CAPITOLUL I.

Monopolurile fiscale de stat

Monopolul este dreptul pe care statul si-l rezerva de a produce si/sau comercializa anumite bunuri de consum. Astfel statul instituie monopoluri fiscale asupra productiei si/sau vanzarii unor marfuri ca: tutun, sare, alcool, chibrituri etc. m4r13rk
Impozitul este egal cu diferenta dintre pretul de vanzare stability de catre stat si costul de productie inclusive profitul intreprinzatorului.
Clasificarea monopolurilor in functie de sfera lor de cuprindere: a) Monopoluri fiscale depline: se instituie de catre stat atat asupra productiei, cat si asupra vanzarii cu ridicata ori cu amanuntul a unor marfuri; b) Monopoluri fiscale partiale: se instituie fie numai asupra productiei si comertului cu ridicata, fie numai asupra comertului cu amanuntul.
Veniturile realizate de catre stat prin instituirea de monopoluri fiscale sunt formate, pe de catre o parte, din profitul obtinut in procesul de producere a marfurilor respective, iar pe de alta parte din impozitul indirect cuprins in pret, care se incaseaza de la consumatorii acestor marfuri. Astfel, monopolurile fiscale de stat afecteaza veniturile reale ale consumatorilor.
Printre tarile in care monopolurile fiscale aduc incasari relative importante se afla: Italia (asupra tutunului si chibriturilor), Germania (asupra alcoolului si bauturilor alcoolizate), Spania (asupra tutunului si petrolului), Romania (asupra tutunului, chibriturilor, timbrelor fiscale, judiciare si postale etc.).

CAPITOLUL II.
Taxele vamale

Taxele vamale sunt venituri fiscale ale bugetului de stat, reprezentand totodata si un mijloc de simulare a exportului, precum si de largire a cooperarii economice cu alte state ale lumii. Taxele vamale in Romania detin o pondere importanta in categoria impozitelor indirecte.
Taxele vamale sunt percepute de catre stat asupra marfurilor in momentul in care acestea trec granitele vamale ale tarii in scopul importului, exportului sau tranzitului.
Clasificarea taxelor vamale:

1. Clasificarea taxelor vamale in raport cu obiectul impunerii: a) Taxele vamale de import: sunt cele mai frecvente, se instituie asupra importului de marfuri si se calculeaza asupra valorii acestora, in momentul in care ele trec frontiera tarii importatoare; b) Taxele vamale de transit: se instituie asupra marfurilor care fac obiectul comertului exterior, cu ocazia trecerii scetora pe teritoriul unei terte tari.in present, taxele vamale de transit nu se aplica decat in cazuri rare, deoarece statele sunt interesate de incurajarea tranzitului de marfuri, fiindca de pe urma acestuia obtine incasari in valuta, cum sunt: tarifele pentru folosirea cailor ferate, taxe pentru utilizarea drumurilor publice estc. c) Taxe vamale de export: se intalnesc cu o frecventa mai redusa deoarece statele sunt interesate in incurajarea exportului de marfuri, care constituie mijlocul cel mai important de realizare a resurselor valutare. De regula se instituie taxe vamale de export asupra unor materii prime pentru a determina prelucrarea lor in tara sau asupra unor semifabricate sau produse finite care detin o pondere importanta in exportul lor.
Romania aplica numai taxe de import care sunt stabilite si percepute in conformitate cu Tariful vamal de import al Romaniei. Tariful vamal reprezinta un table in care sunt specificate, pentru fiecare categorie de produse sau produse individualizate, taxe vamale care se aplica.
2. Clasificare taxelor vamale dupa forma lor de exprimare: a) Taxe vamale ad-valorem: se exprima ca procent din valoarea marfurilor importate; b) Taxe vamale specifice: sunt stabilite ca suma fix ape unitatea fizica de marfa importata; c) Taxe vamale compuse: apar ca o combinatie a primelor doua.

Mentionarea taxelor vamale de import in Tariful Vamal in functie de nivelul lor.

Taxe vamale de import in conditia clauzei natiunii celei mai favorizate, se aplica la importul de marfuri pe care o tara a Organizatiei Mondiale a Comertului il efectueaza din tarile membre sau din alte tari cu care acesta a incheiat acorduri bilaterale pe baza carora isi acorda reciproc “clauza natiunii celei mai favorizate”.

Taxe vamale de import autonome- se aplica la impotul pe care o tar ail efectueaza din tari cu care nu are incheiate acorduri comerciale;
Taxe vamale de import preferentiale- se aplica in relatiile comerciale intre tarile care fac parte din diferite uniuni vamale cu character inchis.

Platitorii taxelor vamale

Sunt persoane juridice in al caror obiect de activitate sunt prevazute operatiuni de import, precum si de persoane fizice autorizate sa efectueze astfel de operatiuni.
Plata taxelor vamale se face de catre importator sau de catre comisionarul in vama, in contul unitatii care a efectuat vamuirea.

Scutiri de taxe vamale

Bunurile straine care devin, potrivit legii, proprietatea statului;
Ajutoare si donatii cu caracter social, umanitar, cultural, sportive, didactic primite de organizatii si asociatii nonprofit cu caracte umanitar sau cultural, ministere si alte organe ale administratiei publice, sindicate si partide politice, organizatii, de cult, fundatii, asociatii sau cluburi sportive, institutii de invatamant, fara a fi destinate sau a fi folosite pentru subventionarea campaniei electorale sau a unor activitati ce pot constitui amenintari la siguranta nationala;
Mostrele fara valoare comerciala, materiale publicitare de reclama si documentare;
Importul urmatoarelor categorii de bunuri:
- Bunuri de origine romana;
- Bunuri reparate in strainatate sau bunurile care le inlocuiesc pe cele necorespunzatoare calicativ, returnate partenerilor externi in perioada de garantie;
- Bunurile care se inapoiaza in tara ca urmare a unei expedieri eronate.
Alte legi sau bunuri prevazute in legi sau in hotarari ale guvernului.

Reduceri sau exceptari de la plata taxelor vamale.

Pe baza de reciprocitate au reduceri sau exceptari bunurile introduce in tara pentru dotarea si intretinerea reprezentantelor firmelor comerciale si ale organizatiilor economice straine.
Exceptari de la taxele vamale se acorda in cazul investitiilor directe in Romania pentru importul urmatoarelor bunuri:
- Bunuri mobile, corporale si/sau necorporale, care constituie aport in natura la capitalul social al unei societati comerciale sau reprezinta contributia la o asociatie in participatiune, ori la o asociatie familiala necesara pentru realizarea obiectivului de activitate;
- Echipamente tehnologice- masini si utilaje-constituind active amortizabile.

Baza de impozitare

Baza de impozitare o reprezinta valoarea in vama a marfurilor importate.
Valoarea marfii in vama se determina prin insumarea valorii marfii la sosirea in vama, a cheltuielilor de transport, pe parcurs extern, a cheltuielilor de incarcare, descarcare si de manipulare conexe transportului marfurilor, pe parcurs extern, a cheltuielilor de asigurare pe parcursul extern.
Taxele vamale se aplica in valoarea in vama sub forma unor cote procentuale din pretul marfurilor importate.
Cotele de impunere sunt prevazute in Tariful vamal import. Pentru a se putea determina valoarea in vama, importatorul este obligat sa depuna la biroul vamal o declaratie pentru valoarea in vama insotita de facturi sau alte documente de plata a marfii si a cheltuielilor pe parcurs extern, aferente acesteia (autorizatia de import, documentul de transport al marfurilor, certificatul de origine, certificatul sanitar-veterinar pentru produsele de origine animala sau vegetala etc.).
Persoanele fizice datoreaza taxe vamale pentru bunurile care nu se incadreaza in limitele cantitative si valorice stabilite prin lege, astfel: la import se aplica tariful vamal de import, iar la export o taxa vamala unica de 20% aplicata la valoarea in vama.
Liberal de vama este documentul intocmit de organelle vamale in urma indeplinirii conditiilor, efectuarii formalitatiilor de vamuire, exercitand controlul vamal asupra marfurilor existente in mijloacele de transport pentru care s-au depus documentele solicitate de vamesi, inclusiv incasarea taxelor vamale de import. Dupa obtinerea documentului Liber de vama, marfurile pot fi descarcate.

CAPITOLUL III.

Contabilitatea decontarilor privind asigurarile si protectia sociala.

Totodata se are in vedere atat contributia angajatorului, cat si a angajatilor pentru constituirea asigurarilor sociale de sanatate.
Contributia unitatii si, de asemenea, a personalului pentru asigurari si protectie sociala se determina in primul rand pentru angajatii cu contract individual de munca avandu-se in vedere salariile individuale brute realizate lunar de acestia, inclusive sporurile si adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de munca, si cotele procentuale de 35, 40 si 45, corespunzatoare unor conditii de munca normale sau deosebite (locuri de munca ce pot afecta essential capacitatea de munca a asiguratului datorita gradului de expunere la risc, stabilite prin hotarare a Guvernului) si respective speciale (locuri de munca in unitati miniere, pentru personalul care isi desfasoara activitatea in subteran cel putin 50% din timpul normal de munca, in activitati cu expunere la radiatii, in aviatia civila, pentru personalul navigant, si in activitatea artistica pentru: balerini, dansatori, calareti de circ, solisti vocali de opera si de operetta etc., stabilite prin Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si implicit contributiile la care ne referim).
Cotele de mai sus se stabilesc annual prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat, iar sumele absolute care le corespund acopera integral contributia datorata atat de asigurat (angajat), cat si de angajator, astfel:
- asiguratul, care este incadrat cu contract individual de munca, datoreaza si suporta din veniturile realizate o treime din cota de asigurari sociale, corespunzatoare conditiilor normale de munca (11,67%) si bazei de calcul (salariul individual brut, realizat lunar, inclusive sporurile si adaosurile legale);
- angajatorul datoreaza si suporta prin includerea in cheltuielile de exploatare diferenta pana la nivelul fiecareia din cele trei cote aferente conditiilor effective de munca (23,33%; 28,33% si respective 33,33%) si bazei de calcul (fondul total de salarii brute lunare realizate de asigurati).
Contributia pentru asigurari si protectie sociala se datoreaza, de asemenea, in cotele de mai sus, de asigurat si angajator, si in cazul persoanelor care: a) desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului s.a.; b) desfasoara activitati exclusive pe baza de conventii civile de prestari servicii la unul sau mai multi angajatori si care realizeaza, cumulate, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu trei salarii medii brute pe economie. Pentru sumele care se situeaza sub sau peste acest nivel se efectueaza, anual, regularizarea de catre casa teritoriala de pensii, prin restituire in numerar sau prin compensare cu obligatii viitoare.
Baza lunara de calcul pentru contributia individuala aferenta acestor categorii de persoane o constituie veniturile brute de natura drepturilor salariale realizate de catre asiguratii in cauza.

In ceea ce priveste contributia datorata de angajator se retine si faptul ca baza de calcul in functie de care se determina in fiecare luna (fondul total de salarii si/sau venituri brute lunare realizate de asigurati) nu poate fi mai mare decat produsul dintre numarul mediu al asiguratilor din luna respective si valoarea corespunzatoare a trei salarii medii brute lunare pe economie. In asemenea situatie se efectueaza regularizarea necesara in functie de ponderea (rezultatul impartirii) ecestui produs fata de baza de calcul propriu-zisa.

Contributia datorata de asigurat se retine integral din salariul sau, dupa caz, din venitul brut lunar realizat de acesta si este platita de catre angajator, impreuna cu sum ape care el o datoreaza, la casa teritoriala de pensii in raza careia se afla sediul acestuia. Termenul de plata este stability la data cand se platesc drepturile salariale pentru luna in curs sau chenzina a 2-a, dupa caz, dar cel mai tarziu pana la data de 20 a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza contributia respective.
In cadrul acelorasi termene se depune de angajator, la institutia amintita. Declaratia privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata catre bugetul asigurarilor de stat.
O categorie distincta de asigurati o reprezinta cei care, din veniturile realizate, isi suporta integral cota de asigurari sociale de 35% sau 40% sau 45% dupa caz corespunzatoare conditiilor de munca in care se desfasoara activitatea, unde se incadreaza persoanele care: a) realizeaza un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel putin trei salarii medii brute pe economie si care se afla in una din situatile urmatoare:
- asociat unic
- administratori sau manageri care au incheiat contract de administrare sau de management;
- membri ai asociatiei familiale
- persoane autorizate sa desfasoare activitati indempendente etc. b) realizeaza prin cumul venituri brute pe an calendaristic echivalente cu cel putin trei salarii medii brute pe economie si care se regasesc in doua sau mai multe situatii prevazute anterior (lit.a).
Plata contributiei de asigurari sociale pentru aceasta ultima categorie de asigurati se face lunar de catre acestia, pe baza calculului efectuat si comunicat de casele teritoriale de pensii la care sunt asigurati.
In alta ordine de idei se mentioneaza ca asiguratii pot obtine de la angajatori anumite sume sau venituri pentru care nu datoreaza contributie de asigurari sociale, dintre care se amintesc:
- Prestatiile de asigurari sociale care se suporta din fondurile asigurarilor sociale sau din fondurile angajatorului si care se platesc direct de acesta.
- Drepturile aferente desfacerii contractelor individuale de munca;
- Sumele obtinute in baza unor conventii civile de catre persoanele care au incheiate contractele de munca;
- Sumele reprezentand participarea salariatilor la profit s.a.

Contributiile de asigurari sociale se gestioneaza de Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale (C.N.P.A.S.) prin intermediul unitatilor teritoriale de profil din subordine si au ca destinatie atat plata tuturor categoriilor de pensii, cat si a altor drepturi sau prestatii de asigurari sociale.
O categorie distincta de prestatii de natura asigurarilor sociale o constituie cele care se platesc de angajator asiguratilor care constituie grupa 42 “Personal si conturi assimilate” din cadrul Planului general de conturi si anume: 421 “Personal-salarii datorate”,423”Personal-ajutoare materiale datorate”,424”Participarea personalului la profit”,425”Avansuri acordate personalului”,426”Drepturi de personal neridicate”,427”Retineri din salarii datorate tertilor” si 428 “Alte datorii si creante in legatura cu personalul”.
Conturile de mai sus, cu exceptia celor privind avansurile acordate personalului (425) si alte creante si datorii in legatura cu personalul (428) au unele trasaturi commune, dintre care se prezinta cele mai semnificative.
-Sunt conturi de obligatii, cu functia contabila de pasiv.
-Oglindesc in credit datoriile unitatii fata de salariati.
-Reflecta in debit sumele platite salariatilor in vederea atingerii obligatiilor de natura salariala.
-Sunt conturi de bilant si pot avea solduri creditoare care reprezinta datoriile salariale nedecontate de unitate.
-Soldurile creditoare existente la sfarsitul anului cumulate cu soldurile, de asemenea, creditoare ale altor conturi de obligatii se inscriu in pasivul bilantului la grupa D “Datorii ce trebuie platite pana la un an”.
La randul sau, contul 425 “Avansuri acordate personalului” este de creante, cu functia contabila de active, iar contul 428 “Alte datorii si creante in legatura cu personalul” este bifunctional.
Conturile de obligatii privind decontarile cu personalul, pe langa trasaturile comune amintite, prezinta si aspecte specifice care se reliefeaza prin intermediul redarii metodologiei de utilizare a lor, asa cum se prezinta in continuare.
Contul 421 “Personal-salarii datorate” asigura inregistrarea in credit a sumelor cuvenite personalului atat pentru salariile in bani sau in natura, cat si pentru adaosurile si premiile incluse in fondul de salarii, in corespondenta cu debitul contului 641 “Cheltuieli cu salariile personalului”.
In debitul contului analizat se reflecta, intr-o prima etapa, retinerile din salarii privind asigurarile sociale, impozitul datorat bugetului, contributia de 1% pentru fondul de somaj, contributia pentru asigurari sociale de sanatate de 7%, datoriile fata de terti si avansul chenzinal, prin creditul conturilor corespunzatoare naturii retinerilor in cauza (4312).
In cea de-a doua etapa, in debitul contului la care ne referim se inregistreaza salariile nete ce se acgita personalului si cele neridicate de acesta in termenul legal, in corespondenta su creditul conturilor 5311 “Casa in lei” si respective 426 “Drepturi de personal neridicate”

Soldul contului prezentat este creditor si reprezinta sumele cuvenite personalului si nedecontat.
Contul 423 “Peronal-ajutoare materiale datorate” reflecta in credit ajutoarele de boala pentru incapacitatea temporara de munca si pentru ingrijirea copilului, ajutoarele de deces si alte ajutoare ce se cuvin personalului, cum este cazul primelor trei zile de concediu medical, prin debitul conturilor 4311 “Contributia unitatii la asigurarile sociale” si 6458 “Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala”, dupa cum suntsuportate din contributia unitatii pentru asigurarile sociale si respective prin includerea in cheltuielile privind protectia sociala.
In debitul contului prezentat se oglindesc, printr-o prima etapa, retinerile ce se efectueaza din ajutoarele materiale datorate si care privesc impozitul pentru asigurarile sociale de sanatate, sumele datorate unitatii sau tertilor si avansurile acordate anterior, prin creditul conturilor corespunzatoare naturii retinerilor in cauza (444, 4372, 4314, 4282, 427 si respectiv 425).
Soldul contului in cauza este creditor si reprezinta ajutoarele materiale datorate si nedecontate.
Contul 424 “Participarea personalului la profit” oglindeste in credit atat cursul anului, cat si la finele acestuia stimulentele cuvenite personalului din profitul realizat de unitate, in corespondenta cu debitul contului 129 “Repartizarea profitului”.
In debit reflecta impozitul datorat bugetului si sumele nete ce se platesc personalului, precum sip e cele neridicate de acesta in termen legal, in corespondenta cu creditul conturilor 444 “impozitul pe venituri de natura salariilor”, 5311 “Casa in lei” si respective 426 “Drepturi de personal neridicate”.
Contul 425 “Avansuri acordate personalului” inregistreaza in debit, in cursul anului, drepturile de creanta ale unitatii provenite din avansuri acordate personalului atat din drepturile salariale, cat si de ajutoare materiale, prin creditarea conturilor 5311 “Casa in lei”, pentru sumele platite, si 426 “Drepturi de personal neridicate”, cu avansurile neridicate in termen legal de catre salariati.
In creditul contului analizat se reflecta, la sfarsitul lunii, retinerea din drepturile salariale sau din ajutoarele materiale cuvenite a avansurilor acordate anterior personalului, prin debitul conturilor 421 “Personal-salarii datorate” si respective 423 “Personal-ajutoare materiale datorate”.
Soldul contului in cauza poate fi debitor pentru avansurile acordate de unitate si neretinute de la salariati.
Contul 426 “Drepturi de personal neridicate” asigura urmarirea drepturilor salariale si a ajutoarelor materiale nete neridicate de cei in cauza in termen de trei zile, creditandu-se prin debitul conturilor corespunzatoare naturii sumelor datorate de unitate si nedecontate, dupa cum urmeaza: 421 “Personal-salarii datorate”,423 “Personal-ajutoare materiale datorate”,424 “Participarea personalului la profit” si 425 “Avansuri acordate personalului”.
In debitul contului prezentat se inregistreaza sumele ce se platesc personalului, prin creditul contului 5311 “Casa in lei”,precum si cele neridicate si prescrise care se cuvin bugetului statului sau se inregistreaza ca venituri, prin creditul conturilor 4481 “Alte datorii fata de bugetul statului” si respective 7588 “Alte venituri din exploatare”.
Soldul contului analizat este creditor in cazul in care exista drepturi salariale si ajutoare materiale datorate si nedecontate.
Contul 427 “Retineri din salarii datorate tertilor” se utilizeaza pentru evidenta retinerilor efectuate in favoarea tertilor, cum sunt cele privind chiriile, ratele pentru cumparari de bunuri, pensii alimentare si alte obligatii ale personalului, creditandu-se prin debitul conturilor 421 “Personal-salarii datorate” si respective 423 “Personal-ajutoare materiale datorate”. Se debiteaza cu sumele retinute si decontate pe destinatii, prin creditul conturilor 5121 “Conturi la banci in lei” si 5311 “Casa in lei”, dupa cum plata se efectueaza prin virament si respectiv in numerar.
Soldul contului analizat poate fi creditor si reprezinta sumele retinute personalului si nedecontate tertilor.
Contul 428 “Alte datorii si creante in legatura cu personalul”, cu ajutorul celor doua subconturi ale sale, se utilizeaza pentru reflectarea in contabilitate atat a obligatiilor, cat si a creantelor fata de personal, stabilite la finele anului financiar in vederea includerii lor in cheltuielile sau veniturile exercitiului curent, precum si a altor creante si datorii in raporturile cu personalul, create in cursul anului.
In debit se reflecta, sumele platite personalului pentru lichidarea obligatiilor lor anterioare, prin creditul contului 5311.
Soldul este creditor si reprezinta obligatiile unitatii fata de salariat.
Totodata, in debitul contului analizat se oglindesc creantele stabilite in cursul exercitiului privind cota de 50% din valoarea echipamentului de lucru distribuit salariatiilor.
Aceste prestatii ocazioneaza operatii economice ce se reflecta in contabilitatea angajatorului, care se refera la:
-indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca, cauzata de boli obisnuite sau de accidente in afara muncii, boli profesionale si accidente de munca;
-prestatii pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca;
-indemnizatia pentru maternitate;
-indemnizatia pentru cresterea copilului sau ingrijirea copilului bolnav;
-ajutorul de deces.
Contravaloarea prestatiilor sociale se stabileste in fiecare luna, pe baza de documente doveditoare, se inscrie in state de plata intocmite in acest scop si este impozabila.
Contributia la fondul pentru plata ajutorului de somaj revine ca obligatie atat pentru angajator, in cota de 5% asupra castigului total brut cuvenit personalului din fondul de salarii, cat si angajatului cu contract individual de munca, determinandu-se in baza cotei de 1% si a salariului brut de incadrare, inclusive sporurile aferente si ajutoarele materiale ce I se cuvin.
Aceasta contributie se vireaza, odata cu celelalte obligatii aferente drepturilor salariale, la agentiile judetene de orientare si formare profesionala.
Contributia la asigurarile sociale de sanatate se datoreaza, pe de o parte, de angajator, in cota de 6,5% asupra fondului de salarii. Pe de alta parte, ii revine asemenea obligatii asiguratului, in cota de 7% aplicata la veniturile salariale brute realizate, indiferent ca are contract individual de munca sau conventie civila, precum si liber-profesionistilor, in functie de venitul net, persoanelor ce realizeaza venituri agricole, in baza sumelor declarate in fiecare an de catre acestea s.a.

Contributia analizata se vireaza la casele de asigurari de sanatate judetene, organizate in subordinea Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, la termenele stabilite pentru plata celorlalte obligatii datorate de angajator sau de persoana fizica, dupa caz, asupra drepturilor salariale si respective a venitului.
Contributiile pentru constituirea fondurilor de somaj si de asigurari sociale de sanatate datorate de angajator se include, in mod obisnuit, cheltuielile de exploatare aferente lunii la care se refera, pe baza statului de salarii in care sunt calculate.
Pentru inregistrarea contributiei privind asigurarile sociale de stat, datoreaza de angajator si totodata de asigurat, se utilizeaza conturile sintetice: 4311 “Contributia unitatii la asigurarile sociale” si 4312 “ Contributia personalului la asigurarile sociale”.
In creditul acestor doua conturi analizate se reflecta obligatiile privind asigurarile in cauza, prin corespondenta cu debitul conturilor 6451 ““Contributia unitatii la asigurarile sociale” si respectiv 421 “Personal-salarii datorate” si 401 “Furnizori”, analitic “Colaboratori”, pentru angajatii cu contract individual de munca sau conventie civila de prestari servicii.
Soldul fiecaruia dintre conturile prezentate este creditor si reprezinta sumele datorate si nevirate bugetului asigurarilor sociale.
In ceea ce priveste asigurarile sociale de sanatate, gestionate de C.N.A.S., este justificat sa fie prezentate in mod distinct. Ele se constituie prin contributia angajatorului, pe de o parte, in cota de 7% asupra fondului de salarii, pe de alta parte a personalului angajat, de asemenea, in procent de 7% asupra drepturilor salariale brute sau veniturilor impozabile privind angajatii care lucreaza cu contract individual de munca si respective pe baza de conventie civila de prestari servicii, unde se asimileaza membii in consiliile de administratie, cenzorii, membrii adunarii generale a actionariilor s.a.
Contul 4313 “Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate” este de pasiv si inregistreaza in credit sumele suportate de intreprindere cu aceasta destinatie, prin corespondenta cu debitul contului 6453 “Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate”.
Contul 4314 “Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate” are functia contabila pasiv si oglindeste in credit sumele pe care le suporta angajatii pe seama drepturilor salariale prin corespondenta cu debitul contului 421.
Decontarea celor doua categorii de contributii analizate se efectueaza in mod obisnuit, termenul stability pentru virarea impozitului pe salarii sau pe venituri din prestari servicii.
Contul 437 “Ajutor de somaj” are in structura sa doua conturi de gradul II, si asigura evidenta sumelor datorate pentru constituirea fondului in cauza, a sumelor cuvenite salariatilor din acest fond si a celor decontate agentiilor judetene de orientare si formare profesionala, cu ocazia ridicarii de la banca a numerarului necesar pentru plata chenzinei a II-a.

In debit reflecta, sumele virate pentru constituirea fondului in cauza, prin creditul contului 5121 “Conturi la banci in lei”.
Soldul contului analizat este creditor si reprezinta sumele datorate si nevirate pentru constituirea fondului de somaj.
Contul 438 “Alte datorii si creante sociale” este bifunctional, iar cele doua conturi sintetice de gradul II din structura sa, se utilizeaza pentru reflectarea in contabilitate a obligatiilor si respective a creantelor de natura sociala, altele decat cele prezentate.
In contul 4381 “Alte datorii sociale”, cu functia contabila de pasiv, se inregistreaza in credit, la sfarsitul exercitiului, ajutoarele materiale acordate in plus salariatilor si datorate asigurarilor sociale, prin debitul contului 4282 “Alte creante in legatura cu personalul”.
Soldul este creditor si reprezinta obligatiile unitatii fata de asigurarile sociale.
In contul 4383 “Alte creante sociale”, cu functia contabila active, se oglindesc in debit datoriile fata de salariati provenite din ajutoare materiale determinate la sfarsitul exercitiului si neinscrise in state de plata si implicit creantele fata de asigurarile sociale pentru asemenea ajutoare, in corespondenta cu creditul contului 4281 “Alte datorii in legatura cu personalul”.
In credit se reflecta, in perioada urmatoare de gestiune, compensarea creantelor anterioare prin diminuarea contributiei unitatii la asigurarile sociale, in corespondenta cu debitul contului cu aceasi denumire si simbolul 4311.
Soldul este debitor si reprezinta creantele unitatii fata de asigurarile sociale.
In situatia in care ajutoarele materiale ce se suporta din asigurarile sociale de stat sunt mult mai mari decat suma existenta in contul 4311 “Contributia unitatii la asigurarile sociale” se debiteaza, pentru diferenta respective, contul 4312 “ Contributia personalului la asigurarile sociale”.

CAPITOLUL IV.

Contabilitatea decontarilor cu bugetul statului si cu alte organisme publice.

Operatiile de decontare cu bugetul statului se creeaza in cadrul unitatilor patrimoniale sub forma datoriilor si intr-o anumita masura a creantelor provenite din subventii de primit si varsaminte effectuate in plus.
Datoriile fata de bugetul statului sunt generate de impozitele si taxele care, in baza reglementarilor fiscale, se cuvin bugetul conturilor 7588 “Alte venituri din exploatare” si 4427 “TVA colectata”

In creditul contului analizat se reflecta incasarea creantelor incasate anterior, in corespondenta cu debitul contului 5311 “Casa in lei”, sau retinerea lor din drepturile salariale, prin debitul contului 421 “Personal-salarii datorate0
Soldul contului in cauza este debitor si reprezinta creantele unitatii fata de salariati.
Se mentioneaza ca aceasta ultima creanta se compeseaza in luna urmatoare prin diminuarea datoriei privind contributia unitatii la asigurarile sociale.
In cazul in care concediile de odihna nu sunt efecuate din vina unor angajati ai unitatii se inregistreaza, totodata, operatia de imputare a acestor indemnizatii in sarcina celor vinovati, prin debitarea contului 4282 “Alte creante in legatura cu personalul”, in corespondenta cu creditul contului 7588 “Alte venituri din exploatare”.
Preferata se calculeaza atunci cand agentul economic, platitor de TVA, realizeaza atat operatii cu drept de deducere ,inclusive din categoria marfurilor, cat si operatii fara drept de deducere aferente aprovizionarilor.
In acest scop se raporteaza veniturile cu drept de deducere la aceleasi venituri majorate insa cu cele obtinute din operatiuni fara drept de deducere, subventii, alocatii bugetare, cotizatii de orice fel, donatii si sponzorizari.
La finele anului se efectueaza regularizarea in functie de prorate efectiv realizata, care se utilizeaza, in plus, pana la sfarsitul anului urmator.

CAPITOLUL V.

Contabilitatea impozitului pe salarii.

Veniturile din salarii reprezinta o componenta importanta a venitului annual global impozabil, care, de altfel, se constituie prin insumarea veniturilor nete realizate din activitati independente, din salarii, din cedarea folosintei bunurilor, precum si a veniturilor realizate in strainatate, obtinute de persoanele fizice romane, din care se scad pierderile fiscale reportate si deducerile personale.
La randul lor, veniturile nete reprezinta diferenta dintre venitul brut si cheltuielile aferente deductibile, cheltuieli effectuate in scopul realizarii venitului.
Veniturile din salarii sunt constituite din salariile propriu-zise, din veniturile assimilate salariilor si din veniturile de natura salariala realizate din activitati independente, care se desfasoara cu respectarea unor criterii stabilite in mod expres in cadrul Normelor metodologice de aplicare a reglementarii privind impozitul pe venit.
Salariile propriu-zise se refera la totalitatea veniturilor in bani si/sau in natura, obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca, sau de forma sub care ele se acorda, inclusive indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca, de maternitate si pentru concediul privind ingrijirea copilului in varsta de pana la 2 ani.
In aceasta categorie de venituri se include urmatoarele drepturi salariale: salariile de baza, sporuri si adaosuri de orice fel potrivit legii, personalul din institutiile publice, cele reprezentand stimulente din fondul de participare la profit acordate salariatilor agentilor economici, dupa aprobarea bilantului contabil, sumele primite pentru ingrijirea copilului in varsta de pana la 2 ani s.a.
La randul lor, veniturile assimilate salariilor contin sume ce se cuvin sub urmatoarele modalitati: indemnizatii din activitati desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate publica; drepturile de solda lunara, indemnizatiile, primele, premiile, sporurile si alte drepturi ale cadrelor militare; indemnizatia lunara bruta, precum si suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societati comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, precum si la regiile autonome; veniturile realizate din incadrarea in munca ca urmare a incheierii unei conventii civile de prestari- servicii; sumele primite de reprezentantii in adunarea generala a actionarilor, in consiliul de administratie si in comisia de cenzori etc.
Impozitarea veniturilor din salarii se realizeaza in fiecare luna, in sensul determinarii si decontarii sumelor cuvenite bugetului statului, se efectueaza de catre angajator, care este o persoana juridical sau fizica sau orice alta entitate la care isi desfasoara activitatea una sau mai multe persoane fizice care presteaza munca in schimbul unei plati.
In vederea efectuarii operatiei de impozitare lunara se au in vedere doua elemente: venitul brut si venitul net din salarii.

Venitul brut reprezinta suma veniturilor cuvenite unui salariat pe fiecare loc de realizare a venitului.
Venitul net se stabileste prin deducerea din venitul brut a doua categorii de cheltuieli si anume: a) contributiile retinute pentru asigurari si protectie sociala (11,67%), pentru protectia sociala a somerilor (1%) si pentru asigurarile sociale de sanatate (7%); b) o cota de 15% din deducerea personala de baza, care in present este de 1.600.000 lei, cota acordata cu titlu de cheltuieli profesionale, odata cu deducerea personala de baza la acelasi loc de munca.
Impozitul afferent veniturilor din salarii se determina si deconteaza in fiecare luna si reprezinta plati anticipate. El se calculeaza si se retin la sursa de catre angajator, avandu-se in vedere doua modalitati: a) pentru veniturile realizate la locul unde se afla functia de baza se inmulteste baremul lunar, stabilit de Ministerul Finantelor Publice, delimitat pe transe de venituri impozabile si impozitul lunar afferent, cu baza de calcul, care se determina ca diferenta intre venitul net si deducerile personale acordate pentru luna respective. Aceste deduceri se refera la suma de 1.600.000 lei, ca deducere de baza, care, incepand cu trimestriul IV din anul 2001, se actualizeaza lunar, in functie de indicele de inflatie, si anume cote care se aplica la aceasta suma. Deducerea suplimentara personala pentru sotul/sotia, copii sau alti membri de familie aflati in intretinere este de 0,5, care se aplica la deducerea personala de baza.
Contribuabilii beneficiaza, totodata, de deduceri personale suplimentare, in functie de situatia proprie sau a peroanelor aflate in intretinere, astfel:
-pentru invalizii de gradul I si persoanele cu handicap grav, la nivelul cotei de 1,0 aplicata la deducerea personala de baza;
-pentru invalizii de gradul II si persoanele cu handicap accentuat, corespunzator cotei de 0,5 aplicata la deducerea personala de baza.
Deducerile personale totale admise pentru calculul impozitului nu pot depasi suma corespunzatoare cotei de 0,3 aplicata la deducerea personala de baza si se acorda in limita venitului realizat. b) pentru veniturile realizate in alte situatii decat cea anterioara se inmulteste baremul lunar cu baza de impozitare, care se calculeaza ca diferenta intre veniturile brute si contributia la asigurarile sociale de sanatate, pe fiecare loc de realizare a acestora.
Fisa fiscal pentru locul unde se afla functia de baza este astfel structurata incat permite angajatorului sau organului fiscal, sa determine venitul annual impozabil din salarii, sa calculeze impozitul annual si totodata sa efectueze regularizarea sumelor ce reprezinta diferenta dintre impozitul calculate la nivelul anului si impozitul calculate si retinut lunar anticipat in cursul anului fiscal.
La randul sau, fisa fiscala pentru celelalte situatii, altele decat locul unde se afla functia de baza, are o structura relative simpla deoarece nu ocazioneaza calcule privind deducerile personale.

In declaratia de venit global se inscriu veniturile care se globalizeaza, in vederea calcularii de catre organul fiscal a impozitului pe venitul annual global.
Contribuabilii care obtin venituri din salarii dintr-o singura sursa, in baza unui contract individual de munca, la locul unde au functia de baza, si au lucrat intregul an, nu depun Declaratia de venit global, iar operatiunea de recalculare si regularizare ce se efectueaza, la sfarsitul anului financiar, de catre angajator sau organul fiscal, dupa caz, ramane definitive, iar diferentele care se stabilesc se platesc sau se recupereaza de catre contribuabili, la si de la bugetul statului, dupa cum sunt, de regula, in plus si respective in minus.
Contabilitatea impozitului pe venituri de natura salariilor se organizeaza cu ajutorul contului cu aceeasi denumire si simbolul 444, care este pasiv. In credit oglindeste, pe de o parte, impozitul afferent drepturilor salariale, ajutoarelor materiale si participarii la profit, prin debitul conturilor 421, 423, 424, iar pe de alta parte impozitul pentru sumele datorate colaboratorilor unitatii, in corespondenta cu debitul contului 401.
In debit se inregistreaza sumele care se deconteaza bugetului de stat, in contul obligatiei fiscale in cauza, in corespondenta cu creditul contului 5121, sau 542, dupa caz.
Soldul existent la sfarsitul lunii este creditor si reprezinta impozitul datorat bugetului statului pentru salariile aferente lunii expirate si care se vireaza in luna urmatoare, cu prilejul achitarii chenzinei a doua, darn u mai tarziu de maximum 25 inclusiv a lunii urmatoare.