1. Precursorii Bancii Centrale de Emisiune

Principala cale de punere in circulatie a bancnotelor era acordarea creditelor de reescontare. Existenta Bancii de Emisiune presupunea existenta unei retele de banci comerciale care sa preia bancnotele emise de Banca de Emisiune si sa le repartizeze sub forma unor credite de scont. h9b5bh
In capitalism, intre sistemul banesc si sistemul de credit, intre Banca de Emisiune si bancile comerciale exista o legatura organica. Prin credit, capitalistii utilizeaza banii ca marfuri pentru producerea profitului. Banii capata astfel, in afara de valoarea de intrebuintare pe care o au ca bani, o valoare de intrebuintare suplimentara, anume aceea de a functiona in calitate de capital. Valoarea lor de intrebuintare consta in profitul pe care-l produc atunci cand sunt transformati in capital, banii devenind astfel o marfa.
In tara noastra, sistemul de credit capitalist s-a format pe doua cai: a) transformarea zarafilor si camatarilor in bancheri capitalisti; acestia imprumutau mai putin burghezia industriala si comerciala si mai mult pe domnitori si boieri.
Ex. la Bucuresti -; Stefan Baltaretu, Stefan Meitani, Hagi Moscu; la Iasi -; Andrei Pavli, Kirkor Adamachi, Spiro, Acatu, etc.; Michel Daniel (Iasi) Imprumuta pe domnitorul Mihail Sturdza si pe boieri.
Riscul bancherilor de a ramane neachitati la scadenta era mare, deci acestia practicau dobanzi foarte ridicate (18, 24, 30, 40% pe an). Dobanzile nu conveneau burgheziei, deoarece reduceau plusprodusul insusit de acesta, iar capitalul bancherilor era redus (aveau doar capitaluri proprii). b) crearea unor banci pe actiuni, cu ajutorul statului
Mosierii cereau infiintarea unei banci de credit funciar, negustorii doreau banci de scont si circulatiune.
• Obsteasca Adunare exprima In 1832 dorinta de a crea o banca nationala.
• La 1850, domnitorul Stirbey trateaza cu doi capitalisti din Prusia Infiintarea unei banci de scont si circulatie.
• In Moldova se cunoaste, pana In 1859, existenta unor proiecte de banci, din care trei intocmite de economistul N. Sutu, iar altul (1852) Intocmit de Grigore Alex Ghica.
• In 1856 ia fiinta Banca Nationala a Moldovei.
• Intre 1859-1880 mai apar Inca 18 proiecte, din care 8 elaborate de ministrii de finante sub presiunea burgheziei interesate. Numai doua dintre acestea se Infaptuiesc: sucursala din Bucuresti a Bancii Imperiale Otomane din Constantinopol si Creditul financiar rural.
Initiativa infiintarii bancii capitaliste a fost sustinuta de burghezia industriala si comerciala, care urmarea ca aceste banci sa beneficieze de privilegiul emisiunii de bancnote. Problema acoperirii marilor nevoi de bani pentru satisfacerea cerintelor comerciale si industriale nu s-a rezolvat prin cresterea productiei de aur si argint si prin adoptarea bimetalismului, ultima solutie ramanand banii de credit, in special bancnotele.
Banca Nationala a Moldovei si-a inceput activitatea la 12/24 martie 1857, la Iasi. Capitalul bancii asa-zis "nationale" nu putea fi exprimat, pe vremea aceea, decat in bani straini: in speta 10 mil. de taleri de Prusia, impartiti in 50.000 de actiuni a cate 200 de taleri fiecare. Capitalistii din Moldova detineau doar 10% din numarul total de actiuni.
Banca Nationala a Moldovei avea privilegiul sa emita bancnote convertibile al vedere, cu valori de la 40 de sorocoveti In sus, cu acoperire in aur si argint de cel putin 1/3 din volumul bancnotelor In circulatie. Pentru rest, banca trebuia sa dispuna de cambii si alte valori cu scadente pana la 90 de zile. Pe langa emisiunea de bancnote, banca mai avea dreptul sa faca oricare alte operatii mai mult sau mai putin bancare: scont, imprumut pe ipoteca, amanet, etc.
Din cauza opozitiei Turciei, banca a inceput sa functioneze abia la 24 martie 1857, neajungand sa emita bancnote. La 14 iunie 1858 banca a fost declarata in stare de faliment, cauza principala fiind politica de credite (credite neachitate datorita Imprumuturilor acordate in sume foarte mari).
2. Infiintarea Bancii Nationale a Romaniei si emisiunea de bancnote
La 28 februarie 1880 s-a adus palamentului proiectul de lege pentru infiintarea BNR. Pretextul vehiculat pentru infiintarea ei era dezvoltarea tranzactiilor comerciale si industriale. Legea a starnit numeroase dispute, mosierimea temandu-se ca banca va neglija interesele ei. Astfel, ea ar fi preferat crearea unei institutii de credit funciar, banca urmand a fi infiintata atunci cand comertul avea sa se mai dezvolte.
Proiectul a devenit lege la 17 aprilie 1880, si cuprindea 30 de articole. Forma juridica a bancii era societatea anonima pe actiuni, statul subscriind 1/3 din capital. S-a adoptat sistemul mixt de colaborare a statului cu particularii. Drept de vot aveau actinarii care detineau cel putin 4 actiuni.
Operatiunile pe care le putea efectua banca:
- sconta/cumpara efectele de comert ale capitalistilor (polite, bilete la ordin) facea comert cu aur si argint
- acorda avansuri de gaj pe aur si argint, precum si pe baza depozitelor de efecte publice (adica pe baza de obligatii ale Imprumuturilor de stat) I "lombard"
- emisiunea de bancnote (fiind singura banca din tara noastra care detinea privilegiul de emisiune).
3. BNR si interesele ce au determinat politica sa bancara
Politica bancara a BNR avea un profund caracter de clasa. Emisiunea de bancnote era un instrument pentru sprijinirea financiara a guvernului si pentru acoperirea nevoilor de credit ale burgheziei comerciale si industriale, ale mosierimii. Relatia dintre banca si guvern se concretiza in acoperirea de catre BNR a deficitului bugetar.
Un alt scop al politicii bancare si de credit a Bancii Nationale era sprijinirea burgheziei, mosierimii prin intermediul creditelor pe scont de portofoliu comercial si al avansurilor pe titluri. Faptul ca banca acorda mai multe avansuri pe titluri decat pe credite dovedeste:
- ca burghezia subscria diponibilitatile banesti in obligatii ale imprumuturilor de stat, iar banii obtinuti ii utiliza pentru cumpararea de aur si alte obligatii
- in relatiile de credit dominau moravurile "patriarhale", capitalistii nerespectand conditiile necesare pentru obtinerea unui credit de scont
- punand emisiunea de bancnote la dispozitia detinatorilor de rente, BNR sprijinea statul burghezo-mosieresc.
Aparitia BNR ca institutie de credit a determinat o scadere a dobanzilor la credite (inainte de 1880, dobanda nu era mai mica de 15%, iar dupa 1880, a variat Intre 5-9%).
Folosirea privilegiilor obtinute de la stat ca mijloc de stoarcere a unor profituri cat mai mari a facut din activitatea bancii de emisiune o sursa exceptionala de Iibogatire pentru un manunchi de profitori. Actionarii Bancii Nationale au obtinut an de an, din operatiile care valorificau aceste privilegii, profituri de o marime nemaintalnita in Romania.
Astfel, castigurile obtinute prin creserea cursului actiunilor Bancii Nationale, la baza carei cresteri se aflau privilegiile bancii, au fost uriase. Este stiut ca actiunile BNR aveau o valoare nominala de 500 lei, din care actionarii varsasera numai 25% (125 lei). In 1911, actiunea Bancii Nationale ajunsese sa coteze 5900 -; 6000 lei. Rata anuala a profitului a fost deasemenea neobisnuit de ridicata: In primii 20 de ani de activitate, ea a variat Intre 15,4 -; 38,3 %.
La caracterizarea in ansamblu a activitatii bancii de emisiune trebuie adaugate si unele trasaturi pozitive:
- banca a pus la dispozitia economiei un mijloc comod si ieftin de circulatie si plata, al carui volum -; in principiu -; era adaptabil nevoilor efective
- BNR impreuna cu reteaua de sedii in provincie a mobilizat o mare parte din disponibilitatile banesti ale economiei, precum si ale tezaurului, folosindu-le pentru acordarea de credite industriei, comertului si agriculturii; dezvoltarea economiei, cresterea continua a productie In ultimele doua decenii ale sec. XIX sunt strans legate de activitatea Bancii Nationale
- prin acordarea de credite capitalistilor autohtoni a mai sprijinit cresterea, intr-o oarecare masura, a rolului capitalului intern in dezvoltarea unor ramuri ale economiei.

Circulatia monetara in Romania

Piata monetara este o piata a capitalurilor pe termen scurt. Existenta acestei piete este legata de faptul ca unele banci sunt beneficiare ale unui surplus de incasari iar altele au de efectuat un surplus de plati. Piata monetara este o piata de lichiditati pe termen scurt pe toate organismele de credit bancar. Ea este totodata locul interventiilor bancii de emisiune asupra lichiditatilor bancare.
Istoriceste circulatia monetara a reprezentat miscarea monezilor metalice principale de aur si argint. In prezent circulatia acestor monede metalice nu mai exista, ceea ce a determinat convertirea circulatiei monetare intr-o circulatie baneasca ,in general, mai ales in acele tari unde exista convertibilitatea monetara a monedei nationale.
Piata monetara este un mecanism al economiei ,ea nu a putut exista anterior anului 1989 in Romania deoarece nu exista economia de piata.
In economia planificata central cu caracter imperativ a avut loc transformarea monedei din instrument al actiunii detinatorilor puterii de cumparare in instrument al dictatului etatist.
Un rol deosebit de important il are BNR. BNR participa ,conform prevederilor legale art. 2,in numele statului la tratative si negocieri in probleme financiare,monetare si de plati, poate incheia acorduri pentru imprumuturi pe termen scurt si poate efectua operatiuni bancare cu banci centrale apartenente altor state si institutii monetare internationale (FMI).

Functiile esentiale ale BNR :
1. este singura autoritate bancara nationala
2. este bancherul si casierul general al statului
3. reglementeaza ,supravegheaza si participa la operarea sistemului de plati al tarii
Atributele BNR :
- supranumita "banca bancilor" ,BNR autorizeaza bancile comerciale sa desfasoare operatiuni specifice in conditiile indeplinirii cerintelor de autorizare stipulate in normele BNR;
- supravegherea prudenta a bancii autorizata prin verificarea permanenta a expunerii la risc a acestora.
Caracteristici ale BNR :
- BNR - bancherul si casierul general al statului;
- tine in evidentele sale contul curent al trezoreriei statului fara a percepe comisioane si/sau dobanzi.
BNR poate acorda bugetului de stat un imprumut limitat pentru acoperirea decalajului intre veniturile si cheltuielile bugetare, pentru aceste sume BNR devenind bancher al statului si creditor al Ministerului Finantelor.
In lipsa unei garantii emise de Ministerul Finantelor ,in prezent, BNR acorda credite pe baza unei simple cereri. BNR poate sa vanda si sa cumpere efecte comerciale, actionand ca agent al statului in ceea ce priveste emisiunea ,vanzarea si rascumpararea obligatiilor de stat.
BNR este singura banca care nu impune garantii.
BNR - politica monetara :
BNR stabileste si conduce politica monetara si de credit in cadrul politicii financiare a statului stabilind obiectivele directoare ale mentinerii stabilitatii monedei nationale.
Intre obiectivele politicii monetare mentionam:
- volumul si structura masei monetare;
- dobanzile pornind de la dobanda de refinantare;
- cursul de schimb al leului in raport cu alte valute si situatia balantei de plati externe.

Instrumente specifice ale politicii BNR :
1. nivelul politicii de refinantare ;
2. rezervele minime obligatorii (rezerve monetare ale bancilor comerciale obligate sa le detina la BNR) ;
3. interventia pentru sustinerea monedei nationale realizata prin cumparari si vanzari de lei si/sau valuta ;
4. formarea si utilizarea rezervei de aur pentru obtinerea de venituri si mobilizarea de resurse financiare externe.

Tehnici utilizate de BNR ca operator de plata :
- organizarea pietei valutare centralizate in vederea asigurarii convertibilitatii limitate interne a leului
- organizarea unor piete a creditelor pe termen ultra scurt ( de 24 ore )
- participarea pe piete de capitaluri (burse de valori) la tranzactionarea titlurilor de stat
- acordarea unor credite unor clienti privilegiati (bugetul statului, societari bancare)

Politica valutara si controlul valutar exercitat de BNR :
-BNR are atributii importante in domeniul regimului valutar
-BNR mijloceste formarea unui curs valutar interbancar (un curs de referinta a pietei valutare);
-BNR controleaza orice plata efectuata in favoarea unei firme straine prin canal bancar ;
-BNR este organizatorul pietei interbancare.

Supravegherea si participarea BNR la reglementarea si apararea sistemului de plati al tarii:
Incepand cu 1992 BNR initiaza reforma sistemului de plati prin utilizarea structurilor sale teritoriale, urmarindu-se perfectionarea instrumentelor de plati fara numerar si realizarea de noi mijloace de plata (CEC-uri, carti de credit sau debit) .
Obiectivul urmarit cu acest prilej este diminuarea platilor cu numerar in favoarea platilor bancare cu utilizarea intensa a tehnicilor electronice.