2.1 INCEPUTURILE SI EVOLUTIA GANDIRII ECONOMICE PE PLAN MONDIAL IN PERIOADA PREMODERNA

Criteriul este coniinutul calitativ al ideilor economice. k5t15tv
Distingem doua mari perioade - de la inceputul umanitaiii ( 1/2 sec.XVIII) sau perioada prestiniifica a gandirii economice; - 1/2 sec XVII sI pana in prezent fiind perioada stratificata.
¥n aceste doua perioada nu au existat lucrari cu caracter propriu-zis economice. Ideile economice erau raspandite in lucrari cu caracter juridic, istoric, religios, etc.

2.2 MERCANTILISMUL

- criza lui si inceputurile economice.
- Epoca moderna - aceasta perioada din istorie in care grupari mai ferme incearca la forme noi, mai liberale. Aceste generaiii au locuit la orase ( burghezii ); - marile descoperiri geografice de la sfarsitul secolului 15, inceputul sec.16 au favorizat noua societate; - apare o noua gandire economica diferita de gandirea medievala: sfaturi practice date de ageniii economici cum sa-si conduca mai eficient afacerile, cum sa fie iinuta evidenia contabila.
Acesti ganditori erau foarte eterogeni, scopul lor era sa obiina, sa castige cat mai mult profit; - ganditorii mondiali se specializeaza pe probleme economice - automatizarea gandirii economice + laicizarea.

MERCANTILISMUL: Italia ( MERCANTO= piaia, mercante = negustor, mercantile= aducator de castig ) - Sec.16-17 are 2 semnificaiii corelate: - doctrina ( un ansamblu coerent de idei referitoare la opTiunea ec, a negustorilor moderni;
- politica economica ( ans, mas, practice adoptate de stat pe baza ac, doctrine ec,) = primul curent de gandire economica moderna. Cele 2 tipuri de mercantilism: -m, timpuriu sau sist, monetar pune acc, pe sporirea rezerv, de metale preiioase sI o pol, ec, externa proteciionistadura sI rigida ( spaniolii +engl );
- m, dezv, sau sist,balaniei comerciale care admite circul mf2+banilor in ambele direciii cu cond, ca soldul com, ext, sa fie activ, exp,>imp, politica externa mai relaxata.
Reprezentanii: J.Bodin, B.Laffemas, Th.Munn, Th.Gresham, J.Child, G.Botero, J.Law. Principalul merit: reprezentaniii lui au contribuit la stimularea com, ext, sI indirect la dezv, unor ramuri ale produciiei nai, iar unii dintre ac, au facutchiar incercari remarcabile de explicare a unor procese ec, de mare amploare din acel timp. (J.Bodin-de ex.).
Limite - exagerarea rolului banilor; - cercetarea cu precadere a sferei circulaiiei mf.+banilor ignorand rolul eseniial al produciiei sI folosindu-se cu precadere de met, descriptiva in iluzia lor ca profitul ar fi creat in comeri.
Criza mercantil, sI faurirea stiiniei ec: - schimbari imp, in gandirea ec, moderna: sec.17-18-19; - deplasarea centrului de interes de la sfera circul, mf, la sfera produciiei; - modific2 de metoda - trec la met, analitica/abstractizarii.
Curentul care va lua amploare este liberalismul. - trecerea de la cunoasterea empirica la cunoasterea stiiniifica; - legi economice. Liberalismul economic.

2.3 PARADIGMA LIBERALISMULUI EC. CLASIC
Liberalii sunt aparatorii proprietaiii moderne, adepiii individualismului. Ei spun ca funciionarea ec, are loc in bune condiiii cand oamenii nu se amesteca unii in treaba altora.
Princ, de baza dupa funci, ec, de piaia: princip, liberei concurenie (ec, este capabila de autoreglare );
Ideea autoreglarii spontane - liberalisti sunt adepiii ”hedonismului” ( obi, de avantaje cat mai > cu eforturi cat mai < ). - ei considera ca ag,ec, aciioneaza pe piaia in mod raiional;
- resping interveniia statului in ec,; -sunt adepiii th, obiective despre prei sI valoare;
- liberalii clasici sunt convinsi ca ideile lor au valabilitate universala. Reprezent2 ai liberal, clasic: W.Petty, P de Boisguillebert, B Franklin. W.Petty in opera lui inceputurile th, despre preiuri sI inc, th, moderne a plus produsului ( mai tarziu se va numii th, plus valori)
Termeni fol2: prei natural = valoarea; prei politic= suma de bani care se da pt a intra in posesia unui bun.; prei curent al pieiei = pr, pt, fiecare zi al unui produs. W.Petty a observ, ca in proc, prod, se fac chelt, se obi, produse sI un plus. El reduce ac, raiionament doar la domeniul agricol. P.de Boisguillebert spune despre pretul just al mf,=e determ, de munca omeneasca chelt, pt, producerea lor. B.Franklin spune ca izvorul valorii marfii= munca in general.

2.4 FIZIOCRATISMUL

Fiziocraiii = un grup numeros de ganditori liberali francezi ( au trait in 1/2sec 18 dupa revoluiia burghezo-democrata din 1789)
Reprezentanii: F.Quesnay, A.R.J.Turgot. Idei: 1.conceptia despre ordinea naturala+ politica ec, optima: viaia ec, se desfas, dupa reguli care nu dep, de viaia oamen2= legi naturale Lasaii lucrurile sa-si urmeze cursul lor firesc (Gournay). 2 Conceptia despre bogaiie sI rolul primordial al agriculturii in crearea ei. Adevarata bogaiie nu sunt banii, ci bunurile care pot satisface nev, oamenilor. Agric = singurul domeniu in care se putea crea bogaiia. 3 conceptia despre crearea, repartiiia sI circul prod, intre clasele societ. 4 th, produsului net. Celebrul “tablou economic”= primul model macroec, din ist. Premisele tabloului: in 3 clase: -cl, productiva ( fermierii );
-cl, proprietarilor funciionari (cl inactiva); - cl, sterila. Cifrele folos, in tablou se refera la avansurile sau capitalurile folosite sI consumate in cele 2 ramuri de baza ale ec, si struct, lor. ( avansuri iniiiale sau capit, fix sI avans, anuale sau capit, circulant/, volumul, valoarea sI struct,: prod, global (total) pe ans, intregii iari. Pe baza ac, tablou: 2 concluzii:
- drept rezult,al repartitiei si circul, produsului, social anual se restab, cond2 existente la inceputul activitaiii sI deci produciia poate fi reluata pe aceeasi scara, e posibila reproduciia simpla a capit, social;
- din moment ce intregul produs net creat in agric, de fermieri ajunge in poses, proprietarilor de pamant logic ar fi ca numai ei sa plateasca impozit. Merite: (a fost primul tablou)
- a realizat reproduciia in dubla expresie materiala sI baneasca; - a dezvalui mobilul reproduciiei: produsul net; - a prezentat circul, mf2 sI a banilor numai ca o latura a proc, complex al reproduciiei capit, soc;
- a incercat sa descopere o serie de corelaiii mai complexe in cadrul circuitului ec> Destinul ist, al fiziocraiilor: ei au dovedit modernizarea cunoasterii stiiniifice, au dezvaluit legaturi intre cunoastere sI politica ec, masura ce a consstituit impoz, fin, mic;
- ei aparau burghezia voind s-o scuteasca de impoz.

2.5 CONCEPTIA LUI ADAM SMITH SI DAVID RICARDO despre preiuri sI venit. ADAM SMITH (1723-1790) a avut posibilit2 datorita nivelului de dezv, al iarii (Anglia) sa realiz, un imens pas. - indust, e f, dezv, > agric, =ramura ec, mai dezv, decat in Frania;
- lurarea sa “Avuiia naiiunilor” (1776); - el incearca sa faca o sinteza a literaturii ec, de pana la el ceea ce ii permite o ”jalonare” a sectoarelor mai imp, ale st, ec. Idei originale:
-avuiia unei naiiuni care e totalit, b2, mat, de care dispune pt satisf, nevoilor, + munca anuala a fiec, nai, pt a produce ac, b2; - generaliz, posib, de a obi, sI spori avuiia la toate ramurile prod, sociale;
- analiz, rolul capitaluluica fact, de prod, si imp, acumularii lui;
- met2 fol, de Smith in abordarea prob2 se refera la oscilaiia lui intre met, descriptiva sI analitica. Marx le-a caract, ca met, exoterica cea descriptiva sI met, osoterica cea analitica. A. Smith spune: preiurile pleaca de la “pr, natural” si “pr, pietei” ale lui Petty. Propune in loc de prei - valoarea. Valoarea are 2 semnificaiii:
- folosul pe care un b, il poate aduce cuiva (val, de intrebuiniare); - in ce proporiie poate fi sch, unui b, cu alte b2 (val, de sch) Pt un om de afaceri ac, este mai imp. Val, identifica 2 proc, dif: proc, de creare a val, +proc, de repartizare a sumelor obi, dupa vanzare. Atunci cand se calc, costurile se iine seama sI de amortizare ( pe langa cele 3 venituri ).
Crearea sI repartiiia venitului - Smith a prezentat in mod corect struct, sociala a societ, moderne. El imparte societ, in 3 clase: muncitori si salariaii, patroni, proprietari funciari. Acestia partic, la repart, venitului nai, obi, venituri denumite diferit. Salariul este pretul muncii pe care o vinde lucratorul capitalistului iar profitul este venitul proprietarului de capital.
Ven, nai, e creat in sfera produciiei de catre muncitori dar in acelasi timp el se imparet intre cele 3 cl, sociale. Ac, th, nu e adoptata de toii liberalii. Cheia care explica mecan, de ans, al ec, moderne - th, mainii invizibile: princip, cond, a unui b, funciional in ec, de piaia = deplina libertate a ap2 ec, de a lua dec2 pe care interesele lor propri materiale le considera cele mai bune deci nu numai indivizii vor fi muliumiti ci intreaga ec, in ans.
DAVID RICARDO (1772-1823) -probl, existente atunci pe plan intern +probl, noi (circulaiia monetara int, sI internai) Probl, noi -determinarea de existenia a 2 fel2 de bani: bani cu val, ”intrinseca” (aur) sI bancnotele; Contribuiia lui Ricardo: - metoda siiiniei ec;
- th, costurilor comparative de prod, sI a avantajelor relative in com, internai;
- th, obiectiva a valorii sI a preiurilor: 1. th, preiurilor: R.observa ca pe piaia sunt 2 feluri de mf2: rare care nu pot fi sporite dupa voinia umana sI reproductibile care pot fi inmuliite dupa voinia prod. Pentru ca un b, sa fie vandut sI cumparat e neces, sa fie util.
Utilitatea este o condiiiei pe care trebuie sa o indepl, orice bun, dar ea nu poate fi izvor de valoare. Izvorul valorii e munca, chelt, cu obi, b. Marimea valorii depinde de cantitatea totala de munca chelt, adica atat munca prezenta cat si cea din trecut. 2 Th, veniturilor (a rentei funciare) Renta funciara= venit specific pe care il incadreaza proprietarii funciari in mom, cand cedeaza terenurile fermierilor. Este op, din produciia pamantului care se cedeaza proprietarilor funciari pt, fol, forielor indestructibile ale solului.
Izvorul rentei funciare - este cantitatea de munca pe care tb, sa o depuna oamenii comparativ cu ale ramuri de activ deci val, non creata de muncitori sau salariaii din agricultura.
Mecanismul rentei - se aplica pe baza principiilor determinarii valorilor in fciie de tipul de munca necesar cel mai indelungat folosdit pe terenurile agricole. Renta funciara e dif, intre: pr, vanz, determ, de cond2 cele mai proaste din agric, sI valoarea industriala a prod, de pe teren mai bune sI se mai numesc arenda. Consec, pe t, lung ale tendiniei de crestere a rentei func, - cand preiul creste, creste val, rentei func, cand creste renta, scade sal, +profitul capitalistilor. Cand creste pr, alimentelor muncitorii vor solicita cresterea sal, nominal, creste pr,, scade sal real. Ei il obliga pe patron sa scada surplusul dintre pr, si cost sI creste costul, scade surplusul rezultand diminuarea sal, nominal sI cel capitalist este o scadere a impulsului patronilor. Reaciii sociale faia de liberalismul ec, clasic - ec, de piaia a avut un imens progres dar sI urmari sociale negative: durata mare a zilei de lucru, condiiii proaste de lucru, venituri f, scazute la unele categorii.
Categ, de ”popul memuliumiii” -muncitorii sI salariaiii: - taranii independenii;
- un anume esalon al burgheziei. Apare baza proteciionalismului. Th, Move- protesteaza impotriva exceselor pe care le permit propr, privata. Th, Campanella - e o totala abordare a probl, comparativ cu liberalii care a adus o noua paradigma. Reaciia romanticilor
- critica liberalii dar doresc sa iina propr, privata. Th.inevitabilitaiii crizei ec, th, terielor persoane.