de calculatie a costurilor este necesar sa se asigure determinarea costului subactivitatii care de regula, nu se include in costul produselor si se reflecta direct in rezultatul exercitiului. Aceasta problema vizeaza delimitarea si evaluarea cheltuielilor.
Cheltuielile generale de productie inferioara capacitatii normale. Ele se determina:
Cheltuieli x 1 Nivelul real al activitatii . fixe Nivelul normal al activitatii
Pentru stabilirea nivelului de activitate pot fi luate in calcul volumul productiei, orele de functionare a utilajelor, gradul de utilizare a capacitatii de productie sau alti factori.
In ceea ce priveste calculul costurilor subactivitatii pentru cheltuielile generale ale intreprinderii, consideram ca acestea se pot determina cel mai corect pe baza coeficientului mediu ponderat al costurilor din sectii pe baza formulei:
Costul = Cheltuieli fixe x ????????Costuri subactivitatii sectiei subactivitatii din cheltuieli ??Cheltuieli fixe din toate sectiile generale
Este necesara calcularea si separarea inca de la inceput din costuri a subactivitatii intrucat de regula in vechiul sistem contabil folosirea partiala a capacitatii de productie era una din cauzele principale ale depasirii costurilor; De asemenea separarea de la inceput a acestor abateri usureaza analiza de detaliu a celorlalti factori care au influentat intr-un sens sau altul costurile de productie la nivelul sectiilor.
Pentru a usura intelegerea operatiunilor contabile privind decontarea semifabricatelor intre faze si a abaterilor fata de costurile prestabilite s-au urmatoarele simplificari:
1. Semifabricatul realizat se consuma in totalitate in faza urmatoare.
2. Sectiile nu inregistreaza la sfarsitul lunii productie neterminata.
3. Produsele se livreaza in totalitate in aceeasi perioada.
Exemplu:
Un combinat siderurgic proiectat pentru o productie de 3 milioane tone otel, care este prevazut cu urmatoarea structura de productie:
1. Uzina cocso-chimica avand in componenta:
- sectii de cocsificare
- sectii chimice
2. Uzina furnale-aglomerare:
- sectii de pregatire a materiei prime
- sectii de aglomerare a minereului
- furnal
3. Uzina otelarii si refractare;
4. Uzina laminare;
5. Uzina pentru piese si reparare utilaje
6. Uzina pentru producerea fluidelor energetice
7. Uzina pentru transport intern
In I an se pune in functiune:
1. O sectie de cocsificare care produce cocs metalurgic pentru furnale si devine semifabricat pentru producerea fontei.
2. O sectie de laminat tabla din cadrul uzinei care se foloseste ca materie prima, cand vor produce semifabricate pentru laminare.
Pe parcursul derularii monografiei se vor evidentia principalele etape care sa asigure o corecta corelare si decontare a cheltuielilor ce intra in costul produselor.
1. Verificarea concordantei cheltuielilor din contabilitatea generala cu cheltuielile din conturile de gestiune.
In urma operatiunilor contabile inregistrate intr-o luna in registrul jurnal al contabilitatii generale totalul cheltuielilor este de 5.041.455.000 lei.
Aceasta valoare reprezinta suma rulajelor debitor ale conturilor din clasa 6 din balanta de verificare a societatii si este redata pe conturi.
Inregistrarile contabile fiind facute dupa una din metodele contabile de inregistrare, aceeasi valoare trebuie sa se regaseasca inregistrata si in debitul conturilor de cheltuieli din contabilitatea de gestiune, sumele regasindu-se in balantele de verificare ale sectiilor pe conturi sintetice si pana la cel mai mic nivel analitic si evident, aceeasi suma trebuie sa se regaseasca totalizata si in creditul contului 901 „Decontari”, intervine privind cheltuielile.
2. Verificarea cheltuielilor centrelor de costuri
La nivelul contabilitatii centrelor de costuri trebuie facute urmatoarele verificari:
- prelucrarea si preluarea corecta in contabilitate a tuturor documentelor contabile din luna aferenta sectiei;
- concordanta perfecta intre rulajul debitor al conturilor din clasa 6 „Conturi de cheltuieli” cu rulajul creditor al contului 901 „Decontari interne privind cheltuielile ”
In cadrul conturilor interne de gestiune se va verifica incadrarea corecta a cheltuielilor pe conturi sintetice si analitice intrucat o contare eronata sau o calculare eronata a datelor de pe document la calculator poate conduce la deplasarea cheltuielilor de la un cont la altul. De asemenea o culegere eronata a cadrului centrului de cost, duce la denaturarea cheltuielilor la cele 2 centre de costuri implicate in eroare in sensul ca la unul suma este in plus iar la celalalt in minus, eroarea neputand fi depistata prin verificarile anterioare.
Numai dupa depistarea si corectarea erorilor mentionate mai sus se trece la urmatoarea etapa.
3. Calculul si decontarea costurilor sectiilor auxiliare
Aceasta etapa trebuie sa fie premergatoare etapei de deducere a cheltuielilor ce privesc costul subactivitatii. Acestea deoarece in mare parte aceste cheltuieli efectueaza cheltuielile comune ale sectiilor in caz care costul subactivitatilor ar fi incorect calculat.
4. Deducerea si inchiderea cheltuielilor ce nu privesc costul produselor
Pentru separarea acestor cheltuieli in dezvoltarea analitica a contului 931 „Costul productiei obtinute” s-au stabilit 2 analitice.
9318 „Cheltuieli care nu intra in costul produselor” si 9319 „Costul subactivitatii”
In contul 9318 urmeaza a se cuprinde sumele inregistrate in contul 924 cheltuieli generale ale unitatii, respectiv de la analiticele 924.60 la 924.84 care in exemplu nostru insumeaza 10.000.000 lei sau 925 „Cheltuieli de desfacere”
Separarea cheltuielilor ce nu intra in costuri
Cod Contul Suma d cr
400 9318 924 10.000.000

9319 „Costul subactivitatii” se inregistreaza de catre fiecare sectie in parte in registrul jurnal si vor face urmatoarea operatiune:
Cod sectie Conturi Suma d cr
Costul subactiv. Cocsificare 1100 9319 923 12.565.000
Costul subactiv. Laminorul 4100 9319 923 12.990.000
Costul subactiv. Chelt. generale 0400 9319 923 8.960.000

Calculul costului semifabricatelor si decontarea acestora in fazele urmatoare:
5. Calculul costului produsului finit: Acest exemplu presupune folosirea tuturor metodelor de calculatie a costurilor de productie respectiv: metoda costurilor standard sau normale, metoda pe comenzi, metoda pe faze, metoda globala, metoda costurilor directe si alte metode; Reamintim ca datele respective se culeg din balanta de verificare a fiecarui centru de cost in care dupa metoda de prelucrare prezentata in lucrare datele se afla si sub forma elementelor privitoare din contul clasa 6 „Conturi de cheltuieli” ce apar si la acest nivel analitic si grupate pe curbe de responsabilitati.
Sectia realizeaza un singur produs intr-o singura faza tehnologica, metoda de calculatie a costului pe unitatea de produs este metoda globala; costurile faze fiind si costurile produsului concret, pentru aceasta sectie costul complet este format din:
Total cost sectie 997.775.000
Se deduce costul subactiv (9230) 12.565.000
Cost sectie 985.210.000
Cheltuieli generale ale unitatii 18.283.000
985210000x1,855.723
Cheltuieli de desfacere inreg. direct 8.890.000
TOTAL: 1.012.383.000
Materiale recuperate: 37.400.000
Cost produs finit 974.983.000
In cazul cand se hotaraste neincluderea cheltuielilor de desfacere in costuri acestea se inchid prin contul 9318 „Cheltuieli care nu intra in costuri”.
Calculatia costurilor de productie incepe prin debitarea contului 902 „Decontari interne privind productia obtinuta” cu toate cheltuielile grupate pe articole de calculatie.

Explicatii Cod sectie Conturi
Suma
Debitoare Creditoare

Inchiderea conturilor de cheltuieli aferente sectiei de cocsificare I 1100 902 % 1.012.383.000
1100 921 875.745.000
1100 923 109.465.000
0400 924 18.283.000
0300 925 8.890.000
Se inreg. val. prod. rezid. la pret de inreg. 1100 931,4 902 37.400.000
Se inreg. costul (pretul de inreg. este costul prestabilit) 1100 931,1 991.050.000
1100 903,1 16.067.000
1100 % 974.983.000
Abateri cost produse 1100 931,1 903,1 16.067.000

Aplicarea metodei costurilor normate sau standard inlocuiesc calculatia costurilor efective pe produsul cu o calculatie globala a costurilor efective ale sectiei dar care este capabila sa asigure toate elementele necesare analizei abaterilor de la costurile standard pe fiecare produs.
Din fisa costului normal rezulta urmatoarea situatie:

Costuri Abateri
Normate Efective + 1. Materii prime 774990 775320 330
2. Materiale auxiliare directe 6660 6652 8
3. Combustibil si energie 85665 85998 333
4. Materiale recuperabile 37395 37400 5
5. Salarii CAS aferente, somaj 7770 7775 5
6. CIFU 117420 103465 13955
7. Cheltuieli generale ale sectiei 6000 6000
Total cost sectie 961020 947810 753 13963
8. Chelt. generale ale unitatii 21135 18283 X 2852
9. Cheltuieli de desfacere 8895 8890 5
TOTAL 991050 974983 753 16820

Sursa de date pentru calculatia costurilor o formeaza documentele primare pentru consumurile de baza si datele din balanta de verificare.
Din notele de predare produsele rezulta ca in luna de referinta s-au realizat urmatoarele produse:
10.000 tone tabla groasa
16000 tone tabla din otel
Consumurile de materii prime si materiale se extrag din sinteza prelucrarii bunurilor de consum.
Se incepe cu debitarea contului 902 „decontari interne privind productia obtinuta” cu toate cheltuielile grupate pe articole de calculatie

Inchiderea contului de cheltuieli aferente sectiei 4100:
902%= 3.984.557.000
921 3.669.019.000
923 7.480.000
924 72.308.000
925 15.750.000
Se inregistreaza valoarea produselor reziduale la pret de inregistrare:
931.4=902-112.500.000
Valoarea productiei in costuri prestabilite:
931.1= 4106678540
903.1= 234621540
%902= 3872057
931.1=903.1-Abateri cost produse
In baza inregistrarilor prezentate se poate trece la intocmirea foii de postcalcul pe produs dupa metoda clasica.
In urma tuturor operatiunilor contabile facute in cadrul contabilitatii analitice de gestiune, situatia conturilor ce apartin acestei sectiuni a contabilitatii se prezinta astfel:
901-Deconturi interne cheltuieli 901-Deconturi interne prod. Otel
5041455000 1012383000 37400000
3984557000 974983000
4996940000 112500000
3872057
4996940000

931-Diferente pret cost 901-Deconturi interne prod. Otel
-16067000 - 16067000 4574764000 875745000
-234621540 - 234621540 3699019000
-250688540 - 250688540 4574764000 4574764000

923-Chelt. comune ale sectiei 924-Cheltuieli generale ale unitatii
332500000 12565000 109551000 10000000
12990000 8960000
109465000 18283000
197480000 72308000
332500000 332500000 109551000 109551000

925 -Cheltuieli de desfacere 931.1 Costul produselor finite
24640000 8890000 991050000
24640000 15750000 4106678540
24640000 -16067000
-234621540 .
4847040

931.4 Costul prod. reziduale 901-Chelt. ce nu intra in cost de prod.
37400000 10000000
112500000
149900000

931.9 Costul subactiv. 931- Costul productiei
12585000 4877040000
12990000 149900000
8960000 10000000
34515000 34515000 .
5041455000
Operatiunea de inchidere a conturilor din contabilitatea analitica cat si preluarea rezultatelor in contabilitatea sintetica este recomandabil a se face de catre fiecare centru de cost in parte, lucru ce faciliteaza aparitia in balanta de verificare a sectiei si a conturilor de venituri daca in articolul contabil din contabilitatea generala pe linia contului 711 „Venituri din productia stocata” se trece codul sectiei care a realizat produsul.
Pentru a demonstra corectitudinea operatiunilor efectuate, operatiunile de inchidere se fac la nivelul de unitate.
Din situatia soldurilor conturilor de gestiune rezulta ca operatiunile care au fost corect inregistrate urmand inchiderea acestor conturi concomitent cu inregistrarea in contabilitatea generala a produselor, materialelor si a rezultatului exercitiului.
Operatiuni de inchidere in contabilitatea analitica:
901% 5041455000
931.1 4847040000
931.4 149900000
931.8 10000000
931.9 34515000
Preluarea rezultatelor contabilitatii de gestiune in contabilitatea sintetica.
Conform regulamentului de aplicare a legii contabilitatii, costul de productie este format din cheltuielile directe plus cheltuielile indirecte repartizate rational asupra produselor fabricate, lucrarilor executate si serviciilor prestate.
Cheltuielile generale de administrare si cheltuielile de desfacere sunt in general excluse din costul de productie in afara cazului cand conditiile justifica luarea lor in considerare.
De asemenea, nu se includ in costul de productie cheltuielile financiare (cu exceptia imprumuturilor privind comenzile cu ciclu lung de fabricatie, cheltuieli exceptionale si nici costul subactivitatii).
Totodata, regulamentul prevede ca, „in toate cazurile cand in contabilitatea de gestiune, in costurile de productie s-au inclus alte elemente decat cheltuielile directe si cele indirecte repartizate rational la inchiderea exercitiului financiar cu ocazia evaluarii stocurilor si productiei in curs de executie, acestea se vor exclude din costul de productie, fiind considerate costuri neincorporabile”.
In cazul nostru:
345 5097728540
346 149900000
348 250688540
%= 711
121=666 4996940000
Se presupune ca s-au pus in functiune urmatoarele sectii ce asigura realizarea fluxului integrat.
Aceasta sectie consuma materie prima, produs de uzina dar semifabricatul este din afara.
Produce ca produs principal fonta.
Metoda de calculatie a costurilor este metoda globala.
Practic este vorba de 2 faze tehnologice distincte.
Calculul costului pe produse se face prin postcalculatie efectiva pe produs dupa metoda clasica, cat si prin metoda costurilor normate. De regula raportarile sunt executate pe baza de deviz antecalcul.
In aceasta sectie, pentru o parte din productie se aplica metoda costurilor normate, iar pentru restul pieselor de schimb aplica metoda pe comenzi.
Sectia CET I produce aburul tehnologic necesar fluxului tehnologic. In noua structura de productie se produc si se inregistreaza cheltuieli care sunt redate sintetic.
Datele privind debitarea costurilor din clasa 6 pe total unitate se regasesc in balanta contabilitatii generale a unitatii iar aceleasi date, dar defalcate pe centre de costuri iar in cadrul acestora grupate pe conturi interne de gestiune articole de calculatie si cu defalcare pana la cel mai mic nivel analitic se regasesc in balantele de verificare. Pornind de la aceste date se procedeaza la calculatie costurilor produselor finite.
Verificarea rulajului debitor al conturilor din clasa 6 din balanta generala, cu rulajele debitoare ale conturilor din subclasa 92 din balanta de verificare a contabilitatii interne de gestiune.
Centrele de costuri primesc extrase din furnale cu operatiunile contabile ce revin si deci pot verifica si corecta imediat eventualele erori, dupa terminarea tuturor operatiunilor de transmitere a cheltuielilor din contabilitatea generala, se impune tuturor cheltuielilor proprii care trebuie sa fie in concordanta cu datele din documentele primare, verificandu-se si la acest nivel organizatoric concordanta dintre cheltuielile din clasa 6 „Conturi de cheltuieli” cu cele de subclasa 92 „Costuri de calculatie ”.
Orice eroare descoperita in aceasta etapa trebuie corectata fie direct de contabilitatea sectiei, fie de contabilitatea generala la sesizarea sectiei.
Dupa finalizarea etapei a doua sau expirarea termenului prestabilit de corectie, centrele de costuri pot trece la urmatoarea etapa, si anume:
3. Calculul si decontarea costurilor sectiilor auxiliare.
In cadrul acestei teape si in faza actuala a exemplului monografic se procedeaza in primul rand la calculatia costurilor si decontarea acestora la sectia care deconteaza servicii, nu numai la sectiile de baza ci si la sectiile auxiliare, sectiei care nu primeste debitori de la alta sectie auxiliara.
Calculul costului si decontarea
Sectia Hidroenergetica a inregistrat in perioada data cheltuieli de 28.080.000 lei care se regasesc in debitul contului 922 „Cheltuielile sectiilor auxiliare” si in creditul contului 901 cu aceeasi valoare.
Cantitatea captata si distribuita fiind de 3008,8 mii m.c. rezulta ca 1 m.c. de apa costa 9 lei fata de costul prestabilit de 9,10 lei/ m.c.
Consumul se inregistreaza astfel:
Inchiderea costurilor de cheltuieli
902=922-27080000
Inregistrarea costului apei industriale.
931.3=902-27381000
903.3=902 300000
Diferenta fata de pretul de inregistrare:
931.3=903.3 301000
Inregistrarea apei la costul prestabilit
Se deconteaza consumul de apa la sectiile consumatoare:
%=931.3 27080000
922.02 4000000
921.02 345000
921.02 260000
921.02 6176000
921.02 1630000
Calculul costului si decontarea aburului
Si in aceasta sectie metoda de calculatie a costurilor este metoda globala intrucat sectia realizeaza un singur produs costurile sectiei fiind costurile produsului si sunt compuse din:

Cheltuielile proprii din debit cont 922 -;51885000
Costul 4000000
55885000
Productia realizata 6677 G.cal.
Cost prestabilit 8371 lei/ G.cal
Cost efectiv 8369,8 lei/G.cal
Consumul a fost astfel:
Cod sectie Valoarea in costuri prestabilite Valoarea in costuri efective
1100 47962000 47955000 - 7000
2100 1570000 1569000 - 1000
3100 4899000 4897000 - 2000
4100 1465000 1467000 - 1000
Total: 55896000 55885000 - 11000
Contabilitatea sectiei va face urmatoarele operatiuni contabile:
Inchiderea cheltuielilor proprii
902=922-55.885.000
Inregistrarea costului aburului obtinut:
931.3 -55.896.000
903.3. -11.000
% 902 - 55.885.000
Abateri cost abur:
931.3=9033-11.000
Decontarea consumului de abur la sectiile consumatoare:
%=931.3 55.885.000
921.02 47.955.000
921.02 1.569.000
921.02 4.897.000
921.02 1.464.000

Calculul costului si decontarea oxigenului industrial
Sectia realizeaza ca produs de baza oxigenul industrial, necesar consumului tehnologic din uzinele de baza.
Metoda de calculatie este metoda globala, fiind vorba de un singur produs realizat intr-o singura faza tehnologica.
Cheltuielile sectiei in situatia data sunt si costurile sectiei colectate in contul 922 in valoare de 51.947.000 lei.
Productia realizata 3.258.886 m.c.
Costul unitar prestabilit 16,84 lei/ m.c.
15,94 lei/ m.c.
Oxigenul realizat a fost consumat astfel:
Pret Costuri Costuri prestab. efective
Furnale: m.c. -; 1.124.822 16,84 18.942.000 17.942.000
Otelarii: m.c. -; 2.134.064 16,84 36.005.000 34.005.000
Total: m.c. -; 3.258.886 54.947.000 51.947.000
Contabilitatea sectiei va face urmatoarele operatiuni:
Includerea cheltuielilor proprii
902=922-51.947.000
Inregistrarea oxigenului in cost prestabilit:
931.3. - 54.947.000
903.3. - 3.000.000
%902 - 51.947.000
Abateri cost oxigen:
931.3=903.3-3.000.000
Decontarea consumului de oxigen la sectiile beneficiare:
%=931.3 51.947.000
921 17.942.000
921 34.005.000
Calculul costului si decontarea reparatiilor siderurgice
Sectia de reparatii siderurgice executa de regula reparatii curente si capitale avand la baza proiecte de reparatii realizate de proiectantii de specialitate, deci si un deviz estimativ al lucrarilor si in mai mica masura, responsabil fara proiecte in special in caz de avarie.
Calculatia costurilor la aceasta sectie se poate organiza pe comenzi, comenzile fiind pe lucrari sau pe grupe de lucrari destinate unui singur beneficiar.
Costul de deviz poate tine loc si de cost normat si deci este posibila si aplicarea metodei costurilor normate.
Codul Valoare in cost deviz Costuri efective Abateri
1100 36000000 35000000 - 1000000
2100 34000000 33000000 - 1000000
3100 31000000 30000000 - 1000000
4100 52000000 50000000 - 2000000
TOTAL: 153000000 148000000 - 5000000

Contabilitatea sectiei reparatii va face urmatoarele operatiuni contabile:
Inchiderea cheltuielilor proprii
902=922-148000000
Inregistrarea costului reparatiilor
931.2 153000000
903.3. 5000000
%902 148000000
Abateri costuri reparatii
931.3=903.3-5000000
Decontarile reparatiilor la sectiile beneficiare:
%931.3 148000000
923.11 35000000
923.11 33000000
923.11 30000000
923.12 50000000
Calculul costurilor si decontarea pieselor de schimb
Piesele se fabrica pe baza comenzii.
Calculul posturilor efective este indicat a se face pe comenzi grupate pe sectii beneficiare care usureaza transmiterea costurilor operativ si cu cat mai putine documente.
Piesele executate pentru uzinele de baza:

Codul Valoare in cost prestab. Costuri efective Abateri
1100 25200000 24665000
2100 24000000 23605000
3100 14400000 14229000
4100 30600000 30251000
TOTAL: 94000000 92750000 - 1250000
Operatiunile contabile vor fi:
Inchiderea cheltuielilor proprii:
902=922
Inregistrarea costului pieselor de schimb:
931.3 94000000
903.3 -1250000
%902 92750000
Abateri cost piese:
931.3=903.3-1250000
Decontarile pieselor executate la sectii:
%=931.3- 92750000
923.11 21665000
923.11 23605000
923.11 14229000
923.12 30251000
Din operatiunile contabile de decontare a serviciilor sectiilor auxiliare catre celelalte sectii trebuie sa se retina urmatoarele:
Cand serviciul, produsul sau prestatia pentru sectia beneficiara este cheltuiala directa fiind un articol de circulatie al acestei, transmiterea se face direct in contul 921 „Cheltuielile activitatii de baza” al sectiei beneficiare.
Cand produsul reprezinta o cheltuiala indirecta, valoarea acestora se transmite direct in cheltuielile comune ale sectiei.
Cand produsul sau prestatia pentru beneficiarul ei poate fi cheltuiala directa iar in alta parte este cheltuiala indirecta transmiterea se face conform datelor, reiese din balanta consumurilor energetice in ambele conturi cu valorile corespunzatoare cantitatilor consumate.
In toate cele 3 situatii contabilitatea sectiei analizand transmiterile primite, poate storna in totalitate sare partial transmiterea si sa o repuna, dupa aprecierile si necesitatile proprii in alte conturi sau alte analitice ale cheltuielilor comune, avand grija ca suma contului creditor al sectiei ce a transmis prestatia sa ramana la valoarea transmisa.
Operatiunea se poate efectua si prin debitarea- creditarea conturilor proprii cu modificarea dorita, dar acest lucru complica inchiderea conturilor sectiei.
Deducerea si inchiderea cheltuielilor ce nu privesc costul produselor:
Trecandu-se la calculatia costurilor semnificative si produselor realizate in sectiile din fluxul tehnologic de baza, contabilitatea acestor sectii dupa parcurgerea etapelor premergatoare de verificare si corecta prelucrare a tuturor cheltuielilor proprii si cele transmise de alte sectii si in care se regasesc in ultimul extras de balanta primit se procedeaza mai intai daca este cazul la determinarea si inregistrarea costului subactivitatii.
Pentru intelegerea operatiunilor vom apela la foile clasice care cuprind sinteza tuturor operatiunilor contabile din conturile de cheltuieli ale sectiilor in ordinea fireasca a inchiderii lor.
Calculul costurilor si decontarea semifabricatului
Metoda de calculatie a costurilor in aceasta faza tehnologica a fost prezentata in I exemplu monografic.
In actuala faza sunt reconsiderate cheltuielile proprii, cele transmise de sectii auxiliare catre aceasta sectie si tratarea cocsului metalurgic si semifabricat si nu ca produs finit.
Dupa toate operatiunile contabile realizate in contabilitatea agentului economic pana in momentul inchiderii conturilor situatia conturilor de cheltuieli ce apartin acestei sectii se prezinta astfel:

921. Chelt. activ de baza 923Chelt. comune ale sectiei
826687000 63755000
345000 35000000
47955000 24665000.
874987000 123420000

Fiind stabilit nivelul final al cheltuielilor comune se calculeaza si se separa costul subactivitatii astfel:
Capacitatea medie 17000 TO/luna
Productie realizata 15000 TO/luna
Indicele costului subactivitatii 0,12
Cheltuieli fixe din chelt indirecte 104710000
Costul subactivitatii 12565000
Contabilitatea sectiei face urmatoarele operatiuni contabile:
Inregistrarea costului subactivitatii
931.9=923-12585000
Inchiderea cheltuielilor proprii
902% 985842000
921 874987000
922 110855000
Inregistrarea semifabricatelor la cost normat:
931.2 961020000
903.2 12578000
%902 948442000
Abateri cost
931.2=903.2 12578000
Transmiterea costului semifabricatului consumat
921.05=931.2 948442000
Au fost cuprinse in cheltuielile fixe urmatoarele cheltuieli cu reparatiile curente sau capitale, cu amortizarea mijloacelor fixe, cheltuielile cu protectia muncii si a mediului.

Calculul costurilor si decontarea semifabricatelor -; fonta
In aceasta faza tehnologica costul fazei este si costul produsului.
Situatia conturilor de gestiune privind cheltuielile inainte de inceperea calculatiei se prezinta astfel:
921. Chelt. activ de baza 923Chelt. comune ale sectiei
1352074000 64702000
17942000 33000000
260000 23605000.
1569000 121307000
948442000.
2320287000

Productia realizata de 29 000 tone fiind la limita capacitatii proiectate, nu se calculeaza costul subactivitatii.
Valoarea productiei in costuri normate 29000x80121=2323.596000
Contabilitatea sectiei va face urmatoarele operatiuni contabile:
Inchiderea cheltuielilor proprii:
902% 2441594000
921 2320287000
923 121307000
Inregistrarea produselor reziduale:
931.4=902-120587000
Inregistrarea semifabricat fonta:
931.2 2323696000
903.2 2589000
%902 2321007000
Corectarea costului:
931.2=903.2=2589000
Decontarea semifabricatului:
921.05=931.2-2321007000
Calculul costului si decontarea semifabricatului turnatorie
In aceasta faza produsele se diversifica pe grupe de marci sau pe masa de otel.
Metoda folosita este cea a costurilor normate.
Recapituland cheltuielile inregistrate la aceasta sectie, facute de celelalte sectii cu care colaboreaza, situatia se prezinta astfel:

921. Chelt. activ de baza 923 Chelt. comune ale sectiei
553310000 70228000 oxigen 6174000 Rep. 30000000 apa 4897000 Piese 14229000. abur 34005000 114457000 cocs 2321007000.
Total 2919393000
Costul normat este de 3008815000
Contabilitatea sectiei va face urmatoarele operatiuni:
Inchiderea cheltuielilor proprii:
902% 3033850000
921 2919393000
923 114457000
Inregistrarea produselor reziduale:
931.4=902-23402000
Inregistrarea semifabricatului in cost normat:
931.2 3008815000
903.2 1683000
%902 3010448000
Corectarea costului fontei:
931.2=903.2 . 1633000
Decontarea semifabricatului:
921.05=931.2 . 3010448000
Calculul costului produsului finit tabla laminata
Si in aceasta faza metoda de calculatie a costurilor pe produs trebuie sa fie metoda costurilor normate.
Situatia cheltuielilor pana la data inchiderii este:

921. Chelt. activ de baza 923Chelt. comune ale sectiei
427406000 130219000
16301000 50000000
1464000 30251000.
3010448000 210470000
3455619000

Laminorul nu a lucrat la capacitate si deci se calculeaza si inregistreaza costul activitatii.
Stabilirea costului subactivitatii este 0,07
Contabilitatea sectiei face urmatoarele inregistrari:
Inregistrarea costului subactivitatii:
931.9=923-12990000
Inchiderea cheltuielilor proprii:
902% 3653099000
921 3455619000
922 197480000
Inregistrarea produselor reziduale:
931.4=902-112476000
Fiind vorba de o sectie care realizeaza produse finite, aceasta trebuie sa preia si cota aferenta din cheltuielile generale ale unitatii si cheltuielile de desfacere. In cazul de fata fiind vorba de o singura sectie care realizeaza produse finite toate cheltuielile generale ale intreprinderii si chelt. de desfacere intra in costul produselor de la aceasta sectie, cheltuielile care mai intai trebuie reduse cu cheltuielile ce nu intra in costuri si costul subactivitatii generale pentru contul 924-Cheltuieli generale ale unitatii.
Inchiderea cheltuielilor care se suporta direct din rezultate:
931.8=924-10000000
Determinarea costului subactivitatii pentru cheltuieli generale ale subunitatii:
Costul subactivitatii sectiilor =
Cheltuieli fixe ale tuturor sectiilor de baza

12585000 cocs + 12900000 f.I =
104710000+108470000+98500000+18570000

=255050000=0,05x10955100=5478000
497250000
Inregistrarile contabile sunt:
Inchiderea costului subactivitatii:
931.9=924-5478000
Transmiterea la sectia Laminorul a cotei chelt. generale:
902=924-94064000
Trecerea asupra costurilor si cheltuielilor de desfacere:
902=925-15418000
In urma acestor operatii situatia cheltuielilor si a costurilor productiei marfa realizata se prezinta astfel:
921 -; Cheltuieli directe 3455619000
923 -; Cheltuieli comune sectiei 197480000
Total 3653099000
931.4 Produse reziduale 112476000
Cost sectie 3540623000
924 -; Cheltuieli generale ale unitatii 94064000
925 -; Cheltuieli de desfacere 15418000
TOTAL cost uzina 3650105000
Valoarea productiei in costuri normate 4106679000
Abateri 456574000
Valoarea productiei in pref. de livrare 4340200000
Inregistrarea produselor finite in costuri normate:
931.1 4106679000
903.1 456574000
%902 3650105000
Corectare cost produse:
931.1=903.1-456574000
In urma acestor operatiuni situatia conturilor de gestiune se prezinta astfel:
901. Deconturi interne de cheltuieli 902. Deconturi privind productia
3985012000 A1 27080000 A2 27080000
B1 55885000 B2 55885000
C1 51947000 C2 51947000
D1 148000000 D2 148000000
E1 92750000 E2 92750000
F2 985842000 F3 37400000
G1 2441594000 F4 948442000
H1 3033850000 G2 120587000
12 3653099000 G3 2321007000
15 94064000 H2 23402000
17 15418000 H3 3010484
10599529000 13 112476000
18 3650000
10599529000
903. Diferente de pret .
A1 301000 A3 301000
B2 11000 B3 11000
C2 3000000 C3 3000000
D2 5000000 D3 5000000
E2 1250000 E3 1250000
F4 12578000 F5 12578000
G3 2589000 G4 2589000
H3 1633000 H4 1633000
18 456574000 19 456574000
-479670000 479670000

921. Cheltuieli prod. de baza .
3159477000 F2 874987000
A4 345000 G1 2320287000
A4 260000 H1 2919393000
A4 6174000 I2 3455619000
A4 16301000
B4 47955000
B4 1569000
B4 4897000
B4 1464000
C4 17942000
C4 34005000
F6 448442000
G5 2321007000
H5 3010448000 .
9570286000 9570286000

922. Cheltuielile sectiilor auxiliare
371662000 A1 27080000
4000000 B1 55885000
C1 51947000
D1 148000000
E1 92750000
375662000 375662000

923. Cheltuielile comune ale sectiilor
328904000 12565000
35000000 110855000
33000000 121307000
30000000 114457000
50000000 12990000