Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate





Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 




Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
OBIECTUL CONTABILITATII
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 
t2l13le
Teoria contabilitatii
Conceptii privind obiectul contabilitatii
Normalizarea contabila
Obiectivele contabilitatii
Teoria contabilitatii
Teorie = proces de simplificare si generalizare care faciliteaza reprezentarea realitatii
De la primele lucrari publicate de Luca Paciolo in anul 1494 si pana in epoca contemporana, teoria C a avut o evolutie continua
Teoria a fost influentata primordial de progresele practicii contabile -; C stiinta aplicativa
Teoria C trebuie inteleasa ca:
Ansamblu de concepte teoretice (abstracte), idei mai mult sau mai putin sistematizate, aplicabile practicii contabile
Constructie intelectuala, metodica si organizata, cu caracter ipotetic si sintetic
Teoria contabilitatii
Ansamblu de tehnici de culegere, prelucrare, stocare, transmitere si utilizare a informatiilor c-bile
Sistem coerent de principii, conventii, procedee si instrumente care sta la baza practicii c-bile
Concluzie:
Teoria (paradigma) C este un cadru de referinta pt intelegerea si evaluarea practicii, un ghid pt dezvoltarea acesteia
C aplicativa inregistreaza, grupeaza, masoara si prezinta informatiile necesare pt fundamentarea deciziilor economice ale utilizatorilor
Presupune un obiect si metoda proprii
Conceptii privind obiectul contabilitatii
Pe plan mondial, in literatura si practica de specialitate exista:
Consens in privinta faptului ca prin C se reflecta situatia unei E, precum si rezultatele acesteia
Controverse privind notiunea de “situatie” care poate fi privita dpdv juridic, economic sau financiar
Conceptii privind obiectul contabilitatii
CONCEPTIA JURIDICA (juridico-patrimoniala)

Caracteristici:
Prezinta realitatea economica prin prisma raporturilor juridice, a drepturilor si obligatiilor banesti ale unui titular de patrimoniu si a bunurilor si valorilor economice corespunzatoare
Acorda prioritate structurii si starii patrimoniului si drepturilor si obligatiilor E
Patrimoniu = totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica, apartinand unui subiect de drepturi si obligatii (E, denumita titular de patrimoniu), precum si a totalitatii bunurilor si valorilor economice la care acestea se refera (obiecte de drepturi si obligatii)
Conceptii privind obiectul contabilitatii
Conceptii privind obiectul contabilitatii
Active patrimoniale (AP) = totalitatea drepturilor de proprietate si de creanta in care se constituie bunurile si valorile economice ale titularului de patrimoniu
Drepturi de proprietate (reale) = totalitatea bunurilor economice (tangibile si intangibile) aflate in proprietatea E
Consecinte:
Exista bunuri cedate spre folosinta tertilor (inchiriate) care sunt reflectate in continuare in patrimoniul proprietarului lor
Exista bunuri folosite de E (luate in chirie, leasing) care nu sunt reflectate in patrimoniul celui care le exploateaza pt ca nu-i apartin dpdv juridic





Conceptii privind obiectul contabilitatii
Drepturi de creanta = dreptul unei persoane (creditor) de a pretinde altei persoane (debitor) sa-si indeplineasca o anumita obligatie asumata pe baza unui contract, conventie, alte documente ex: dreptul de a incasa contravaloarea bunurilor livrate unui client
Obs: in categoria AP sunt incluse si elementele asupra carora entitatea nu exercita drepturi de proprietate sau de creanta (abatere de la conceptia juridica): drepturi de folosinta preluate pe o perioada determinata asupra unui brevet, concesiune, know-how
Conceptii privind obiectul contabilitatii
Pasive patrimoniale (PP) -; desi titularul de patrimoniu are drepturi si obligatii, termenul “pasiv” limiteaza aceste raporturi juridice la obligatii; se judeca dpdv al E, care are obligatii fata de proprietarii sai, respectiv fata de terti
- E nu actioneaza in raporturile cu tertii prin investitori (proprietari) ci prin reprezentantii lor legali: manageri/administratori
- managerul nu actioneaza in nume propriu ci efectueaza in numele E acte de conducere, administrare, gestionare
- bunurile si valorile economice aduse de proprietari devin proprietatea E, formeaza un capital distinct de averea personala a acestora
- proprietarii nu mai au un drept real asupra patrimoniului ci un drept de creanta rezultat din calitatea lor de investitori a) Obligatii fata de proprietari = reprezentate de capitalurile initiale investite, precum si de cele obtinute prin functionarea eficienta a E
Conceptii privind obiectul contabilitatii
Obligatii fata de terti
De naturi diferite: sociale, fiscale, comerciale
Sunt in general bine precizate ca marime si scadenta
Obs: exista si obligatii (datorii) probabile pt care nu se stie cu certitudine scadenta si marimea, considerate si ele PP, ocupand o pozitie intermediara intre capitaluri proprii si datoriile propriu-zise (provizioane)

Drepturi de proprietate + Drepturi de creanta = Obligatii fata de proprietari + Obligatii fata de terti
(bunuri tangibile, intangibile) (creante) (capitaluri proprii) (datorii)
Conceptii privind obiectul contabilitatii
Modul specific de reflectare a patrimoniului in C
AP si PP (elemente patrimoniale: EP) sunt reflectate atat ca:
Existenta si stare
Cat si ca
Miscare si transformare
Starea EP = marimea acestora la un moment dat pe categorii (structura), domenii de activitate, faze ale circuitului economic (aprovizionare, productie, desfacere)
Miscarea si transformarea EP = modificari cantitative si calitative in volumul si structura acestora
Simple, complexe
Conceptii privind obiectul contabilitatii b.1.) Miscari simple
Din cadrul E -; nu dau nastere unor drepturi/obligatii
Ex. Intrari in gestiunea primitoare = Iesiri din gestiunea predatoare
Intre E -; dau nastere unor drepturi/obligatii (schimbarea proprietarului)
Ex. Bunuri intrate de la furnizori = Datorii fata de furnizori
Existente initiale + Intrari = Iesiri + Existente finale b.2.) Miscari complexe (transformari) = Activitatile economice consumatoare de bunuri (care genereaza cheltuieli) si produc alte bunuri (care genereaza venituri)
Diferenta intre venituri si cheltuieli produce modificari in volumul patrimoniului (rezultat = profit sau pierdere)
Rezultat = Venituri - Cheltuieli

Conceptii privind obiectul contabilitatii
B. CONCEPTIA FINANCIARA

Obiectul C il constituie resursele apartinand investitorilor intr-o E
Resursele se dedubleaza in: a) Resurse financiare aduse de proprietarii E si atrase de la terti b) Resurse economice care constituie utilizarea concreta a resurselor financiare (se mai numesc utilizari)

Conceptii privind obiectul contabilitatii
Conceptii privind obiectul contabilitatii
EP sunt structurate dupa doua criterii:
Natura, destinatia A: ex. stocuri, respectiv provenienta P: ex. datorii furnizori
Lichiditatea A: ex. stocuri si imobilizari, respectiv exigibilitatea P: ex. datorii pe termen lung/datorii pe termen scurt



Lichiditate = intervalul de timp necesar (posibil) pentru ca un A sa fie convertit in disponibilitati banesti
Exigibilitate = intervalul de timp necesar (stabilit) pentru ca o datorie sa fie achitata (scadenta)
Utilizari stabile + Utilizari temporare =
Resurse stabile + Resurse temporare
Conceptii privind obiectul contabilitatii
C. CONCEPTIA ECONOMICA
Obiectul C il constituie capitalul apartinand investitorilor intr-o E
Capitalurile sunt dedublate dupa: a) Modul de utilizare, consum, inlocuire rezultand capitalul fix si circulant b) Modul de procurare rezultand capitalul propriu si strain
Conceptii privind obiectul contabilitatii
Conceptii privind obiectul contabilitatii
EP sunt structurate dupa doua criterii:
Natura A: ex. capital fix de exploatare/in afara exploatarii, respectiv provenienta P: ex. capital propriu/strain
Lichiditatea A: ex. capital fix/circulant, respectiv exigibilitatea P: ex. capital strain pe termen lung/pe termen scurt

Capital fix + Capital circulant = Capital propriu + Capital strain

Conceptii privind obiectul contabilitatii
Concluzie privind conceptiile referitoare la obiectul C:

Nici una nu satisface toate categoriile de utilizatori
Fiecare raspunde cerintelor particulare ale unui grup de utilizatori
Exista in primul rand diferente de terminologie (patrimoniu, resurse, capital) care nu sunt intotdeauna relevante
Sunt influentate de traditiile culturii contabile si juridice nationale si de realitatile economice si sociale
Astazi exista combinatii intre cele 3 conceptii pt a satisface necesitatile de informare ale unui numar cat mai mare de utilizatori
Romania: combinatie intre conceptia juridica si cea financiara

Normalizarea contabila
Vizeaza: contabilitatea financiara ca ramura a C
Definitie: procesul de armonizare (standardizare) a documentelor de sinteza contabila raportate periodic de E (situatii financiare: SF) prin definirea terminologiei, obiectivelor si metodologiei contabile (principii, procedee, instrumente) si prin solutionarea intereselor contradictorii referitoare la continutul si structura SF
Consecinta directa sau indirecta: armonizarea tehnologiilor c-bile de culegere, inregistrare, grupare si prezentare a informatiilor c-bile

Normalizarea contabila
Utilitate:
Compararea informatiilor in timp si spatiu
Controlul si centralizarea informatiilor
Fundamentarea riguroasa a deciziilor utilizatorilor de informatii
Cresterea increderii intre partenerii sociali care folosesc un limbaj standardizat si inteligibil
Partenerii sociali: E si managerii lor care sunt dispuse sa ofere informatii, contabilii care le produc si controleaza, utilizatorii care au nevoie de ele pt a putea lua decizii economice
Influenta asupra:
Reglementarilor practicii contabile
Dezvoltarii teoriei c-bile = cercetarea stiintifica, fundamentarea si perfectionarea conceptelor, procedeelor si terminologiei
Obs: Normele c-bile nu trebuie confundate cu teoria C; ele asigura doar o consacrare juridica a conceptelor, principiilor, procedeelor teoriei C, asigura solutionarea unitara a unor aspecte ale practicii.
Normalizarea contabila
Influentata de: sfera politica si sociala, supusa presiunii grupurilor interesate in redistribuirea bogatiei
Argument: informatiile c-bile sunt un bun al pietei informatiilor; orice piata e reglementata si controlata
Pentru a fi acceptate, la elaborarea normelor participa toti cei care le aplica si principalele grupuri de utilizatori
Istoric:
Primele reglementari c-bile: sfarsitul Evului mediu (Codul comercial francez 1673)
In primele decenii ale sec XX normalizarea avea o dimensiune nationala
Normalizarea contabila
In ultimele decenii ale sec XX normalizarea primeste o dimensiune regionala (Directivele UE)



In primul deceniu al sec XXI, normalizarea primeste o dimensiune internationala prin normele c-bile internationale (IAS/IFRS) elaborate de IASB, organizatie infiintata in anul 1973; azi are 143 membri
Rol:
Teoretic, doctrinar si vizeaza marile intreprinderi cotate pe pietele de capital internationale si grupurile de intreprinderi
O baza de referinta pt tarile mai putin dezvoltate care sunt invitate sa-si elaboreze propriile norme in functie de acestea
Caracteristici ale normelor:
Pot fi recomandate sau impuse
Pot fi mai generale sau mai detaliate
Sunt de 2 categorii: etice si profesionale
Cele profesionale pot fi: generale (deduse din obiectivele si principiile C), de detaliu (pt aplicarea tehnicilor c-bile si cu ocazia controlalelor de calitate exercitate asupra informatiilor c-bile de catre organisme specializate - auditori )
Sunt elaborate de: organizatii profesionale, stat, in colaborare
Romania: stat

Normalizarea contabila
Modalitati de realizare:
Abordare inductiva
De la particular (cunoasterea practicii c-bile) la general (elaborarea sau perfectionarea principiilor si normelor)
Instrument: planul c-bil national care cuprinde: un ansamblu de principii, procedee si reguli privind organizarea C, o lista de conturi (plan) si recomandari privind utilizarea lor, un vocabular c-bil
Limita: nu se bazeaza pe un cadru teoretic suficient de coerent
Abordare deductiva
De la general (obiectivele C in functie de diferitele categorii de utilizatori, principiile c-bile) la particular (elaborarea de norme si proceduri care genereaza noi practici c-bile)
Instrument: cadrul conceptual (general) -; “teorie c-bila normativa”
Ansamblu coerent de obiective si principii fundamentale, legate intre ele, menite sa sa conduca la formularea de norme solide si sa stabileasca natura, rolul, functiile si limitele C financiare si a SF
Normele IASB se bazeaza pe un cadru conceptual
Romania: mai exista plan de conturi dar s-a adoptat si cadru conceptual pt intr mari
Obiectivele contabilitatii
Sunt o rezultanta a:
Teoriei c-bile
Intereselor grupurilor principale de utilizatori
Normelor c-bile regionale si internationale (in contextul globalizarii economice)
Repere:
Europa: obiectivele C financiare nu au fost stabilite explicit ci au fost incluse in formularea interpretabila “asigurarea imaginii fidele”
Pune accent pe “calitatea informatiilor”
Prezentarea imaginii fidele este obiectiv principal pt ca ea are si un scop fiscal; C trebuie tinuta in conformitate cu reglementarile in vigoare, in mod sincer si cu buna credinta
Se acorda prioritate realitatii juridice in fata celei economice

Obiectivele contabilitatii b) Normele IASB:
- obiectivul general este furnizarea de informatii despre pozitia financiara, performantele si modificarile in pozitia financiara a E, care sunt utile unei sfere largi de utilizatori in luarea deciziilor economice
- pune accent pe “utilitatea informatiilor” (calitatea si utilitatea informatiilor se completeaza reciproc)
- imaginea fidela este o conditie a asigurarii unei dintre caracteristicile calitative de baza ale informatiei si anume fiabilitatea
- se acorda prioritate realitatii economice in fata altor realitati

c) In Romania:
- perioada 1991-2001: in cadrul sistemului contabil de inspiratie europeana (franceza) obiectivul C era asigurarea imaginii fidele a patrimoniului, situatiei financiare si rezultatelor, fara a se da explicatii suplimentare
- reglementarile c-bile actuale cer ca informatiile c-bile sa prezinte o imagine fidela, clara si completa a pozitiei financiare, performantelor si fluxurilor de trezorerie






Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2022 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite