Document, comentariu, eseu, bacalaureat, liceu si facultate
Top documenteAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
FORME ATIPICE DE OCUPARE IN ECONOMIA ROMANEASCA
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 
The complex processes of transition to market economy suppose important structurale changes, so much in productive device, as in model of ocupation of labour force. c5g19gs
In transition period, the model of ocupation with labour agreement by andetermine period and complet work program is surpass. In this period obtained a bigger importance the ocupation atipic formes.

Procesele complexe ale tranzi(iei la economia de pia(( induc importante schimb(ri structurale, atat in aparatul productiv, cat si in modelul de ocupare a factorului munca. Intr-o prima faza a tranzitiei, in Romania schimbarea structurii ocuparii, concretizata in cresterea ponderii celor ocupati in sectorul serviciilor semnifica si o negare a modelului de utilizare a factorului munca propriu economiei de comanda, hipercentralizata. Factorul munca nu a mai fost prioritar alocat unor domenii ale productiei materiale, ci in functie de cerere si oferta, in concordanta cu ansamblul activitatilor care isi gasesc justificare economica sau sunt necesare din punct de vedere social. In acelasi timp, a avut loc o diversificare a formelor de ocupare: munca cu timp partial, munca sezoniera, lucratori independenti. Prin urmare, extinderea proportiilor ocuparii in sectorul tertiar a fost si este insotita de cresterea ponderii formelor de ocupare atipice.

Caracteristicile unor astfel de ocupatii constau -; cu exceptia unor categorii de liberi profesionisti organizati in asociatii profesionale (avocati, notari, contabili experti, consultanti etc.) in aceea ca sunt ocupatii de scurta durata, fara reguli precise privind conditiile de munca, ritmul de lucru, salariul, lipsite, in mare masura, de protectia sociala, cu un risc ridicat de pierderea locului de munca si a venitului. Din cauza acestor considerente majoritatea ocupatiilor atipice sunt asociate cu muncile precare, vulnerabile, marginalizate pe piata muncii.




Structura pe categorii socio-profesionale releva faptul ca extinderea cea mai mare a ocupatiilor atipice afecteaza categoriile profesionale cele mai putin calificate si are loc in activitatile comerciale si in servicii si mai putin sunt afectate celelate ocupatii si profesii.

Avand in vedere caracteristcile acestor ocupatii, extinderea ocuparii atipice este o expresie a precarizarii muncii, a cresterii numarului locurilor de munca vulnerabile, slab remunerate si neprotejate. Este foarte posibil ca in perspectiva imediat urmatoare sa aiba loc extinderea muncii temporare, cu contract determinat, sezoniera etc., in randul femeilor odata cu dezvoltarea sectoarelor comerciale, turistice si de ocrotirea sanatatii.

O forma atipica de ocupare o reprezinta subcontractarea. Aceasta consta in inlocuirea contractului de munca cu contractul comercial si reprezinta una dintre formele eficiente de flexibilizare a ofertei de munca. In principiu, la noi in tara aceasta s-a desfasurat si se desfasoara mai ales sub forma muncii la domiciliu. Toate aceste forme atipice de ocupare a factorului munca sunt mai usor de introdus in servicii decat in sectorul industrial. Eterogenitatea continutului si cerintelor de calificare a activitatilor din domeniul serviciilor nu constituie un impediment in utilizarea lor ca forme atipice de ocupare, ci mai degraba, datorita unor trasaturi comune, acestea reprezinta atat element de reglare a cererii si ofertei de pe piata muncii in conditiile tranzitiei, cat si unul de extindere a mecanismelor de piata in viata economica. Serviciile, datorita gradului de elasticitate a cererii de munca in raport cu celelalte sectoare, pot oferi locuri de munca atat persoanelor disponibilizate din industrie si constructii, dar si celor care intra pentru prima oara pe piata muncii, ca urmare a scaderii veniturilor reale in cursul procesului de tranzitie.

Cautarea unor noi formule de ocupare deplina sau cu durata de timp mai redusa inseamna, in fapt, o tentativa a factorului munca de a gasi varianta cea mai putin defavorabila a alternativei la somaj, care oricum se inscrie in formele de fragilizare si de precarizare a ocuparii, ca expresii ale disfunctionalitatilor si blocajelor de pe piata muncii. Imaginea globala a muncii cu timp partial reliefeaza diferente notabile pe sexe, de la 1-3, respectiv 13,8% din populatia masculina ocupata si de 17,0% din cea feminina fata de media pe tara: 15,3% in anul 1999 (tabelul nr. 1).

In trimestrul IV al anului 1999, din totalul populatiei ocupate, persoanele care au lucrat cu program complet au reprezentat 84,7%, iar pentru 76,1% dintre acestea, durata obisnuita a saptamanii de lucru a fost de cel putin 40 ore.

Distributia populatiei ocupate dupa programul de lucru si durata efectiva a saptamanii de lucru reflecta faptul ca persoanele cu program partial si cele care, desi aveau program complet, au lucrat mai putin de 40 ore pe saptamana reprezentau 33,4% din populatia ocupata. Aceasta pondere era mai ridicata pentru femei (39,0%) si in mediul rural (54,7%).

Dintre persoanele ocupate cu program partial de lucru 88,3% locuiau in mediul rural, iar femeile reprezentau 50,9%.

Tabel nr. 1. Distributia populatiei ocupate dupa programul de lucru si durata efectiva a saptamanii de lucru, pe sexe si medii, in trimestrul IV 1999
%
Total
Populatie ocupata Program partial Program complet
Total Durata efectiva a saptamanii de lucru
Sub 21 ore 21-30 ore 31-39 ore 40 ore 41-50 ore 51-60 ore 61 ore si peste
TOTAL 100,0 15,3 84,7 4,9 8,8 4,4 48,8 12,8 4,3 0,7
Masculin 100,0 13,8 86,2 3,4 7,1 4,2 50,3 14,5 5,7 1,0
Feminin 100,0 17,0 83,0 6,5 10,8 4,7 47,1 10,9 2,6 0,4
Urban 100,0 3,7 96,3 2,7 2,4 1,3 71,4 13,2 4,5 0,8
Rural 100,0 25,8 74,2 6,9 14,7 7,3 28,2 12,4 4,1 0,6
Sursa: Ancheta asupra fortei de munca in gospodarii, AMIGO, 2000, p. 23

Din populatia ocupata, in trimestrul IV al anului 1999, au lucrat cu program complet de lucru 99,3% dintre patroni si 98,6% dintre salariati. Pentru celelalte categorii, proportia persoanelor cu program complet de lucru a fost mai mica: 76,9% pentru membrii societatilor agricole sau ai cooperativelor, 65,2% pentru lucratorii familiali neremunerati si 63,7% pentru lucratorii pe cont propriu.

Durata efectiva a saptamanii de lucru a persoanelor cu program complet a fost de peste 40 ore pentru 81,5% dintre patroni si pentru numai 17,8% dintre salariati.

Structura populatiei ocupate dupa statutul profesional evidentiaza faptul ca proportia cea mai mare in totalul populatiei ocupate ramane in continuare cea a salariatilor (58,3%). Se remarca diminuarea cu 19,8% a numarului patronilor, comparativ cu aceeasi perioada a anului 1998. Lucratorii pe cont propriu si lucratorii familiali neremunerati reprezentau 40,3% din populatia ocupata si locuiau in proportie de 91,4% in mediul rural.

In mediul rural, peste trei sferturi din patroni (77,6%) isi desfasurau activitatea in comert. Femeile reprezentau cea mai mare parte dintre lucratorii familiali neremunerati (71,2%) si detineau o pondere de 43,8% din categoria salariatilor si numai 19,1% dintre patroni.

In ceea ce priveste repartizarea populatiei ocupate pe forme de proprietate, se constata o scadere accentuata a numarului persoanelor care lucreaza in sectorul public, inclusiv de interes national si local (cu 17,4% mai putin fata de anul 1998). In sectorul privat se constata o crestere fata de anul 1998 (de la 56,5% la 62,0%).

Analiza pe forme de proprietate si pe activitati ale economiei nationale evidentiaza concentrarea persoanelor ocupate din sectorul privat in activitatile din ramurile agricole (62,7%), iar a celor din sectorul public in activitatile ramurilor neagricole (94,3%).

Dintre persoanele ocupate, barbatii aveau ponderea majoritara in sectorul mixt (64,4%), public (57,8%) si privat (51,4%).

In ultimul trimestru din anul 1999 persoanele care au desfasurat si activitati secundare, pe langa activitatea principala, au reprezentat 4,3% din populatia ocupata, in scadere cu trei puncte procentuale fata de anul 1996 si cu 1,3 puncte procentuale fata de anul 1998. Ponderile cele mai mari in populatia ocupata ale persoanelor cu activitati multiple s-au inregistrat in randul populatiei masculine (5,3%), la absolventii invatamantului profesional (6,3%) si in mediul rural (7,0%).

Dintre persoanele care in activitatea secundara erau lucratori pe cont propriu sau lucratori familiali neremunerati, 88,1% locuiau in mediul rural, iar majoritatea (87,9%) s-au declarat salariati in activitatea principala.

Numarul persoanelor cu activitati multiple a scazut cu 12,9% comparativ cu trimestrul corespunzator din anul precedent si cu 26,9% fata de trimestrul anterior.Majoritatea celor ce desfasurau activitati secundare (76,3%) erau adulti (25 -; 49 ani), iar in cadrul acestei categorii de varsta, ponderile cele mai mari apartin barbatilor (77,5%) si persoanelor din mediul urban (79,0%).

Analizand nivelul de instruire se constata ca in totalul persoanelor care desfasurau activitati multiple, ponderi mai mari detineau absolventii invatamantului liceal (34,8%) si ai invatamantului profesional sau de ucenici (31,9%). In mediul urban, absolventii invatamantului superior reprezentau 27,0% din totalul celor care desfasurau activitati secundare.

Tabel nr. 2. Distributia persoanelor care au o activitate secundara pe sexe, medii, grupe de varsta si nivel de instruire, in anul 1999

Total Masculin Feminin Urban Rural

TOTAL PERSOANE CARE AU O ACTIVITATE SECUNDARA -; mii persoane 451 302 149 65 386
- in % fata de total Grupe de varsta
15 -; 24 ani 7,9 6,6 10,7 3,0 8,5
25 -; 34 ani 31,2 32,4 28,8 20,0 33,4
35 -; 49 45,1 45,1 44,9 60,0 42,5
50 ani si peste 15,8 15,8 15,5 16,9 15,5
Nivel de instruire
Universitar 9,0 7,8 11,2 27,0 5,9
Postliceal de specialitate sau tehnic de maistri 4,0 3,1 5,9 11,2 2,8
Liceal 34,8 29,2 46,3 30,3 35,7
Profesional, complementar sau de ucenici 31,9 40,9 13,7 20,3 33,8
Gimnazial, primar si fara scoala absolvita 20,3 19,0 22,9 11,2 21,8
Sursa: Ancheta asupra fortei de munca in gospodarii, AMIGO, 2000, p. 25

Un aspect determinat de durata obisnuita de lucru care reliefeaza caracteristici si particularitati ale pietei muncii, il constituie subocuparea.

Incepand cu trimestrul I al anului 1999 conceptul de subocupare este aliniat prevederilor aprobate la cea de-a 16a Conferinta Internationala a statisticienilor muncii, care a avut loc la Geneva in octombrie 1998. In aceste conditii, datorita modificarii sferei de cuprindere pentru populatia subocupata, nu mai este posibila comparatia cu datele din anii anteriori referitoare la aceasta vategorie de populatie, cand definitia utilizata a fost alta.

Numarul persoanelor subocupate a fost in trimestrul IV al anului 1999 de 54000, inregistrand o scadere importanta (-19,3%) fata de trimestrul precedent.

Rata subocuparii (procentul persoanelor subocupate in totalul populatiei ocupate din aceeasi categorie) a fost de 0,5%, avand valoarea cea mai mare in randul persoanelor tinere (1,5%). Din totalul persoanelor subocupate 81,7% erau barbati, iar trei sferturi locuiau in mediul rural.

Fig. 1. Persoane subocupate pe grupe de varsta si sexe, in 1999
Sursa: Ancheta asupra fortei de munca in gospodarii, AMIGO, 2000, p.25

In trimestrul IV al anului 1999, persoanele subocupate in varsta de 15 -; 34 ani au reprezentat 68,9% din total, din care 79,2% erau barbati si 79,5% domiciliau in mediul rural. Cea mai mare parte a persoanelor subocupate (99,1%) erau angajate cu program partial, doreau si cautau sa lucreze mai multe ore pe zi si erau disponibile sa inceapa lucrul.

Bibliografie:

a1i Palelescu, Fl. M., Sezonalitatea functionarii pietei muncii, in Raporturi de munca, nr. 11-12/1999
a2i *** Ancheta asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO), 1994-2000, CNS
a3i *** Anuarul statistic al Romaniei, CNS, 1994-2000
a4i *** Femeile si barbatii in Romania, PNUD Romania si CNS, Bucuresti, 2000


Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui document, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza documentul:
In prezent fisierul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2024 | Trimite document | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta