Prin legea nr. 84/1994 s-a definit evaziunea fiscala ca fiind “ sustragearea prin orice mijloace, in intregime sau in parte, de la plata impozitelor, taxelor si a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale extrabugetare de catre persoanele fizice si persoanele juricice romane sau straine” i2h1hj
In vederea prevenirii evaziunii fiscale, s-au introdus prin lege mai multe obligatii intre care enumeram:
1. pentru efectuarea unor activitati permanente sau temporare, care genereaza venituri, este necesara obtinerea unei autorizatii sau a unui alt temei prevazut de lege:
2. subiectii de impozite ( denumiti “contribuabili”) au obligatia ca in termen de 5 zile de la inregistrare sa declare la organul fiscal, pe a carui raza teritoriala isi au sediul, datele privind raspandirea geografica a subunitatilor constituite in sucursale, filiale, puncte de lucru , depozite, magazine si alte locuri in care se produc venituri: declararea locurilor de desfasurare a activitatii subunitatilor se face si la organul fiscal teritorial unde acesta functioneaza.
3. Sa declare organelor fiscale bancile si conturile bancare in lei si in valuta indiferent daca acestea au fost dechise in tara sau in strainatate.
4. Schimbarile care intervin pe parcursul anului se comunica organelor fiscale teritoriale in termen de 15 zile de la producerea lor.
5. Evidentierea de catre contribuabili a veniturilor realizate si a cheltuielilor efectuate prin inscrierea acestora in registre si alte documente prevazute de lege.
6. Declarearea veniturilor , bunurilor mobile si imobile proprietate sau detinute cu orice titlu legal, precum si alte valori care genereaza obligatii fiscale; in lipsa unui text de lege care sa prevada obligatia depunerii declaratiei de impunere contribuabilii raspund de calcularea corecta a impozitului si a taxelor pe care le varsa la buget in conditiile si termenele prevazute de lege.
Respectarea obligatiilor fiscale ale contribuabililor sunt supuse controlului organelor financiar-fiscale din Ministerul Finantelor si unitatilor teritoriale ale acestuia.
In acelasi timp s-a stabilit prin lege ca toti contribuabilii au obligatia sa fermita efectuarea controlului si sa puna la dispozitia organelor de control documintele contabile , evidentele si elemenetele materiale si valorice solicitate pentru control.
Alaturi de administratori si patroni, cea mai mare responsabilitate pentru prevenirea evaziunii fiscale o au contabilii, care rebuie sa asigure: a) cunoasterea legilor fiscale prin studiul sistematic al publicatiilor si lucrarilor cu caracter financiar-fiscal, avandu-se in vedere principiul de drept ca nimeni nu poate invoca in apararea sa necunoasterea legii; b) evaluarea preventiva a impactului fiscal al deciziilor privind realizarea obiectului de activitate, excuzandu-se, de la bun inceput, retabilitatea unei activitati pe seama incalcarii regimului fiscal.

Infractiuni si pedepse prevazute de legea nr. 87/1994

1. refuzul de a prezenta la control documentele justivicative si actele de evidenta contabila pe baza carora se stabilesc obligatiile fata de sta se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu ameda de la 200 000 lei la 1 000 000 lei.
2. Intocmirea incompleta sau necorespunzatoare a documentelor primare sau evidenta contabila , ori acceptarea unor astfel de documente cu scopul de a impiedica verificarile financiar-contabile pentru identificarea cazurilor de evaziune fiscala se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea unor drepturi sau cu amenda de la 1 000 000 lei la 10 000 000 le.
3. Neinregistrarea unor activitati in vederea sustragerii de la obligatiile fiscale in intregime sau in parte , prin nedeclararea veniturilor impozabile, ascunderea obiectului impozitarii sau efectuarea oricaror operatiuni in acest scop se pedepseste cu inchisoare de la 2 ani la 7 ani si interzicerea unor drepturi.
4. Inregistrarea in intregime sau in parte in contabilitate a unor venituri sau cheltuieli care nu au la baza operatiuni reale, daca prin aceasta s-a produs neplata sau diminuarea impozitului, taxei sau contribuitei, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea unor drepturi, sau cu amenda de la 1 000 000 la 10 000 000 lei.
5. Organizarea sau conducerea de evidente contabile duble de catre conducatorii unitatii sau alte persoane cu atributii financiar-contabile precum si alterarea memoriilor aparatelor de taxat, marcaj sau a altor memorii de stocare a datelor, in scopul diminuarii veniturilor supuse impozitelor si taxelor, se pedepseste cu inchisoare de la 2-7 ani si interzicerea unor drepturi, cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza distrugerea actelor contabile, a altor documente ori a memoriilor aparatelor de taxat, de marcaj sau a altor mijloace de stocare a datelor.
Tentativa la infractiunile de la punctele 3 si 5 se pedepseste.
6. declararea fictiva cu privire la sediul societatii comerciale sau schimbarea acestuia fara indeplinirea obligatiilor prevazute de lege, cu scopul de a se sustrage controlului fiscal , se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi.

Contraventii si sanctiuni

Pentru fapte cu un grad de periculozitate mai redus, legea prevede sanctiuni contraventionale. In aceasta categorie se include:
1. nedeclararea , in termenele prevazute de lege , de catre contribuabili a veniturilor si bunurilor supuse impozitelor si taxelor
2. neintocmirea , conform legii si la termen, a documentelor primare si contabile privind realizarea veniturilor
3. erori in calcularea impozitelor si taxelor avand drept consecinta diminuarea valorii creantei fiscale a statului
4. neprezentarea la control a documentelor justificative si contabile privind indeplinirea obligatiilor fiscale
5. neprezentarea la cererea organelor de control a bunurilor materiale supuse impozitelor si taxelor precum stabilirea corectei intocmiri a declaratiei de impunere
6. neretinerea si nevarsarea la timp, potrivit legii, a impozitelor, taxelor si contributiilor care se realizeaza prin stopaj la sursa.
Contraventiile mentionate in lege se sanctioneaza cu amenzi intre 100 000 lei si 2 000 000 lei fara ca pentru plata amenzii in 48 de ore de la constatare sa se reduca la jumatate din minimum prevazut.

Impozite si taxe directe

Principala gruparea a impozitelor in functie de subiectii care iau parte la raporul juridic fiscal, cuprinde impartirea obligatiilor in cele doua mari categorii, impozitele directe si impozitele indirecte.
In cadrul impozitelor directe avem:

Impozitul pe profit
Perceput ca rezultat concret al unei activitati lucrative, profitul este definit ca diferenta intre veniturile incasate de o entitate economica intr-o anumita perioada, si cheltuielile care au contribuit la realizarea veniturilor.
Baza juridica de data recenta pe care se sprijina impozitarea profitului este formata din OG 70/31.08.1994 completata si modificata prin legea 73/13.03.1997, prin OG 83/23.12.1997 si prin OG 40/30.01.1998, OU din 29.12.99.
In categoria platitorilor de impozit pe profit sunt cuprinse persoanele juridice romane si straine care desfasoara activitati permanente in Romania, cat si persoanelor fizice straine asociate cu parteneri romani, pentru toate veniturile realizate de acestea pe teritoriul Romaniei .
Reglementarile in vigoare prevad ca sunt exceptate de la plata impozitului pe profit, trezoreria statului, institutiile publice, organizatiile de nevazatori, asociatiile si fundatiile daca utilizeaza cel putin 80% din venituri pentru activitatea autorizata, cooperativele protejate.
Cota generala de impozitare este de 25% din profit, cu urmatoarele diferentieri:
? 25 plus 25% cota aditionala pentru veniturile obtinute de societatile comerciale sau cele organizate in participatiune, in domeniul jocurilor de noroc, barurilor si cluburilor de noapte proportional cu ponderea acestor activitati in totalul veniturilor
? 25 plus 6,2% cota aditionala pentru veniturile realizate de persoanele juridice straine intr-un sediu permanent din Romania
? 80% pentru venitul net al Bancii Nationale
? 10% pentru majorarea capitalului efectuata prin incorporarea rezervelor si a profiturilor.
Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile obtinute din vanzarea bunurilor mobile, a serviciilor prestate si lucrarilor executate,din vanzara bunurilor imobile, inclusiv din castiguri din orice sursa si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile deductibile.
Din aceasta formulare rezulta ca impozitarea profitului este de fapt un calcul extracontabil, in care atat veniturile, cat si cheltuielile evidentiate in contabilitate primesc anumite corectii legale obtinandu-se in final profitul impozabil.
La calculul profitului impozabil cheltuielile sunt deductibile numai daca sunt aferente realizarii veniturilor.
La grupa cheltuielilor este foarte important de retinut care sunt categoriile de costuri stabilite de lege ca necontribuind la realizarea veniturilor. Deci vom spune ca sunt nedeductibile fiscal urmatoarele cheltuieli:
• impozitul pe profit si impozitul pe venitul realizat si platit in strainatate
• amenzile,confiscarile,majorarile de intarziere si penalitatile datorate catre autoritatile romane, autoritatile straine sau in cadrul contractelor incheiate cu persoane nerezidente in Romania.
• cheltuielile de protocol peste limita de 1% din profitul brut (fara a se lua in considerare cheltuielile cu impozitul pe profit si cheltuielile de protocol inregistrate in cursul anului)
• rezervele legale constituite sau majorarea acestora cat si provizioanele create peste limita legala (cu exceptia celor create de banci in limita a 2% din soldul creditelor acordate si a fondului de rezerva, a rezervelor tehnice ale societatilor de asigurare si reasigurare)
• lipsurile din gestiune, neimputabile, valoarea gratuitatilor inclusiv TVA, sau alte avantaje in natura acordate salariatilor
• cheltuielile cu diurna care depasesc limitele legale stabilite pentru institutile publice.
• cheltuielile de asigurare pentru obiecte care nu figureaza in activ inclusiv asigurarile de viata ale personalului angajat.
• reduceri de pret, remize sau alte avantaje acordate clientilor peste nivelul prevazut in contract
• cheltuielile facute in favoarea asociatilor sau actionarilor
• cheltuielile cu perisabilitatile peste limitele admise prin normele legale
• contributiile unitatilor cooperatiste la uniunile de resort peste nivelul legal aprobat
• sumele angajate in favoarea partenerului contractual peste cele cuprinse in contractul de asociere in participatiune
• cheltuielile de conducere si administrare a firmei in cota de peste 3% din veniturile realizate in Romania a unei persoane fizice sau juridice straine
• cheltuielile inregistrate pe baza unor documente justificative ce nu indeplinesc conditiile cerute de Legea contabilitatii nr. 82/1991
• cheltuielile societatilor sau asociatiilor agricole inregistrate peste nivelul obligatiilor fata de asociati, prevazute in contract
Din enumerarea de mai sus conchidem ca raman deductibile, deci aferente veniturilor, numai cheltuielile efective cu materiile prime, materialele, obiectele de inventar, energia, combustibilii, amortizarile, salariile si alte drepturi salariale, cat si contributiile aferente acestora, costurile de conducere si administrare si orice alte cheltuieli legate direct de exploatarea patrimoniului.
Daca la inchiderea exercitiului, dupa scaderea cheltuielilor din venituri rezulta pierdere, recuperarea acesteia urmeaza sa fie facuta din profitul urmatorilor 5 ani.

Impozitul pe profit
Incepand cu data de 1 ianuarie 1998, plata acestei obligatii este trimestriala, prin varsamant fact pana in ziua de 25 ale lunii urmatoare trimestrului.
Fac excetie Banca Nationala si societatile bancare care efectueaza platile lunar, pana la 25 ale lunii urmatoare.
Declaratia de impunere privind calculul impozitului pe profit datorat, se depune de contribuabili la organul fiscal pana la termenul de plata a acestei contributii.
Controlul modului de stabilire a obligatiilor rezultate din orice operatiuni privind impozitele datorate, revine organului fiscal din subordinea directiei generale a finantelor publice.
In exercitarea atributiunilor, inspectoratul fiscal are dreptul de a intra in orice incinta de afaceri, fara instiintare prealabila, in timpul orelor de program si in unele situatii si in afara acestora. Accesul in locuinta contribuabilului este conditionat de acceptul acestuia sau de existenta unei hotarari judecatoresti.
Inpectorul verifica toate documentele de evidenta cat si sinceritatea declaratiilor de impunere, iar in anumite imprejurari stabileste in locul contribuabilului, impozitul datorat, daca acesta nu o face, aplicand totodata sanctiunile prevazute de O.G. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare.
Contestarea obligatiilor fiscale stabilite prin acte de control ale organelor Ministerului Finanatelor se solutioneaza prin procedurile speciale prevazute in Legea 105/24.06.1997. contribuabilii au astfel dreptul sa ceara solutii legale la modul de stabilire a impozitelor pe calea obiectiunilor, contestatiilor si plangerilor pana la Ministerul Finantelor si in cazul raspunsurilor negative sa se adreseze cu actiune in contencios, la Curtea de Apel si Curtea Suprema de justitie.
Toate datele privind obligatiile fiscale intra in regimul strict de confidentialitate pentru toti functionarii publici care le detin, cu exceptia cazurilor cand ele sunt cerute de alte organe fiscale din tara sau strainatete, de autoritatile asigurarilor sociale sau de organele de justitie.
Alte persoane in afara celor enumerate, pot fi informate cu datw si relatii numai cu acordul contribuabilului.
Prevederi ce trebuiesc retinute
Scutirile la impozitul pe profit, date in baza Legii 12/1991 si ale Legii 35/1991 privind regimul investitiilor straine sunt valabile in continuare pana la expirarea termenului aprobat si numai daca entitatile beneficiare realizeaza venituri intr-o perioda egala cu perioada de scutire.
Agentii economici care nu au inceput activitatea sau nu au realizat investitii legate de inceperea activitatii pana la data de 31.12.1998 pierd drept de scutire.
Dupa cum s-a mai accentuat, pierderile nete din anii precedenti ai perioadei de scutire, pot fi recuperate din profitul anilor urmatori, iar normele cu privire la deductibilitatea fiscala nu pot fi aprobate decat prin Hotarare de Guvern.
Solutionarea plangerilor cu privire la impozite si sanctiuni fiscale
Procedura de solutionare a plangerilor impotriva impozitelor, taxelor si contributiilor la fondurile speciale, cat si a amenzilor si penalitatilor de orice fel aplicate de organele fiscale cuprinde doua cai de solutionare -; una administrativa si cealalta judiciara.
Dupa cum s-a aratat, prin Legea 105/24.06.1997 pentru solutionarea obiectiunilor, contestatiilor si plangerilor asupra sumelor constatate si aplicate prin actele de control sau de impunere ale organelor Ministerului Finanatelor -; s-s institutionalizat modul de abordare a acestei probleme cu larga implicatie in raporturile contencioase dintre organele fiscale si contribuabili.
Accesul neingradit la caile de atac dau dreptul persoanelor juridice nemultumite de actul de impunere de a se adresa in trepte, la anumite termene de la luarea la cunostinta (5 -;15 zile) mai intai catre unitatea fiscala teritoriala, apoi catre Directia Generala a Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat si, in final, catre Ministerul Finantelor.
Toate organele mentionate sunt obligate ca la demersurile contribuabililor nemultumiti de sarcinile fiscale sa se pronunte prin solutii eleborate sub forma de hotarari, dispozitii si decizii.
Contestatiile se timbreaza cu taxa de 2% aplicata la suma in litigiu, iar plangerile adresate Ministerului Finantelor cu 1% din acestea.
Cale ade atac in justitie este deschisa numai pentru cauzele fiscale care au parcurs toate etapele solutionrii administrative, actiunea in prima instanta fiind de competenta sectiei de contencios administrativ a Curtii de Apel -; cu exceptia amenzilor care -; in prima instanta intra in competenta judecatoriei.
Desigur, hotararile luate in aceasta procedura juridica pot fi atacate cu recurs pana la Curtea Suprema de Justitie.

Impozitul pe venitul din salarii si impozitul pe dividente
Prin salarii sau remuneratie, se intelege un venit direct, realizat din munca de persoanele care se afla din punct de vedere juridic in subordinea unui patron. Salariul -; ca pret al muncii -; este un element de cost care intra in componenta preturilor tuturor bunurilor economice sau, cu alte cuvinte, in valoarea totala a oricarui rezultat.
Marimea salariului este fixata prin norme legale sau prin negociere, castigul realizat urmand sa asigure, in conditii normale, reproducerea fortei de munca.
Venituri sub forma de salarii si alte drepturi supuse impozitarii
In conformitate cu prevederile Legii 32/1991 -; republicata si modificata in M.O. 185/12.08.1996 si completata recent prin O.G. 6/27.01.1998 salariile sunt considerate sumele platite in bani si in natura catre salariatii angajati ai persoanelor fizice sau juridice care au sediul in Romania, precum si castigurile primite din strainatate de persoanele care-si desfasoara activitatea in Romania (cu exceptia misiunilor diplomatice).

Veniturile sub forma de salarii si alte drepturi primite in cursul unei luni -; supuse impozitarii sunt:
• salariile, sporurile, indemnizatiile, recompensele si premiile de orice fel
• sumele reprezentand concediile medicale si concediile de odihna
• orice castiguri in bani si in natura, primite ca plata a muncii de la unitatile la care sunt angajati
• indexarile si compensarile salariale aferente cresterii preturilor
• sumele platite din cota de participare la profitul net
O particularitate o reprezinta premiile anuale acordate salariatilor din institutiile publice, stimulentele din fondul de participare la profit, concediile de odihna neefectuate si plata cu ora peste norma didactica la personalul din invatamant care se impoziteaza separat, necumulat cu celelate drepturi acordate in luna in care are loc plata acestora.

Categorii de venituri neimpozabile
Drepturile ce se incaseaza de salariati in anumite situatii si care nu se cuprind in venit lunar impozabil:
• indemnizatii de transferare in inters de serviciu
• preavizul de concediere si indemnizatiile salariatilor disponibilizati
• ajutoarele sociale platite din bugetul asigurarilor sociale de stat cu exceptia concediilor medicale si de maternitate
• pensiile, alocatiile pentru copii si sumele pentru plasament familial
• masa gratuita si alimentele antidot -; sub forma alimentatiei de protectie
• castigurile in natura acordate salariatilor de regiile autonome si institutiile publice finantate de la bugetul de stat
• cotele retinute pentru pensia suplimentara si pentru ajutorul de somaj din castigul salarial
• suma de 250.000 lei -; scazuta din castigul lunar, numai pentru salariatii de la locul permanent de munca.
Persoane scutite de plata impozitului pe salari
Aceste persoane sunt: corespondentii de presa straini, elevii, studentii si doctoranzii pentru burse, veteranii, vaduvele de razboi, si vaduvele necasatorite ale veteranilor de razboi, urmasii eroilor martiri si detinatorii titlului de Luptator pentru victoria revolutiei, militati in termen, elevii si studentii militari, invalizii de gr. I si II si persoanele handicapate, acestia din urma pe baza de certificate emise de orgnele competente.
Mai sunt scutite, de asemenea, persoanele fizice straine care dau consultanta in Romania in cadrul acordurilor de asistenta gratuita, cat si donatorii de sange pentru sumele primite in schimbul acestor prestatii.

Calcularea impozitului pe venitul din salarii
Acest impozit se calculeaza lunar pe fiecare loc de munca, asupra totalitatii veniturilor realizate in luna expirata, de catre fiecare salariat, prin utilizarea unor cote progresive situate intre 18 si 40% aplicate asupra a patru transe de venit cuprinse intre 0 lei si peste 7.952.000lei.
Impozitul pe venitul din salarii se calculeaza asupra diferentei dintre venitul brut din salarii realizat intr-o luna la functia de baza si urmatoarele sume reprezentind:
1.Contributii obligatorii retinute formate din: a)contributiile la asigurarile sociale 11,67% din venitul brut b)ajutorul de somaj 1% din salariul tarifar de incadrare plus indemnizatia de conducere c)contributia la asigurariel sociale de sanatate 7% din venitul brut
2.Cheltuieli profesionale -; 15% din deducerea personala de baza (pentru semestrul al II-lea 2001deducerea fiind de 1.273.000lei)
3.Deducerea personala de baza
4.Deduceri personale suplimentare calculate in functie de persoanele aflate in intretinere asupra deducerii personale de baza : a)0,6 pentru sot /sotie aflata in intretinere b)0,35 pentru fiecare din primii 2 copii minori aflati in intretinere c)0,2pentru fiecare din urmatorii copii aflati in intretinere d)0,2pentru fiecare alt membru de familie aflat in intretinere (rude pana la gradul IV) e)1 pentru invalizi de gradul I si persoane cu handicap grav f)0,5 pentru invalizi gr.II si persoane cu handicap accentuat
Suma deducerilor personale nu poate depasi 2,5 x deducerea personala de baza si se acorda in limita venitului realizat
Pentru persoanele angajate cu conventie civila impozitul se calculeaza asupra diferentei dintre venitul brut si contributia la asigurarile sociale de sanatate
Baza de calcul a impozitului se calculeaza prin rotunjire in sensul ca fractiunile sub 500lei inclusiv se neglijeaza iar ce depaseste 500lei se majoreaza la 1000lei
Pentru castigurile in valuta, impozitul ce trebuie achitat se obtine prin aplicarea cotelor din calculator, la venitul lunar, tranformat in lei, pe baza cursului oficial de schimb.
Mai trebuie retinut ca impozitul pe salarii se calculeaza de angajatori si se retine si se varsa la bugetul de stat odata cu ridicarea sumelor pentru plata chenzinei a doua.
Impozitul pe salarii neretinut in cotele legale sau cel retinut in plus se poate urmari sau poate fi pretins pe o perioada de trei ani in urma de la data constatarii acestor fapte.
Modul de calculare si varsare a impozitului pe salarii pana la data cand se dispune controlul ulterior al organelor fiscale, este urmarit de stat prin declaratia semestriala pe care entitatile platitoare de salarii sunt obligate sa o depuna la organul fiscal teritorial de care apartin.

Alte prevederi
Controlul privind calcularea, retinerea si varsarea impozitului pe salarii este exercitat de organele teritoriale ale Ministerului Finanatelor, care pentru intarzierea varsamintelor peste termenul legal, aplica majorarea de 0.25% asupra sumei datorate bugetului de stat, iar pentru alte abateri in legatura cu acest impozit aplica amenzi contraventionale intre 200 mii si 2 milioane lei.
Orice litigiu intre salariat si angajator cu privire la modul de stabilire a impozitului pe salarii se solutioneaza pe cale administrativa, pe baza de plangere, adresata mai intai conducerii unitatii, apoi Directiei Generale a Finantelor Publice si Controlul Financiar de Stat si, in ultima instanta, Ministerului Finantelor a carui solutie este definitiva.
O problema ce apare din ce in ce mai mult in actualitate este modul de impunere a veniturilor realizate pe teritoriul Romaniei de catre persoanele fizice nerezidente.
Conform precizarilor facute in literatura de specialitate, prin rezident se integele o persoana care are domiciliul stabil in Romania sau care este prezenta in Romania o perioada intreaga sau fractionata care depaseste 183 de zile dintr-un an calendaristic.
Toate celelalte persoane care nu se incadreaza in definitia de mai sus se considera nerezidente.
Intre tara noastra si un numar important de state (cca 40) sunt incheiate acorduri guvernamentale pentru evitarea dublei impuneri in care sunt tratate modalitatile si locul unde se declara venitul cat si organul fiscal al unuia dintre cele doua state, care incaseaza impozitul pe venitul realizat de o persoana nerezidenta provenita din celalalt stat.
Astfel, organele teritoriale din tara noastra au obligatia de a lua in evidenta persoanele nerezidente care desfasoara activitati in Romania si de a stabili obligatiile fiscale ale acestora in lei, prin transformarea valutei la cursul zilei.
In situatia in care o persoana nerezidenta este prezenta in Romania o perioada mai mica de 183 zile, impozitul pe salarii este datorat in tara rezidenta.
Spre exemplu, reprezentantul executiv al firmei mixte CMC din municipiu X -; cetatean american, datoreaza pentru castigul lunar incasat in Romania, impozitul pe salarii in lei, pe care il va plati la bugetul municipiului X, deoare contractul sau de munca cu firma mixta are durata mai mare de 183 zile pe an. Dovada eliberata de autoritatea municipala cuprinzand impozitul pe salarii platit in Romania va fi prezentata de persoana nerezidenta organelor fiscale din SUA pentru evitarea dublei impuneri.

Modul de impozitare a dividentelor
Prin dividend se intelege, de regula, partea din profitul net ce se imparte actionarilor in raport cu numarul de actiuni posedate. Plata dividendelor are loc dupa incheierea bilantului annual si dupa aprobarea contului de profit si pierdere de catre adunarea generala a actionarilor.
Legea 46/1992 si M.O 419/31.08.99, Sectiunea aIVa precizeaza ca actionarii sau asociatii persoane fizice sau juridice care realizeaza venituri sub forma de dividende datoreaza impozitul in cota de 5%.
Obligatia calcularii, retinerii si varsarii acestui impozit revine persoanelor juridice, odata cu plata dividendelor, care nu poate insa depasi data de 31 decembrie a anului respectiv
La societatile cu capital integral sau majoritar de stat, dividendele ce urmeaza a fi impozitate se calculeaza prin deducerea din profitul ramas dupa plata impozitului pe profit, a fondului de participare a salariatilor la profit, in cota de pana la 5%, precum si a sumelor pentru constituirea resurselor proprii de finantare, in proportie de de pana la 50%. Reamintim in incheire ca o problema retinuta din activitatea practica a organelor fiscale este cea a “avansurilor” din dividende inregistrate in cursul anului pe numele patronului. Asemenea operatiuni, in opinia noastra, sunt nelegale, stiut fiind ca dreptul de plata a dividendelor se naste numai dupa aprobarea bilantului annual, iar cheltuielile de exploatare ale firmei nu pot fi afectate, in cursul anului cu astfel de plati.

Impozitul pe venituri realizate de persoanele fizice
Asezarea imozitului pe veniturile persoanlor fizice pe principiile economiei de piata -; marcheaza inceputul reformei legislative in acest domeniu care urmareste in final introducerea impozitului pe venitul global, actiune legata la randul ei de procesul de asociere a Romaniei la Comunitatea Europeana.
Esenta acestei reforme consta in colectarea intr-o singura baza impozabila a tuturor categoriilor de venituri pe care le poate realiza o persoana fizica. Se au in vedere surse ca beneficii comerciale, venituri agricole, dividende si dobanzi, castiguri de capital si alte venituri.
Un prim pas in aceasta directie a fost deja facut intrucat reglementarea impunerii veniturilor realizate de persoanele fizice prin O.G. 85/29.12.1997 a intrat in vigoare incepand cu data de 1.01.1998, premergand viitoarea lege pe venitul global.
Procesul de reforma fiscala demarat, a dus la abrogarea sistemelor de impunere bazate pe Decretul 153/1954 si a actelor normative puverizate pe diverse categorii de venit, aparute in anii 1970-1980 si mai recent.
In noul regim de impozitare au fost cuprinse persoanele fizice romane singure sau in asociere pentru veniturile realizate pe teriotriul tarii, la care se adauga persoanele fizice straine care realizeaza venituri in Romania printr-o unitate fixa sau intr-o perioada mai mare de 183 zile dintr-un an calendaristic vizat.
Baza de impozitare in recenta legiferare este formata din sursele de venituri cumulate intr-o singura reglementare si ea se compune din:
• veniturile din activitatile asociatiilor familiale si din practicarea profesiilor libere desfasurate in temeiul autorizatiilor obtinute
• venituri din inchiriere, subinchiriere si valorificarea dreptului de uzufruct si abitatie
• drepturile de autor si veniturile realizate din valorificarea acestora prin mostenire
• venituri din arenda
• venituri din diverse asocieri de persoane fizice, altele decat cele prevazute de legea impozitului pe profit
• venituri din activitati agricole -; inclusiv ale asociatiilor agricole fara personalitate juridica
• venituri din activitati artistice, distractive sau sportive desfasurate in mod independent
• premiile si orice castiguri de peste 5.000.000 lei -; cu exceptia celor supuse impozitului pe salarii
• dobanzile
• drepturile cuvenite inventatorilor si inovatorilor
• alte venituri realizate in mod permanent sau intamplator
Concomitent cu precizarea surselor impozabile, legiuitorul a formulat si categoriile de venituri care nu se impoziteaza si anume:
• dobanzile inasate, aferente titlurilor de stat sau depozitelor la vedere din conturile la banci
• ajutoare, donatii, mostenir sau sponsorizari
• veniturile din vanzarea obiectelor si produselor de cult
• despagubirile din contractele de asigurare de bunuri si persoane
• pensiile, ajutoarele si alocatiile de stat pentru copii, platite in sistemul asigurarilor sociale
• bursele elevilor, studentilor, docoranzilor
• pensiile de intretinere
• premiile loteriei nationale
• veniturile veteranilor de razboi si cele ale vaduvelor de veterani necasatorite, din practicarea de meserii, inchiriei, exclusiv veniturile din comert
• veniturile din turismul rural -; realizate intr-o perioada de 10 ani
• veniturile din vanzarea de bunuri mobile si imobile, cu exceptia celor din activitati autorizate sau in regim de consignatie
• venituri din tranzactionarea valorilor mobiliare
• venituri din vanzarea in stare naturala a produselor agricole obtinute din productie proprie si a celor din flora spontan
• veniturile din meserii (exceptand comertul) obtinute de persoanele in varsta de epste 70 ani barbatii si 65 ani femeile, invalizii de gradul I si persoanele handicapate

Impozitarea venitului realizat din activitati desfasurate pe baza de libera initiativa
Libera initiativa si profesiile libere, la care ne vom referi mai jos, au fost definite prin acte normative distincte, in functie de natura initiativei sau felul profesie. Astefl organizarea activitatii in cadrul liberei initiative, a fost reglementata prin Decretul Lege 54/1990, cea a notarilor publici prin Legea 36/16.05.1995, expertii contabili si contabilii autorizati prin O.G. 65/30.08.1994, medicii in cabinete de libera practica prin Legea 74/14.07.1995, cea a profesie de advocat prin Legea 51/9.07.1995, meseriile de toate categoriile prin Decretul 153/1954, veniturile din inchiriei prin Decretul 394/1973 etc.
Pana la 1 ianuarie 1998 impunerea veniturilor din aceste activitati se realiza pe baza unor reglementari distincte, fie si daca se au in vedere doar doua dintre ele, respectiv Decretul 153/1954 privind impozitul pe veniturile populatiei si O.G. 44/1.09.1995 privind imbunatatirea impunerii activitatilor producatoare de venit din exercitarea unei profesii libere si din lucrari literare, de arta si stiintifice.
O.G. 85/29.12.1997 care unifica sistemul de impozitare a tuturor veniturilor utilizeaza doua tehnici de calcul, una vizand impunerea venitului annual declarat de contribuabil si cealalta impunerea venitului lunar realizat de persoanele fizice in afara locului de munca.

Sistemul de impunere annual cuprinde veniturile din profesiile libere, cele din practicarea meseriilor autorizate, veniturile din lucrari artistice, plastice, literare, stiintifice si veniturile din inchirieri, pe cand sistemul de impunere lunar inglobeaza toate celelalte venituri ale persoanelor fizice, dobanzi, servicii prestate, lucrari executate etc
Astfel -; cu referire la prima categorie, venitul annual (ramas dupa scaderea cheltuielilor) se impoziteaza cu cote variind intre 15% pentru sume pana la 3.000.000 lei si 35% pentru venitul ce depaseste 12.000.000 lei.
In baza de impozitare se cuprind venituri in bani si in natura realizate intr-un an din activitatea autorizata, din vanzarea de bunuri si din dobanzile primite din care se scad cheltuielile efectuate pentru realizarea veniturilor.
Cheltuielile care nu sunt admise la deducere prin acesta tehnica de calcul sunt:
• impozitul pe venit datorat
• amenzile si penalitatile platite autoritatilor
• sumele sau marfurile confiscate
• sponsorizarile peste limita din Legea 32/1994
• cheltuielile de protocol peste limita de 1% din veniturile incasate
• cheltuielile de delegare, detasare peste limita de 10% din veniturile incasate. In acest plafon intra si cheltuielile de transport cu masina personala, cheltuielile de intretinere, si telefon daca activitatea se desfasoara in locuinta proprie
• cheltuieli pentru investitii si dotari peste limita de 50% din venitul annual
• cheltuieli pentru salarii, contributii de asigurari sociale, cotizatii profesionale, daca nu se face dovada platii lor. La notarii publici se admite deducerea din veniturile incasate, in plus a unei cote de 5% pentru activitatea depusa la taxele de timbru.
In ce priveste normele anuale de venit pentru meseriasii cu ateliere proprii, consiliile judetene, la propunerea organelor fiscale, stabilesc cuantumul acestora pe baza de hotarare. Normele vor fi reduse cu 25, 40 sau 50% pentru persoanele care depasesc varsta de 60 ani barbatii si 55 ani femeile, cat si pentru invalizii de gradul II.
Comerciantii si meseriasii ambulanti si carausii cu mijloace hipo platesc un impozit forfetar trimestrial de 400.000 -; cu posibilitatea consiliilor locale de a le majora sau diminua, pe fiecare localitate cu o cota pana la 50%.
Cu un sistem specific de impozitare este prevazuta si activitatea de transport persoane in microbuze si autobuze.
Declaratia de impunere pentru anul precedent trebuie depusa la organul fiscal teritorial de contribuabilii care desfasoara activitati pe baza liberei initiative, pana la 31 ianuarie a anului urmator, iar miscarile privind inceperea de noi activitati cat si incetarea unora dintre ele se declara la fisc, la termenele si in conditiile prevazute la articolul 13-15 din ordonanta -; sub sanctiunile prevazute de art.16 din acelasi act normativ, in caz de nerespectare.
Impunerea veniturilor din drepturi de autor, inclusiv drepturile conexe, din cesionarea, inchirierea si din valorificarea unor astfel de drepturi dobandite prin mostenire
Sistemul de impozitare annual al acestor categorii de venituri presupune scaderea din venitul brut realizat a unor cote forfetare de cheltuieli, diferentiate pe profesiile care stau la baza acestor venituri.
Cu exceptia incasarilor din lucrarile de arta monumentala -; din care poate fi scazut intregul volum de cheltuieli efective -; la celelalte sunt admise numai o parte din aceste cheltuieli, in procente, astfel:
• 50% - in cazul operelor de arta plastica, arhitectura si fotografie
• 40% - pentru operele muzicale
• 30% - pentru operele stiintifice si prestatiile artistice
• 20% - in cazul operelor literare
• 15% - pentru drepturile conexe dreptului de autor
Calcularea impozitului si varsarea lui se face de platitorii de venit prin cumulare anuala a veniturilor -; atat in cazul titularilor cat si al mostenitorilor. Data varsarii impozitului este cea incidenta cu data platii drepturilor de autor.

Impozitarea veniturilor din inchirieri, subinchirieri, uzufruct, uz sau abitatie
Tehnica de calcul a impozitului aferent acestei surse nu difera fata de principiul general. Astefl, din venitul annual se scad cheltuielile privind impozitul pe cladiri, primele de asigurare si impozitul pe teren aferente spatiului inchiriat.
La inchirieri de camere mobilate, in plus se mai scade o cota de cheltuieli de 20%.
La suma ramasa dupa aceste deduceri si care in fapt este venitul impozabil se aplica o cota de Impozitare de 15%.
Contractul de inchiriere trebuie inregistrat la organul fiscal in termen de 5 zile de la perfectarea lui, data la care de depune si declaratia anuala de impunere care ramane valabila daca nu intervin modificari.

Impozitarea altor venituri
Asa cum s-a amintit, din categoria veniturilor ce se impoziteaza lunar fac parte sumele provenite din dobanzi, serviciile prestate si lucrarile executate de persoanele fizice catre agenti economici, institutii publice si orice alte entitati. Aici intra si sumele primite de artisti, sportivi si alte categorii -; in afara unui contract de munca -; cu exceptia premiilor.
Platitorii unor astfel de venituri sunt obligati sa calculeze si sa verse impozitul, prin stopajul la sursa, folosind cotele de 10% pentru venituri de pana la 500.000 lei si de 40% pentru cele care depasesc 3.500.000 lei lunar.
Legiuitorul a impus cateva exceptii de la regula de mai sus -; stabilind unele venituri ce se impun cu cote speciale si anume:
- 5% - in cazul dobanzilor platite de banci la depozitele persoanelor fizice
- 15% - in cazul celor care vand bunuri in regim de consignatie
- 20% - in cazul drepturilor banesti cuvenite pentru inventii si inovatii
Impozitele calculate prin retinere la sursa, asupra acestor categorii de venituri, nu sunt aplicabile persoanelor autorizate care poseda codul de inregistrare fiscala si care emit documente de incasare a venitului respectiv, intrucat acestor persoane li se va aplica impozitarea anuala, prevazuta pentru liber profesionisti.
Impozitele determinate prin modalitatile descrise mai sus, necalculate si nevarsate bugetelor de care apartin -; se suporta de platitorii veniturilor si ele reprezinta cheltuieli nedeductibile.
Contribuabilii, persoane fizice care realizeaza venituri din premii si orice fel de castiguri peste plafonul de 5.000.000 lei sunt obligati la plata unui impozit de 10% la suma ce depaseste plafonul enuntat.
Sumele datorate de persoanele fizice autorizate, sunt venituri ale bugetelor locale cu exceptia impozitului pe venit datorat de advocati si de notari publici --;care constituie surse ale bugetului de stat.
Controlul, constatarea, stabilirea, urmarirea si incasarea sumelor datorate bugetelor locale se efectueaza de organele de specialitate ale consiliilor locale.

Impozitul pe venitul agricol
Prin Legea 34/1994 privind impozitul agricol, publicata in M.O. 140/1994, modificata prin Legea 114/1995 cat si prin H.G. 507/1994, publicata in M.O. 262/1994 s-au stabilit metodologia de calcul, formularistica de asezare si reguli de urmarire pentru acest impozit. Potrivit legii, asociatiile agricole, persoanele juridice cu excepti celor supuse impozitului pe profit si a institutiilor publice, precum si unitatile de cult detinatoare de terenuri agricole datoreaza impozitul pe venitul agricol obtinut de pe terenurile situate in municipii, orase si comune.
Anexa la lege contine toate elementele necesare stabilirii venitului annual si impozitului aferent, respecti normele valorice de venit pe hectar, zonele de fertilitate, zonele de favorabilitate si categoriile de folosinta a terenurilor.

Cota de impunere
In baza datelor de evidenta funciara furnizate de primarii, inspectorii fiscali stabilesc impunerea pe contribuabili si pe localitatile unde acestia poseda terenurile agricole.
Legea clasifica terenurile pe categorii de folosinte, in 5 zone de fertilitate si alte 5 zone de favorabilitate, fiecare cu o anumita norma de venit, exprimata in mii lei pe hectar.
Din inmultirea cifrei ce reprezinta norma de venit pe hectar cu suprafetele de teren detinute de contribuabili se obtine venitul annual, la care se aplica cota de impozit de 10% pe anii 1994, 1995 si 1996 se de 15% incepand cu anul 1997, obtinandu-se impozitul de plata. Punerea in aplicare a acestor prevederi s-a amanat pana in anul 2000.
Impozitul este stabilit pe numele persoanelor fizice detinatoare a terenurilor sau in cazul asociatiei agricole constituite potrivit legii, pe numele asociatiei, persoana juridica.
De la impunerea pe baza normelor de venit se excepteaza veniturile obtinute din cultivarea si vanzarea de flori, de legume si zarzavaturi in solarii si sere, cat si cele din cultivarea si vanzarea de arbusti, plante decorative, ciuperci, pueti si butasi de vita de vie pentru care impunerea se face la venitul real, adica la venitul brut realizat minus cheltuielile legate de realizarea venitului.

Termenele de plata
Impozitul pe venitul agricol se plateste in proportiile si la termenele urmatoare:
• 50% pana la 1 septembrie inclusiv
• 50% pana la 15 noiembrie inclusiv in baza instiintarii de plata trimisa de organul fiscal pana la data de 15 aprilie a anului de impunere.
Intarzierea platii celor doua rate scadente adauga la debit si majorarile de 0,12% pentru fiecare zi de depasire care se incaseaza odata cu debitul restant.
Impozitele necalculate la timp pot fi pretinse pe 3 ani anteriori celui in care s-a facut constatarea, iar cele platite fara a fi datorate pot fi cerute de cel indreptatit in acelasi termen.
Cand recolta a fost calamitata, legiuitorul a stabilit ca venitul agricol se reduce proportional cu pierderile de recolta datorate acestei cauze, pe baza constatarilor la fata locului din partea organelor fiscale, a celor agricole de specialitate si ale administratiei locale intrunite in comisie, reducerea fiscala operand o singura data pe an, incepand cu 15 noiembrie.
Impozitul pe venitul agricol constituie venit al bugetelor locale, fiind cea mai importanta sursa de finantare a cheltuielilor apartinand primariilor din mediul rural.
Facem precizarea ca pentru perioada de la 1.01.1997 pana la 31.12.1999 aplicarea legii privind impozitul agricol a fost suspendata -; contribuabilii cu acest gen de obligatii fiscale urmand sa fie repusi in evidenta incepand cu anul 2000.

Impozitul pe cladiri
Veniturile cu acest titlu ca si cele agricole fac parte din cele mai constante surse ale bugetelor locale, cu deosebirea ca primele sunt preponderente in orase si alte localitati mai dezvoltate din punct de vedere edilitar.
Impozitul pe cladiri este datorat de persoanele fizice, persoanele juridice, asociatiile familiale si asociatiile agricole, avand in vedere domiciliul sau sediul contribuabilului sau localitatea unde se afla bunurile impozabile. In impozitare sunt cuprinse si cladirile unitatilor economice, organizate ca activitati cu scop lucrativ de catre organizatiile politice si obstesti, de institutiile publice, de fundatiile si unitatile de cult, precum si de reprezentantele persoanelor juridice straine ce functioneaza pe teritoriul Romaniei.
Nu sunt supuse impozitului cladirile institutiilor publice daca nu adapostesc activitati economice, monumentele de arhitectura si arheologie, muzeele si casele memoriale, precum si cladirile ce constituie locasuri de cult, apartinand cultelor recunoscute de lege.
Impozitul pe cladiri se stabileste annual, pe baza de declaratie, utilizandu-se formularul tipizat, depus in cursul lunii ianuarie, de proprietarul sau detinatorul imobilului, la unitatea fiscala teritoriala in raza careia se afla constructia. Pentru cladirile statului, inclusiv cele de locuit, date in folosinta sau in administratia unor contribuabili, obligatia de a intocmi declaratia anuala si de a plati impozitul datorat la scadentele prevazute de lege revine detinatorului.

Calculul impozitului
Prin cladiri intelegem constructiile propriu-zise, dependintele si constructiile anexe aflate la aceeasi adresa, indiferent daca au avut sau nu autorizatie de construire, pentru impozitare fiind suficienta dovada detinerii cladirii. Actul de impunere al cladirii nu inlocuieste titlul de proprietate pe care detinatorul trebuie sa-l posede.
Valoarea cladirilor asupra careia se calculeaza impozitul este pentru contribuabilii persoane juridice, cea din evidenta contabila, iar pentru persoanele fizice cea detreminata de inspectorul fiscal care, pentru stabilirea valori de impunere va face inmultirea suprafetei construite in metri patrati cu normele valorice pe unitate de suprafata, cuprinse in anexa 1 la Legea 27/1994 privind impozite si taxe locale.
Pentru determinarea impozitului annual de plata se folosesc doua valori procentuale, respectiv 1% sau 1,5%, aplicata asupra unor valori rezultate din utilizarea unor preturi pe mp de suprafata construita.
Agentii economici si, in general, persoanele juridice, in vederea stabilirii impozitului pe cladiri, indiferent daca acestea sunt in functie sau nu, vor aplica intotdeauna cota de 1,5% asupra valorii cladirii, pe cand persoanele fizice vor plati pentru constructiile lor, impozitul calculat cu cota de 1%. Aceesi cota de 1% este folosita si de unitati care administreaza fondul locativ de stat pentru locuintele inchiriate cu aceasta destinatie persoanelor fizice.
Impunerea curge cu data de intai a lunii urmatoare in care o constructie a fost dobandita prin cumparare sau ca investitie proprie, acelasi principiu actionand si in cazul cladirilor demolate sau instrainate la scaderea lor din evidentele fiscale.
Facem precizarea ca orice modificare intervenita in situatia juridica a cladirilor, care schimba in vreun fel cuantumul impozitului, trebuie comunicata in scris unitatii fiscale teritoriale in termen de 30 zile de la data cand aceasta situatie s-a produs.

Plata impozitului pe cladiri
Impozitul pe cladiri are patru termene de plata in anul fiscal, respectiv 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie si 15 noiembrie, transele neachitate suportand o majorare de 0,25% pentru fiecare zi de intarziere, calculata din ziua imediat urmatoare termenului la care impozitul a devenit exigibil.
Acelasi regim de plata cu majorari vor avea si impozitele stabilite pe doi ani anteriori de inspectorii fiscali, ca urmare a controalelor pentru cladirile nedeclarate de detinatori sau cele care, in declaratie, figureaza cu date nesincere.

Impozitul pe terenuri

Din punct de vedere al impozitarii, terenurile se grupeaza in doua categorii:
• terenuri ocupate de cladiri si alte constructii
• terenuri proprietate de stat, folosite in alte scopuri decat pentru agricultura sau silvicultura
Desi au la baza acte normative distincte, respectiv impozitul pe terenuri ocupate de cladiri si alte constructii, reglementat de Legea 27/1994 si taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, stabilita de Legea 69/1993, ambele obligatii vizeaza venituri ce se varsa la bugetele locale.

Impozitul pe terenuri ocupate de cladiri si alte constructii
Sunt obligati la plata impozitului pe terenuri toti contribuabilii persoane fizice si persoane juridice care detin suprafete de teren ocupate de constructii situate in municipii, orase si comune.
Impozitul se stabileste annual, diferentiat pe localitati si in cadrul acestora pe zone, sumele fixe ce se aplica in calcul variind intre 15 si 120 lei pe mp. Sarcina de a stabili zonele de impozitare in cadrul localitatii revine consiliilor locale prin hotarari proprii.
Proprietarii de terenuri pe care se afla cladiri sau alte constructii (santiere, instalatii de foraj, birouri, depozite, garaje, baracamente, drumuri de acces, locuinte, bazine, teatre de vara, sali de sport, stadioane etc) sunt obligati sa depuna declaratii de impunere pana la data de 1 octombrie pana anul viitor sau in termen de 30 de zile de la data dobandirii terenului in cursul anului -; in vederea stabilirii de catre organul fiscal a impozitului datorat.
Bugetul local in contul caruia se varsa impozitul pe cladiri este cel al municipiului, orasului sau comunei pe raza caruia se afla situat terenul.
De aici decurge si obligatia ca persoanele care poseda terenuri in mai multe localitati sa depuna declaratia de impunere si sa-si deschida rolul fiscal, la atatea administratii locale cate loturi dispersate ocupate de constructii are in proprietate.
Plata impozitului stabilit annual, impartit in patru transe se face pana la 15 ale ultimei luni din trimestr, cu exceptia ultimei transe care trebuie achitata pana la 15 noiembrie.

Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat
Aceasta obligatie fiscala este datorata numai de contribuabilii care detin in administrare terenuri ale statului, utilizate in alte scopuri decat pentru agricultura sau silvicultura si care nu au intrat inca in posesia certificatului de atestare a dreptului de proprietate.
Pana la obtinerea titlului, acesti contribuabili, posesori ai unui drept de folosinta asupra terenurilor administrate de ei, trebuie sa plateasca o anumita taxa.
Taxa datorata in principal de regiile autonome si societatile comerciale cu capital de stat, la care se mai adauga si un numar mai redus de alte persoane juridice este annual calculata in lei/mp, diferentiata pe patru categorii de localitati si in cadrul localitatilor pe zone.
Legea 69/1993 imparte localitatile urbane in patru categorii, in functie de gradul de dezvoltare economica a acestora, definind capitala in categoria I-a, resedintele de judet in categoria a II-a,, iar orasele din cadrul judetului in categoriile a II-a si a IV-a.
Fiecare consiliu minicipal sau orasenesc, la randul sau, stabileste, prin hotarare, mpartirea orasului in patru zone distincte, in functie de pozitia terenului fata de centru, act care va sta la baza impunerii.
De asemenea, localitatile rurale au fost grupate in cinci zone de fertilitate, taxele crescand de la zona I, cu suma cea mai mare, pana la zona V-a, cu suma cea mai mica pe mp.
Terenurile ocupate de linii ferate normale sau inguste, sau de drumuri, sunt prevazute cu taxe anuale cuprinse intre 4.200 si 8.300 lei/km, criteriul de baza fiind lungimea totala a caii ferate normale sau inguste, cat si lungimea totala in km a drumurilor pana la intrarea in incinta.

Termenele de plata
Exigibilitatea acestei obligatii este trimestriala, plata urmand sa fie facuta la aceleasi date ca si celelalte impozite si taxe locale. Obligatia calcularii taxei si respectarii termenelor de plata revine persoanelor juridice posesoare a terenurilor.
In acest scop, ele depun o singura data declaratie privind situatia terenurilorbdetinute la 1 ianuarie a fiecarui an sau declaratii in termen de 15 zile de la dobandire sau de la data cand au survenit schimbari in elementele de baza ale impozitarii, in cursul anului.
Declaratia de depunere la organul fiscal in raza caruia se afla situat terenul taxabil, iar varsarea impozitului se face la bugetul localitatii in a carei evidenta se afla suprafata impusa. Exceptie face declaratia de impunere pentru terenurile aflate in comune, care se depune la sediul Directie Generale a Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat, iar sumele se varsa la bugetul Consiliului Judetean.
In scutiri de impozit se cuprin terenurile aflate in administrarea sau folosirea institutiilor publice, cat si terenurile apartinand domeniului public scoase din circuitul civil, definite prin art. 5 di Legea 18/1991 privind fondul funciar.
In conformitate cu Ordonanta de urgenta nr. 84/23.12.1997 pentru modificarea si completarea Legii 27/1994 privind impozitele si taxele locale consiliile locale ale municipiilor, oraselor si comunelor au fost mandatate ca -; incepand cu 1.01.1998 -; sa actualizeze respectivele impozite si taxe prevazute in sume fixe, cu indicele de inflatie de 200,5%.

Fond special al drumurilor publice a. Este o contributie directa, datorata de posesorii de mijloace de transport cu tractiune mecanica, ce se determina conform prevederilor din Legea 27/1994 modificata prin Legea 114/1995 pe baza capacitatii cilindrice a motorului, exprimata in cmc.
Pentru fiecare 500 cmc sau fractiune din aceasta, taxa anuala la un autovehicul inmatriculat este de 4.000 lei la autoturisme, 12.000 lei la autobuze, microbuze si autocamioane de orice fel, 14.000 lei la autotrenuri, 8.000 lei la tractoare, 2.000 lei la motociclete, motorete si scutere si 1.500 lei la biciclete, tricicluri cu motor. In cazul cand nu este prevazuta in documentele de provenienta capacitatea cilindrica la toate tipurile de autovehicule, ca element de baza al impunerii fiscale, se stabileste la cerere si cu perceperea unui tarif, de Registrul Auto Roman, pentru orice persoana fizica sau juridica solicitanta.
Prin hotarari ale consiliilor locale, sumele fixe prevazute in Legea 27/1994 pentru fiecare tip de autovehicul se actualizeaza in baza O.G. 84/1997 cu indicele de inflatie de 200,5%.
Platitorii taxei asupra mijloacelor de transport sunt persoane fizice, persoane juridice, asociatii familiale, asociatiile agricole, unitatile economice ale organizatiilor politice, institutiilor, organizatiilor obstesti, fundatiilor si altora asemenea, unitati de cult, filiale, sucursale si reprezentante straine autorizate sa functioneze pe teritoriul Romaniei, asa cum au fost ele inserate in art. 3 din Legea 27/1994 privind impozitele si taxele locale.
O situatie speciala in raport cu impunerea o au posesorii de remorci, semiremorci, rulote si atasuri, care trebuie sa platesca pentru acestea un impozit egal cu jumatate din taxa stabilita pentru autoturisme, cand capacitatea partii atasate este pana la o tona si, de asemenea, jumatate din taxa pentru tractoare sau autotrenuri, cand remorca are capacitatea de 1-3 tone, respectiv peste 3 tone. Atasurile suport jumatate din taxa pentru motociclete, motorete si scutere.
Obligatia de plata este stabilita de organul fiscal pe raza caruia contribuabilii isi au domiciliul stabil, in baza declaratiei de impunere depuse de acestia, o singura data, la inmatricularea autovehiculului. Plata se face trimestrial, pana la 15 inclusiv a ultimei luni din trimestru.
Nu suporta taxe pe mijloacele de transportinstitutiile publice precum si societatile comerciale care au in profilul de activitate transportul de calatori in comun din interiorul localitatii. De asemenea, de scutire mai beneficiaza si autoturismele, motocicletele cu atas si triciclurile cu motor care apartin invalizilor.a

b. modalitati de scadere a taxei
Operatiunea de scadre din evidentele fiscale a taxei pentru evidenta mijloacelor de trasport are loc cand obiectul impozitat a fost instrainat si radiat din evidentele serviciului de circulatie al organului de politie, in conditiile prevazute de H.G. 610/1992 privind cartea de identitate a autovehiculului.
Atat dobandirea cat si instrainarea mijloacelor de transport supuse taxei trebuie declarate de contribuabili in termen de 30 zile de la data cand au intervenit aceste situatii, modificarile in evidentele fiscale urmand sa fie operate cu data de intai a aceleiasi luni in care s-au produs schimbarile mentionate.
Cand posesorul mijlocului de transoprt isi schimba sediul sau, in cazul persoanelor fizice, domiciliul, in alta localitate, declaratia cu privire la acet fapt are acelasi termen de depunere de 30 zile, dupa care dosarul circula in mod oficial intre cele doua institutii fiscale, cea primitoare urmand sa confirme luarea in evidenta a contribuabilului, iar cea predatoare radierea din evidenta a acestuia.

c. alte reglementari
Mijloacele de transoprt pe apa sunt supuse taxei anuale pe categorii de mijloace, respectiv:barci fara motor pentru agrement -; 1.000 lei, barci fara motor pentru alte utilizari -; 7.000 lei, barci cu motor -; 20.000 lei, bacuri -; 15.000 lei, salupe -; 40.000 lei, iahturi -; 500.000 lei, remorchere si slepuri -; 200.000 lei si vapoare -; cate 50.000 lei pentru fiecare tona de capacitate.
Exceptie fac barcile apartinand localnicilor di Delta care nu sunt supuse taxei.

Alte categorii de taxe directe
In bugetele consiliilor locale mai intra o serie de incasari pentru diverse servicii prestate persoanelor fizice si persoanelor juridice de catre primaria localitatii sau institutiile din subordinea acesteia.
Vom enumera succint continutul taxelor, marimea, modul de stabilire si de percepere a acestora.
1. Taxa pentru folosirea locurilor publice
Locurile publice din interiorul municipiilor, oraselor si comunelor pot fi inchiriate unor contribuabili in schimbul unor taxe zilnice pe mp stabilite diferentiat, in raport cu gradul de dotare, natura produselor oferite spre vanzare si suprafata ocupata.
Aceste spatii sunt puse la dispozitie de primarii sub forma de platouri, mese, tarabe etc, din targuri, piete si oboare pe care cei interesati expun spre vanzare produsele proprii. Nivelul taxei oscileaza intre 300 si 5000 lei/mp, pentru expunerea produselor, sau intre 300 si 20.000 lei pe bucata, atunci cand este vorba de animale vii sau mijloace de transport.
Nivelul taxelor prevazut in lege, se majoreaza pe anul 1998 cu indicele de 200,5% - precizand totodata ca sumele astfel actualizate -; pot fi la randul lor majorate cu inca 30% fata de cuantumul prevazut in Legea 27/1994.

2. Taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor in domeniul constructiilor
Acest gen de obligatii se creeaza in momentul cand contribuabilii solicita primariilor eliberarea unor documente oficiale care sa le dea dreptul de construire, dreptul de exercitare a unor profesii, sau de incepere a unor activitati.
Taxele se achita inainte de obtinerea certificatelor, iar marimea lor exprimata in lei pe unitatea de suprfata, sau pe natura activitatii -; depinde de valoarea constructiilor, suprafata terenurilor, structura activitatilor lucrative etc.
Cetificatele si avizele prevazute in Legea impozitelor si taxelor locale sunt:
• certificatul de urbanism, avand taxa intre 1.000 si 3.500 lei/mp
• autorizatia de construire, modificare, reparare, restaurare sau conservare a constructiilor care se taxeaza cu 2% din valoarea autorizata a lucrarii cu exceptia constructiilor de locuinte cu taxa de numai 1% din aceasta valoare
• autorizarea constructiilor provizorii de santier -; 3% din valoare
• autorizarea pentru amplasarea de tabere in corturi, casute, rulote, camping-uri -; 2% din valoarea autorizata
• autorizarea constructiilor provizorii pentru chioscuri, tonete, panouri de afisaj -; intre 600 si 3.500 lei/mp
• autorizatia pentru desfiintarea constructiilor -; 50% din taxa platita la autorizare
• aprobarea prelungirii certificatului de urbanism cat si a autorizatiilor se da cu plata jumatatii din taxa initiala
• autorizatiile pentru racorduri si bransamente la retelele publice presupun plata unor taxe cuprinse intre 2.000 si 15.000 lei
• autorizatiile de functionare pentru activitati lucrative se elibereaza cu plata taxei cuprinsa intre 1.700 si 25.000 lei, in functie de felul activitatii autorizate (carausie, cazane de fabricat rachiu, prese de ulei, profesii libere etc)
• autorizatii sanitare -; cu taxe intre 3.400 si 5.000 lei.
Datorita inflatiei toate valorile mentionate mai sus sunt actualizate periodic de consiliile locale -; asa cum s-a aratat si la celelalte capitole.

3. Taxele pentru fabricarea mijloacelor de publicitate, afisaj si reclama
Prin O.G. 89/23.12.1997, cheltuielile de reclama si publicitate au fost inscrise in randul celor deductibile la calculul profitului impozabil. Nu se mai limiteaza astfel aceste cheltuieli la procentul fixat de fiecare lege bugetara anuala.
Publicitatea, afisajul si reclama facuta de contribuabili in limba romana se taxeaza pe mp si an, cu sume cuprinse intre 5.000 si 70.000 lei, iar pentru firme instalate la locul desfasurarii activitatii, cu sume cuprinse intre 3.000 si 12.000 lei. Aceste valori se multiplica cu 5 daca sunt redactate intr-o limba straina.
Reclama si publicitatea pe panouri, mijloace de transport si afisaj public -; pentru tigari, produse din tutun si alcool, genereaza obligatia de plata la bugetele locale a unei taxe de 20% din valoarea contractului -; ce trebuie platita anticipat.

4. Taxele pentru sederea in statiunile balneoclimaterice, taxa pentru vizitarea muzeelor, caselor memoriale cat si alte taxe locale
Aceste taxe incheie lista pe care Legea 27/1994 a rezervat-o obligatiilor de genul celor mentionate mai sus, lasand posibilitatea consiliilor locale de a institui si alte taxe decat cele reglementate -; cu conditia ca fiecarei noi taxe sa-I corespunda un nou serviciu -; pentru satisfacerea unor cereri ale locuitorilor.
Marimea noilor taxe este conditionata, in final, de acoperirea cheltuielilor privind infiintarea si functionarea acestor servicii.

Impozite si taxe indirecte
In cazul impozitelor si taxelor indirecte, contribuabilii nu sunt dinainte cunoscuti, intrucat prin lege