Finisarea tesaturilor cuprinde un ansamblu de operatiuni care are ca scop conferirea unor proprietati estetice precum si modificarea unor proprietati. y6j22jt
Finisarea cuprinde 2 grupe mari:
1.Operatiuni de finisare clasica;
2.Operatiuni de finisare moderna.
1.In aceasta grupa se cuprind: a.Albirea este operatiunea de distrugere a pigmentilor naturali existenti in fibra cu ajutorul unor substante reducatoare sau oxidante. Se utilizeaza hipoclorit de sodiu, hipoclorit de calciu, clorit de sodiu sau peroxizi (apa oxigenata, peroxid de sodiu).
Indiferent de substante, agentul activ de albire este oxigenul in stare atomica.
Albirea depinde de concentratia baii de albire, de temperatura, de raportul de flota (raport dintre greutatea materialului si volumul de apa), de prezenta luminii, de durata de albire. Albirea se realizeaza pana la un grad de alb de 85%. O albire mai densa ar duce la degradarea materialului. De aceea, de multe ori, dupa albirea chimica se realizeaza corectarea gradului de alb prin operatia de azurare si albire optica.
Azurarea consta in tratarea materialului textil cu un colorant albastru (de regula ultramarin), care impreuna cu nuanta galbena ramasa in materialul textil formeaza o nuanta cenusie deschisa, neobservabil de ochiul omenesc, dand impresia de alb placut.
Albirea optica consta in tratarea materialului textil cu substante flourescente care retin radiatiile ultraviolete si le transforma in radiatii vizibile albastre ce se aditioneaza la cele galbene din materialul textil, dand nuanta de cenusiu deschis care este nedecelabil (neobservabil) de ochiul omenesc. Astazi pe plan european, se utilizeaza procedeul vopsire, care prezinta avantajul ca reduce timpul la jumatate, reduce consumul de substante chimice, abur, energie, apele reziduale sunt in cantitate mai mica si mai putin impurificate si creste productivitatea muncii. b.Vopsirea are ca rol conferirea culorii, respectiv imbunatatirea esteticii. Se realizeaza in bai de vopsire cu coloranti si procesul chimic al vopsirii se realizeaza in 2 faze:
-difuzia - trecerea colorantului din baia de vopsire pe suprafata fibrei;
-fixarea chimica a macromoleculei colorantului de macromolecula fibrei, ce arata ca exista forte de atractie si se stabilesc legaturi intermoleculare.
Rezistenta culorii materialului vopsit se apreciaza prin schimbarea culorii materialului si prin cedarea colorantului pe materialul albit si nevopsit.
Rezistenta vopsirii se apreciaza la diversi agenti fizico-chimici si mecanici (la spalare, la transpiratie, la frecare). c.Imprimarea este o vopsire locala prin care se transpune pe suprafata tesaturii anumite culori realizate cu pasta de imprimat. Pasta este constituita dintr-o solutie de colorant si substanta de ingrosare (amidon, clei), care mentine desenul.
Imprimarea se apreciaza dupa suprafata acoperita cu desen, dupa numarul de culori al desenului si dupa fondul de imprimare care poate fi alb, pastelat sau inchis.
Imprimarea se realizeaza prin 3 metode:
-imprimare directa care se realizeaza cu cilindri gravati sau sabloane si desenul se transpune de pe suprafata cilindrilor gravati pe materialul textil.
-imprimare prin corodare consta in vopsirea tesaturilor si apoi aplicarea in conturul unui desen a unei paste care distruge culoarea existenta. Este o metoda revenita in actualitate din cauza progreselor din industria chimica. Se utilizeaza pentru imprimari in culoarea alb si o alta culoare.
-imprimarea prin rezervare care consta in aplicarea locala pe tesatura cu o pasta de protectie (ceara) care impiedica patrunderea si fixarea chimica a colorantilor, dupa care tesatura este vopsita. Si aceasta metoda este revenita in actualitate. d.Mercerizarea este operatia de tratare cu hidroxid de sodiu 26% a tesaturilor de bumbac timp de 1-2 minute la rece (15-20?C) si urmata de o intindere, cand se obtine un luciu matasos si creste activitatea fata de coloranti. Ca efect secundar creste rezistenta cu 10-20%, creste absortia de apa si higroscopicitatea. Fibrele sunt mai aspectuase si mai rezistente. e.Apretarea are ca scop conferirea unei anumite consistente si tuseu. Se utilizeaza bai de apretare cu substante naturale (amidon, derivati celulozici) sau substante chimice.
2.Operatii de finisare moderna: a.Apretarea chimica consta in tratarea materialelor textile cu polimeri ca polipropilena, polietilena, polioretani in emulsie sau in dispersie, ce formeaza o pelicula macromoleculara in jurul fibrei cu scopul imbunatatirii estetice, confortului, cresterea durabilitatii si a intretinerii usoare, a inlaturarii unor efecte negative.
Dupa efectele realizate apreturile sunt:
-apreturi de utilizare care au ca scop imbunatatirea durabilitatii si usurarea operatiei de intretinere. Se cuprind tratamente de nesifonabilitate, de antimurdarire, antipilling, de stabilitate dimensionala.
-apreturi de protectie se refera atat la protetia fata de structura proprie a fibrei cat si protectia fata de mediul inconjurator. Aici se cuprind apreturi de impermeabilizare, antimicrobian (biocid), ………….
-apreturi organoleptice care imbunatatesc tuseul, realizarea de emoliere, de stralucire, de brianta (pentru tesaturi albite).
-apreturi chimice care realizeaza tratamente si imbunatatesc proprietati de confectionare, usureaza albirea optica, anumite tratamente de scamosare, de gofrare. b.Samforizarea este tratamentul de scurtare fortata a tesaturilor de bumbac si tip bumbac in scopul reducerii si chiar a indepartarii tendintei de scurtare in conditiile confectionarii si exploatari. |esaturile samforizate au contractia dimensionala sub 1%. c.Scamosarea -; tratament mecanic de transformare a suprafetei netede intr-o suprafata pufoasa care-i confera moliciune si izolare termica superioara. Se aplica la paturi, la finet, la tricoturi. d.Gofrarea -; tratament de comprimare a tesaturii intre 2 cilindri, unul avand goluri, iar celalalt avand zone in relief, ceea ce realizeaza un joc de contraste intre luciu si mat. e.Plisarea consta in formarea de cute mici intre 1,5 mm - 22 mm si termofixarea acestora la temperaturi de 180 - 250?C. f.Calandrarea (calcarea) are ca scop realizarea unei suprafete netede si compacte prin presare la cald si umed. Uneori se obtin si efecte speciale de sifonare, de strivire a suprafetei, de obtinere a unui luciu.