x1t10ts
INTRODUCERE

Elaborarea planului de amenajare a teritoriului judetean reprezinta o etapa obligatorie in ansamblul documentatiilor de amenajare a teritoriului, stabilita prin Legea 50/91. Prin aceasta documentatie se urmareste optimizarea utilizarii resurselor naturale si umane, in scopul asigurarii unui echilibru permanent intre modul de valorificare a acestora si protectia mediului prin prisma concetului dezvoltarii durabile. In elaborarea proiectului trebuie sa respectate urmatoarele faze:
- analiza situatiei existente privind dezvoltarea si amenajarea judetului;
- principalele probleme si prioritati de interventie evidentiate;
- propuneri de dezvoltare in profil teritorial, cu etapizarea pe termen scurt si mediu a principalelor obiective;
- corelarea propunerilor de amenajare a teritoriului cu politici sectoriale si judetene de dezvoltare, cu scopul de a asigura incadrarea obiectivelor majore in obiectivele ce vizeaza teritoriul national dar si in strategiile elaborate la nivel de judet.

ASEZARE

Teleormanul este unul dintre judetele sudice ale Romaniei situat in Campia Romana, la confluenta Oltului si a raului Vedea cu Dunarea, avand in orasul Zimnicea punctul extrem sudic al tarii(43 37 07). La vest se invecineaza cu judetul Olt, la nord cu Argesul si Dambovita, la est cu judetul Giurgiu, iar la sud cu Bulgaria, fiind un judet de frontiera. Granita cu Bulgaria este realizata de Dunare. Astfel, din vechime s-au dezvoltat pe teritoriul judetului importante drumuri comerciale cum erau "drumul lui Traian", "drumul oii", "drumul sarii", etc, care asigurau legatura zonei subcarpatice cu Dunarea. Alte drumuri s-au creat paralel cu aceasta, urmand marginea terasei inalte sau traversand campia pe directie est-vest. La intersectia acestor drumuri s-au dezvoltat importante targuri care constituie in prezent principalele localitati urbane si rurale ale judetului. Judetul Teleorman are o suprafata de 5790 kmp, ocupand ca intindere locul 19 pe tara si detinand 2,4% din suprafata tarii.

RELIEF

Din punct de vedere al reliefului, Teleormanul nu este variat. Predomina relieful de campie, care acopera partea de sud si centrala, continuand cu o zona slab deluroasa in partea nordica. Altitudinea campiei este cuprinsa intre 38 si 43 m la nivelul terasei Dunarii si 90-95 m la nivelul campiei propriu-zise. In timpul apelor mari de primavara, prin revarsare peste maluri, Dunarea a creat in imediata apropiere a malului sau o succesiune de grinduri fluviatile catre interiorul luncii, care a dus la formarea, intre ele, a unor depresiuni ocupate de ape, numite listeve ( Listeava mare, Mica, Vasluiului, Lupilor, Lunga, Lata, La plopi, Zimnicea). Teritoriul prezinta o usoara inclinare spre sud si est, fapt evidentiat si de orientarea retelei hidrografice.
Zona de campie cuprinde parti din trei unitati principale ale Campiei Romane care, de la nord la sud se succed astfel: Gavanu-Burdea, Boianu, Burnas. Campia piemontana Gavanu-Burdea, care ocupa partea de nord a judetului, la est de Vedea, are altitudini de 90-170 m si este acoperita cu depozite de loess in grosimi de 5-12 m. Vaile Vedea si Teleorman sunt adancite cu cca. 20 m fata de campie, au lunci largi si terase, raurile avand un curs meandrat.
Campia Boianu de la vest de Vedea este formata din trei campuri interfluviale cu latimi de 7-18 km. Spre Olt prezinta o denivelare de 25-30 m, iar spre sud se face trecerea la terasele Dunarii. Campia este slab Fragmentata acoperita cu groase de loess (20-30 m)in care s-au format prin tasare numeroase zone depresionare. Luncile Calmatuliului si Urluiu- lui sunt largi, cu aspect de culoar, cursurile de apa fiind foarte meandrate, cu panta redusa si putere de eroziune foarte slaba.
Campia Burnas, dintre Dunare - Vedea - Valea Alba - Calnistea, este de asemenea o campie slab fragmentata in care depozitele de loess de 5-30 m au favorizat aparitia a numeroase zone depresionare. Pentru eliminarea excesului de apa din aceste zone sunt necesare lucrari de drenaj. Raurile Vedea si Teleorman in amonte de confluenta au lunci largi, cu apa neinsemnata, curs lent si meandrat. In aval de confluenta lor, intre Smardioasa si Bujoru, lunca larga de 2 km are un caracter mlastinos fiind mai putin favorabila agriculturii.
Lunca Dunarii, cu latimi ce variaza intre 2 si 6 km se detaseaza ca o unitate aparte, atat prin altitudinile sale mai coborate (20-24 m), cat si prin peisajul sau specific. In prezent este indiguita pe sectorul Olt - Vedea, in mare parte desecata si folosita pentru agricultura. Din numeroasele lacuri si balti s-au pastrat numai lacurile Suhaia de 1050 ha, folosit pentru piscicultura si complexul lacustru de 800 ha de la confluenta Vedei cu Dunarea.
Lunca comuna a Oltului si Saiului cuprinde numeroase cursuri parasite, lacuri, balti si paduri cu esenta moale. Fiind neindiguita si supusa inundatiilor periodice, din punct de vedere agricol este foarte putin utilizata.
Reteaua hidrografica insumeaza o lungime de 1196 km din care 61,5 km regularizati si 166 km indiguiti. Teritoriul judetului este strabatut de la nord spre sud: Olt, Vedea, Teleormanul, Calmatui, Urlui, Glavacioc, Siu, Sericu, Nanov, Bratcov, Burdea, Cainelui, Clanita, Dambovnic, iar fluviul Dunarea limiteaza partea de sud a judetului pe o lungime de 83 km. Lunca Dunarii reprezinta astazi cea mai antropizata unitate a judetului Teleorman, datorita mariolor lucrari de indiguiri, desecari si irigari. Lunca Vedei este mai mare in zona Smardioasa - Bujoru, atingand la Bragadiru o latime de pana la 2 km si o altitudine de 18 - 20 m, mai mica decat cea a grindurilor fluviale ale Dunarii, datorita acestei configuratii, in timpul reversarii Dunarii apele patrund in lunca Vedei si determina mlastinirea ei. Raul Vedea care impreuna cu afluentul sau Teleorman dreneaza cca. 80% din suprafata judetului are un debit mediu multianual de 5,5 mc?s la intrarea in judet si 13,6 mc/s la Pietrosani, aportul cel mai mare fiind dat de Teleorman (3,8 mc/s).
Cu exceptia raului Teleorman, toate raurile din bazinul hidrografic al Vedei au fost transformate in salbe de iazuri, in scopul retinerii pentru perioada de vara a unor rezerve necesare irigatiilor si unitatilor agrozootehnice. Numeroase astfel de iazuri se gasesc si pe celelalte rauri (Calmatui, Urlui, Glavacioc) pe tot cuprinsul judetului existand cca. 170 iazuri, peste 50% dintre acestea fiind folosite pentru piscicultura si irigatii, altele avand rol de prevenire a inundatiilor. De asemenea au fost amenajate in lunci helesteele Vitanesti, Suhaia, Magura.
Lacurile naturale sunt de tip crov si de lunca, cele de crov avand un caracter temporar. Lacurile de lunca, numeroase in trecut de-a lungul Dunarii, au fost reduse ca urmare a actiunii de indiguire si desecare, in prezent ramanand ca mai importante lacul Suhaia, amenajat ca helesteu si complexul Fatana - Chireanu - Radulea - Fistoreanca (cca. 800 ha) in zona de confluenta a Vedei cu Dunarea.
Apele subterane sunt inmagazinate in depozitele de nisipuri si pietrisuri ale stratelor de Fratesti, la adancimi de cca. 20 m si in depozitele aluviale nisipo-argiloase de terasa si de lunca, la adancimi de pana la 5 m. Judetul beneficiaza de un potential natural ridicat, constand in primul rand in fondul funciar. Astfel, conform Anuarului statistic al Romaniei, fondul funciar - dupa modul de folosinta - se prezinta astfel: suprafata agricola 85,5% din suprafata totala a judetului, paduri 5,1%, ape si balti 3,4%.
Invelisul de soluri al rergiunii se remarca prin varietate. Dominante ca intindere, cernoziomurile, solurile brune de padure si solurile aluviale ocupa principalele forme de relief. Cernoziomurile levigate acopera suprafete intinse mai ales in jumatatea sudica a judetului, oferind conditii excelente pentru culturile agricole. Fertilitatea naturala a solurilor, in special a celor din jumatatea de sud creeaza conditii deosebit de favorabile dezvoltarii culturilor cerealiere si plantelor tehnice, cat si culturilor legumelor. Folosirea intensiva a fondului funciar mentine in actualitate probleme legate de diminuarea excesului de apa, administrarea rationala a ingrasamintelor chimice si a irigatiilor.
In ceea ce priveste resursele subsolului, cele mai importante sunt zacamintele de titei si gaze naturale din partea nord-est a judetului in perimetrul Videle-Olteni-Poieni-Silistea Noua. Structurile cele mai importante sunt exploatate pe teritoriul localitatilor Videle, Blejesti, Silistea, Mosteni, Baciu, Preajba, Sericu, Purani.
Rocile utile sunt prezente sub forma argilelor comune (in zonele Alexandria, Gorgani-Zimnicea, Ciuperceni) nisipuri si pietrisuri (zacaminte importante la Turnu Magurele, Zimnicea, Plosca, Poroschia, Tiganesti, Scioastea si zone de perspectiva la Orbeasca, pe raul Vedea si afluenti in zona comunelor Cervenia, Nanov, Mavrodin). Au fost identificate prin foraje la Suhaia si Viisoara si unele orizonturi subtiri de lignit.
Antropizarea accentuata a peisajului geografic a determinat modificarea radicala a acestuia, astfel incat in prezent din vechii codri ai Teleormanului s-au mentinut doar unele trupuri restranse in partea de nord si centrala a judetului.Pe de alta parte lucrarile hidrotehnice si hidroameliorative de pe vai si indeosebi in lunca Dunarii au transformat puternic peisajul natural specific.
Cu toate ca din punct de vedere al cadrului natural judetul prezinta un potential mai putin expresiv, comparativ cu alte judete ale tarii, exista unele elemente naturale care merita a fi protejate si avute in vedere pentru valorificarea lor pe plan local in scop de odihna, agrement, turism. In acest sens sunt de mentionat:
- Lunca Dunarii cu lacul Suhaia si complexul lacustru din zona de confluenta a raului vedea cu Dunarea;
- padurile de zavoi din lunca Oltului, Vedei, Teleormanului, asocierea acestora cu apele curgatoare oferind conditii suficient de favorabile organizarii unor zone de agrement;
- padurile de stejar din apropierea orasului Rosiori de Vede, cele mai bine pastrate trupuri ale fostilor codrii ai Teleormanului.
Datorira slabei energii a reliefului, fenomenele de degradare a terenurilor datorate unor procese naturale, sunt relativ modeate. Singurele suprafete care favorizeaza procesele de eroziune le reprezinta versantii care insotesc vaile si care reprezinta cca. 10% din suprafata judetului. Fenomenul este mai amplu pe versantul stang al Oltului (in amonte de Lunca), versantul nordic al Dunarii (intre Fantanele si Zimnicea) si pe versantii mai inclinati ai Calmatuiului, Vedei si Teleormanului.
Desi nu sunt caracterisitce, alunecarile de teren apar cu totul izolat pe unii versanti ai Teleormanului, Vedei, Oltului si Dunarii.
Campiile inerfluviale caracterizate prin numeroase depresiuni de tasare (crovuri), cat si portiunile de lunci colmatate si inmlastinite de pe vile Olt, Dunare, Vedea sunt afectate de exces de apa, utilizarea acestor terenuri in scopuri agricole, necesitand lucrari de desecare-drenaj.
Din punct de vedere al seismicitatii, judetul Teleorman face parte din zona seismica de gradul 7, teritoriile oraselor Zimnicea si Trunu Magurele fiind cotate ca zone seismice de gradul 7 1/2, impunand masuri corespunzatoare in realizarea constructiilor.

CLIMA

Clima judetului Teleorman este temperat continentala caracterizata prin veri caniculare, ierni geroase si aspre. Precipitatiile atmosferice cunosc o intensitate maxima in cursul lunii iulie, iar cele minime in luna octombrie. Temperaturile medii anuale in judet se situeaza in intervalul de 10 - 20 grade C. In timpul iernii predomina vanturile geroase dinspre stepa rusa (Crivat), in est iar din sud-vest bate Austrul care are intensitatea mai mica decat Crivatul si prevesteste seceta. Radiatia solara globala are valori de 125-127 kcal/cmp/an, potential de energie solara relativ ridicat, ce poate fi utilizat in scopuri utilitar gospodaresti. Numarul de zile tropicale (cu temperaturi de peste 30 grade) in cursul unui an este 56 la Alexandria, fiind de asemenea cel mai ridicat din tara. Intrucat intervalul secetos coincide in general cu perioade de intensa vegetatie, sunt necesare cantitati suplimentare de apa ce se pot realiza numai prin extinderea irigatiilor. Vanturile sunt influentate de relief in special in sud, unde Valea Dunarii canalizeaza curentii de aer pe directiile est si vest. Astfel la Turnu Magurele predominante sunt vanturile din vest (26,8%) si est (18,9%), in timp ce directia nord-est detine o pondere mult redusa (11%). Vitezele medii anuale variaza intre 1,3 si 4,4 m/s, cele mai mari revenind directiilor cu frecvente maxime din vest si est.

FAUNA SI VEGETATIA

Corespunzator reliefului si factorilor fizico-geografici vegetatia este variata si bogata in specii caracteristice florei sudice. Partea centrala si sudica a judetului se include in zona de silvostepa, cu paduri de stejar tei argintiu, jugastru, frasin. Dintre arbusti amintim: socul, migdalul, paducel, porumbar, alaturi de creste o vegetatie ierboasa.
Particularitatile solului si existenta unei retele hidrografice corelate cu o vegetatie protectoare asigura o compozitie si raspandire variata a faunei. Astfel existenta mamiferelor netipice regiunii (vulpe, pisica salbatica si nisetru) cat si de stepa ( iepurele). Pasarile sunt mai caracteristice: mierla, pupaza, ciocanitoarea, pitigoiul, privighetoarea. De remarcat este densitatea a fazanilor, specie originara din Caucaz si colonizata la noi. Dintre reptile intalnim soparla de padure si sarpele de padure, iar dintre batracieni, broasca rosie de padure si gusterul. Dintre nevertebrate putem aminti speciile lepidoptere, cleoptere si oroptere. In luncile raurilor si pe malul lacurilor traiesc adaptate la umezeala, vidra si nurca. Dintre speciile de pesti care populeaza apele judetului amintim: crapul, caracuda, carasul, stiuca, somnul, rosioara, bibanul si salaul.

POPULATIA

Populatia judetului Teleorman are un numar de 483.840 locuitori (conform recensamantului din 1992), reprezentand 2% din populatia Romaniei si situandu-se in categoria judetelor de marime mijlocie ale tarii. Pe ansamblu densitatea populatiei este de 81,5 locuitori/kmp fata de media pe tara de 95,7 locuitori/kmp.In judet sunt 230 asezari umane organizate in 88 de localitati din care 5 urbane(3 municipii si 2 orase).
Din totalul populatiei, 50,8% reprezinta femei, iar populatia activa detine un procent de 44,1%, in care resursele de munca sunt imbatranite, ceea ce conduce la ideea ca potentialul uman capabil sa desfasoare o activitate generatoare de dezvoltare economica, este deficitar. Populatia urbana insumeaza 163.236 locuitori si reprezinta 33,7% din totalul populatiei; din acest punct de vedere judetul se inscrie in categoria judetelor foarte slab urbanizate (locul 38).
Structura pe sexe se caracterizeaza printr-o usoara predominare numerica a populatiei de sex feminin, respectiv 50,8%, pondere egala cu cea inregistrata la nivelul tarii.
Judetul Teleorman este marcat in ultimii 25 de ani de un proces de involutie, datorat:
- atractiei mari pe care a exercitat-o capitala asupra populatiei;
- gradul redus de urbanizare a judetului;
- o natalitate traditional scazuta.
In profil teritorial evolutia populatiei evidentiaza deosebiri esentiale si anume:
- are loc o crestere puternica in anul 1992 la 58.000 de locuitori urmare directa a primirii statutului resedinta de judet;
- se inregistreaza cresteri moderate ale celorlalte orase, intre 129.5% la Zimnicea si 173% la Rosiori:
- localitatile rurale in mare majoritate, respectiv 203 din 230 inregistreaza o scadere a populatiei la 50% si sub 50%;
- la nivelul comunelor se inregistreaza cresteri de populatie numai in Buzescu si Plosca iar in restul de 71 scaderi de peste 40-50%.
Procesul de involutie continua si in ultimii 2 ani. Populatia judetului a scazut cu inca 3858 de locuitori. Pe medii situatia este urmatoarea:
- in municipii si orase o crestere de 2121 locuitori
- in mediul rural o scadere de 5979 locuitori.
Migrarile masive de populatie din judet au determinat un grad foarte accentuat de imbatranire demografica a judetului, Teleormanul fiind considerat judetul cu populatia cea mai imbatranita din tara. Varsta medie a populatiei este de 39,9 ani fata de 34,6 varsta medie a tarii.
Imbatranirea populateiei este specifica numai mediului rural. Cea existenta la nivelul oraselor avand o structura foarte apropiata de restul tarii. Ponderea populatiei varstnice a crescut intre 1977 si 1992 de la 20,1% la 29,6%. Efecetele negative ale procesului de imbatranire demografica asupra desfasurarii vietii economice si sociale sunt evidente urmarind valorile care exprima raportul intre populatia adulta (15-59 de ani) si populatia sub si peste aceste limite de varsta.

ECONOMIA

Judetul Teleorman se caracterizeaza, in primul rand, prin potentialul funciar agricol deosebit de valoros, acesta fiind si principala bogatie a judetului, ca si temeiul pentru practicarea unei agriculturi intensive. Judetul Teleorman dispune de o industrie complexa si diversificata din aproape toate ramurile economiei nationale, in care ponderea o detine industria prelucratoare: alimentara(23,5%), masini, echipamente, aparate electrice, comunicatii(14%), industria extractiva, chimie si fibre sintetice, textila, agricultura.

Situarea pe malul Dunarii a facut ca in zona sa se dezvolte activitati portuare si de transport fluvial.
Desi ca relief si conditii climatice, judetul nu se incadreaza in categoria celor cu potential turistic deosebit, totusi infrastructura minima de baza pentru desfasurarea unui turism de tranzit sau de week-end exista.

Industria

Dezvoltarea industriala se concentreaza in cele cinci orase si cateva comune, fiind bazata, in principal, pe industria constructoare de masini, electrotehnica, metalurgie - chimie, alimentara, textile +confectii. Prelucrarile industriale au la baza atat materiile prime agricole si combustibilii proveniti din judet (pentru industria alimentara si partial chimica), cat si din surse externe acestuia, mai ales in industria constructoare de masini.
Cele cinci orase realizeaza 90% din valoarea productiei industriale, cu o populatie rezidenta in localitate ce reprezinta numai 35,6 % din populatia activa a judetului. Rezulta:
- concentrarea excesiva a centrelor industriale in cele cinci orase;
- in numai 15% din numarul total al comunelor din judet se desfasoara activitati industriale semnificative;
- 10% din populatia activa din mediul rural este ocupata in industrie ponderea dominanta detinand-o agricultura;
- avand in vedere ca datele privind populatia activa se refea la cea rezidenta in localitatea analizata, se poate presupune existenta navetismului catre centrele industriale. Acest fapt conduce la ideea ca numarul real al celor ce lucreaza in industrie din mediul rural este mult mai mare , dar nu mai mult de 15%.
Activitatea industriala sefasoara intr-un numar de 43 intreprinderi, din care 29 sunt in industria publica, iar 14 in cea cooperatista; populatia activa pe total judet din industria extractiva era la data recensamantului din 1992 de 6886 persoane, iar in industria prelucratoare de 53492 peroane.
Analiza indicatoului “productie globala industriala” indica o crestere de opt ori a ei in 1980 fata de 1965, iar in 1985 de doua ori fata de 1980, pentru a diminua a 1,2 ori in 1989 fata de 1985, fiind totusi intr-o crestere semnificativa in valori absolute. Din 1990 evolutia productiei industriale a judetului Teleormanse inscrie in linia generala de declin ecnomic al tarii, perioda de tranzitie avand consecinte destul de grave in aceasta ramura economica. Activitatea industriala a judetului Teleorman se desfasoara , desi nu cu aceeasi intensitate in trei directii: extractiva, prelucratoare si naval-portuara.
Ponderea ramurilor industriale in totalul productiei indutriale se prezinta astfel:
Industria extractiva 19,5%
Industria prelucratoare 75,3% din care:
? alimentara 19,5%
? textila, confectii, incaltaminte 6,6%
? prelucrarea lemnului 0,9%
? chimie 20,7%
? metalurgie 5,1%
? constructii de masini 19,2%
? materialelor de constructii 0,4%
Din analiza tabelului se constata ca aproape 1/5 din productia industriala a judetului se realizeaza in domeniul extractiei zacamintelor subsolului. Prelucrarea acestei materii prime determina ca pe locul 2 sa se situeze cu un procentaj in judet mai mare fata de total pe tara, ramura chimiei. Foarte apropiate ca ponderi sunt cele din ramura constructiilor de masini, desi in declin real, avand tot 1/5. Aceasta inseamna ca facandu-se eforturi de imbunatatire a tehnologiilor, de reorientare sortimentala a productiei din aceasta ramura, se creeaza premisele unei relansari a productiei. Cea mai favorizata ramura este cea a industriei alimentare, intrucat are resurse proprii si traditie. Celelalte ramuri sunt mai slab reprezentate in judet, ele neavand nici traditie, nici resurse proprii.
Dezvoltarea industriala de perspectiva a judetului include propuneri de infiintare de zone libere, in care sa existe posibilitatea prestarilor de servicii si activitati care prin facilitatile statului de zona libera sa atraga investitori capabili sa genereze intreprinderi profitabile, locuri de munca suplimentare, posibilitati de imbunatatire a castigului.
Propuneri de zone libere sunt la:
- Turnu Magurele -; total suprafata: 20 hectare din care 10 sunt in etapa imediat urmatoare. Exista demersuri care s-au concretizat intr-un studiu de fezabilitate pentru amplasamentul “Punct de trecere frontiera pentru autovehicule grele si pasageri”. Se propun amenajari de lucrari hidroenergetice portuare de primire -; expeditie marfuri pe cale navala. Spre uscat perimetrul este racordat la drumul de legatura intre port si oras. Pentru restul de 10 hectare nu exista proiect.
- Zimnicea -; total suprafata: 20 hectare amenajabile tot in 2 etape. Studiile de fezabilitate nu au fost inca comandate.

Industria extractiva este reprezentata de cele 2 schele petroliere: Videle (in 1992 detinea 19,5% din productia ndustriala a judetului) si Poeni ale SNP PETROM, care au generat in judet si alte activitati conexe cum sunt cele de foraj, constructii, exploatari drumuri petroliere, transport titei, grupuri industriale si sociale.
In general centrele extractive sunt mono functionale; activitati adiacente sunt legate de prelucrarea produselor agricole in sistemul cooperatist sau privat, realizandu-se astfel si ocuparea fortei de munca feminine a zonei.
Din analiza marimii productiei industriale realizate in centrele extractive rezulta ca exista trei unitati teritoriale: Videle si comuna Poeni cu o productie de 7000 milioane lei -; 12000 milioane lei, comuna Silistea cu 500 milioane lei, care ofera perspectiva dezvoltarii viitoare a acestei activitati si siguranta locurilor de munca din zona.
Schelele petroliere isi desfasoara activitatea in partea de nord a judetului, pe o suprafata de cca. 90000 ha., din care cca. 1000ha sunt ocupate de sonde, parcuri, depozite, trasee de conducte si alte utilitati. Prin specificul activitatii lor, schelele petroliere au dispersate sursele de poluare in intrega zona in care sunt amplasate instalatiile tehnologice. Din punct de vedere al masurilor pentru protectia mediului, ele pot deveni surse permanente sau accidentale de poluare prin conditiile de exploatare si de fiabilitate a conductelor si instalatiilor.
Industria prelucratoare se concentreza in patru din cele cinci orase ale judetului. Aportul acesteia in totalul productiei industriale este de 60%. Diversificarea ramurilor industriale apare in mod semnificativ, numai la urmatoarele orase: Alexandria, Turnu Magurele, Rosiori de Vede, Zimnicea.
Dezvoltarea industriala in mediul rural acopera (in afara comunelor cu profil extractiv) in principal, ramurile industriei alimentare, a textilelor si tricotajelor, chimiei si constructiei de masini; ea este disaersata in mici unitati, exceptie facandomunele: Poroschia, Branceni, Nanov, Olteni, Smardioasa. Doua comune, si anume: draganesti Vlasca si Tiganesti a caror productie industriala este de 10 ori mai mare decat a celorlalte aduc un aport deosebit, atat in dezvoltarea economica a judetului, cat si in ocuparea fortei de munca locale.
Industria de prelucrare si exploatare a lemnului are ca unitate reprezentativa MOBALEX Alexandria. In comune, se presteaza activitati legate de prelucrarea lemnului, dar aportul este nesimnificativ la nivel de judet. De altfel, aceasta subramura industriala, ca si industria materialelor de constructii este slab reprezentata in judet: cateva balastiere si intreprinderea de Prefabricate de de Beton -; SOMACO Alexandria sunt singurele din judet.
Economia forestiera este slab reprezentata in judet,datorita potentialului forestier redus.din cele 27.402 ha. Suprafata ocupata cu vegetatie forestiera, 24593 ha. 5reprezinta suprafata fondului forestier. Volumul de masa lemnoasa exitent se estimeaza la 2705,23 mii mc. Annual se exploateazacca. 10.000 mc de masa lemnoasa. Structura finctionala a padurilor indica existenta numai a paurilor cu rol de productie. Suprafata ocupata de paduri (pe ocoale silvice) se prezinta astfel:
- Alexandria -; 7904ha.
- Rosiori de Vede -; 6028 ha.
- Slavesti -; 6808 ha.
- Turnu Magurele -; 6666 ha.
Total pe judet -; 27402 ha.
Silvicultura se preocupa indeosebi cu inretinerea si prezervarea si protectia fondului forestier existent si mai putin cu exploatarea acestuia in scopuri economice.
Industria construstilor navaleCele doua prase situate pe malul Dunarii au un sector de constructii si reparatii navale. Datorita cauzelor conjuncturale atat interne (tranzitia), cat si externe (embargoul impus Iugoslaviei), aceasta activitate a diminuat ca volum foarte mult, dar se poate considera ca este un potential de dezvoltare in viitor, demn de incurajat.
Industria chimica este reprezentata de SC TURNU SA - combinat chimic de producere a ingrasamintelor chimice cu azot si a celor complexe, respectiv uree, azotat de amoniu, nitrocalcar, ingrasaminte lichide, ingrasaminte complexe de tip N: P si N:P:K. Unitatea este amplasata la patru km sud de orasul Turnu Magurele, pe malul Dunarii, de la km 596 la km 600. Un alt agent economic reprezentativ in acest domeniu este SC UVCP SA care valorifica cenusa de pirita ( deseu de la fabricarea acidului sulfuric) prin obtinerea de pelete cu 55% fier utilizate in siderurgie. Gazoductele sunt reprezentate prin magistrala de alimentare a combinatului chimic, fiind in plina dezvoltare si alte magistrare de alimentare cu gaze a localitatilor ( Turnu Magurele, Alexandria, Videle, Rosiori si Calinesti) care se afla in diferite stadii de executie.
Industria constructoare de masini este reprezentata prin: SC. KOYO ROMANIA SA., SC IAICA SA, SC ISLAZ SA, SC ROVA SA, SC RECMAS SA, SC ELECTROTURRIS SA, precum si alte activitati de mica capacitate.
Industria electrotehnica este reprezentata de SC ELECTROTEL SA si SC ELECTROTURRIS SA iar activitati metalurgice regasindu-se in mai multe unitati mari si in special la SC ZIMTUB SA.
Industria alimentara este bine reprezentata in judet in special prin unitati de mica capacitate cu o diversitate de priduse in domeniu, cele mai reprezentative obiective fiind SC CICALEX SA, SC AVICOLA SA, SC CONSERVTURIS SA. Sectorul privat in acest domeniu este reprezentat de SC SCIOPROD - din Troianul, SC NANOLACT - din Nanov, SC ALCOZIM - din Zimnicea, etc.
Industria alimentara, bazata pe prelucrarea materiilor prime existente in judet, constitue o ramura de baza si pentru viitor, iar problemele legate de tehnologizarea unor linii de productie, de imbunatatire a calitatii produselor, de realizarea lor in conditiile asigurarii competitivitatii produselor cu cele de pe piata externa, pot conduce la o valorificare mai buna a resurselor locale, atat de materii prime, cat si de forta de munca.

Agricultura

Consecinta a ofertei ecologice pe care o face teritoriul, activitatea agricola este o activitate economica importanta daca nu chiar majora a judetului. Daca se ia in consideratie faptul ca agricultura are ca mijloc si obiect de productie solul, atunci este evident ca in judetul Teleorman oferta naturala este deosebit de favorabila.
Suprafata agricola a judetului Teleorman este de 495,8 mii hectare reprezinta 3,4% din totalul suprafetei arabile a Romaniei, judetul ocupand locul 4 pe tara.Circa 86% terenuri cu destinatie agricola in totalul suprafetei judetului atesta aspectul prioritar al functiei agricole in economia generala. Acest aspect apare cu atat mai favorabil daca se tine seama ca folosinta arabila a unui teren agricola este superioara, ea asigurand spectrul cel mai larg de culturi, cu implicatii directe atat in productia vegetala cat si cea animala.
In plus, procentul mare de terenuri de calitatea I si a II-a, adica terenuri arabile fara restrictii sau cu restrictii mici in exploatare si cu fertilitate naturala ridicata, concura la sporirea ofertei teritoriului pentru activitatea agricola.
De asemenea, faptul ca 97% din terenurile in exploatare agricola sunt 100% mecanizabile (pante cuprinse intre 0 si 10%) aduce un element deosebit de favorabil pentru desfasurarea pricesului agricol. Acest din urma aspect, insa, intra in conflict aparent cu noua structura de proprietate asupra terenurilor agricole.
In afara de oferta naturala a teritoriului, potentialul agricol este sustinut si chiar sporit prin lucrarile de imbunatatire funciara (irigatii insotite de desecari-drenaje) aplicate pe cca. 50% din suprafata agricola.
Conform datelor difuzate de M.A.A. in 31. 12 1993 teritoriul judetului Teleorman este repartizat astfel:
Domeniul public Domeniul privat Total
% % %
Suprafata agricola 7,8 77,9 85,7
Arabil 5,9 73,7 79,6
Pajisti 1,9 1,8 3,7
Vii - 2,2 2,2
Livezi - 0,2 0,2
Suprafata neagricola 9,3 5,0 14,3
Paduri 4,7 0,4 5,1
Ape 2,7 0,7 3,4
Circulatie 1,1 0,9 2,0
Constructii 0,6 2,6 3,2
Neproductiv 0,2 0,4 0,6
TOTAL 17,1 82,9 100,0
In ceea ce priveste gradul de macanizare al lucrarilor agicole indicatorul relevant il constituie numarul utilajelor mecanizate raportat la suprafata agricola. Se constata ca judetul Teleorman prezinta o situatie relativ mai favorabila fata de media pe tara. Fata de oferta naturala a teritoriului, espectul critic principal il reprezinta echiparea cu lucrari de imbunatatiri funciare in special din punctul de vedere al suprafetei amenajate. Se considera necesara o evaluare a posibilitatilor de extindere a acestora sub raport de oportunitate, posibilitati de prelevare a apei si eficienta economica.
Sectorul privat in agricultura teleormaneana are cea mai mare pondere din toate ramurile economice ajungand in prezent la 82,9% din totalul suprafetei arabile.
Productia agricola vegetala obtinuta nu reflecta insa potentialul extrem de favorabil al solului.Unul din indicatrii utilizati in aprecierea structurii roductiei agricole vegetale il reprezinta "“tructura culturii". Urmarind evolutia acestui indicator pe un interval de 4 ani, se constata o oarecare instabilitate in nteresul prodctilor pentru anumite cuturi. Aceasta se manifesta pe mai multe planuri:
- o data in planul strycturii culturilor pentru fiecare an in parte
- alta data in planul evolutiei anuale a acestui indicator pentru fiecare cultura in parte.
Indcatorul respectiv reflecta un sngur factor de o anumita instabilitate: ponderea dominanta aculturilor cerealiere (medie 63,8%). Sepoate afirma deci, ca din acest punct de vedere nu se poate formula o concluzie exacta asupra configuratiei si structurii planului de cultivare si nici asupra intereselor producatorilor din teritoriul judetului, acestea fiind de natura conjuncturala.

Luand ca indicator productia medie /kg la hectar, se observa aceasta stare de instabilitate in productia vegetala, stare care este influentata de alti factori de conjunctura, cum ar fi: conditiile climatice instabilede la un an la altul, nefolosirea capacitatii de irigatii, pierderi in recoltare, tehnologii necorespunzatoare, neaplicarea ingrsamintelor chimice sau organice.
Pe baza datelor din 1991, s-a procedat la conturarea unei imaginii generale a judetului. S-a constat ca datorita suprapunerii tuturor culturilor s-a creat o zona in care productia vegetala a fost in afara de performanta -; si complexa. Aceasta zona cuprinde cca. 45% din suprafata totala cultivata a judetului.
In sectorul productiei agricole animaliere de sistem industrial a acestora, in judet exista numeroase capacitati de crestere a porcinelor, bovinelor si pasarilor, in prezent neutilizata la capacitate maxima. Agentii economici reprezentativi pentru acest sector sunt: SC SUINPROD SA (cu fermele Zimnicea, Dracea si Burdea), SC ROMCIP SA Salcia, SC AVOGAL SA Olteni, SC GOLDEN EGG Bucuresti - ferma Mavrodin, SC AT GRUP SRL Draganesti Vlasca.
Studiind rezultatele privitoare la productia animaliera, inscrise in Anuarul Statistic din 1992, se pot face urmatoarele aprecieri:
1. fata de potentialul natural al teritoriului numarul animalelor este mic;
2. prouctiile pe animal sunt relativ echivalente cu mediile pe tara exceptie facand sectorul bovin;
3. productia medie pe locuitor este performanta la carne si lapte si inferioara la lana si oua;
4. Teleormanul nu este mare producator in sectoarele ovin si pasari.
Cea mai importanta disfunctiune in acest sector economic consta in faptul ca activitatea agricola generala a judetului nu corespunde ofertei naturale a teritoriului care este cvasiomogena in toata aceasta zona. In afara de aceasta disfunciune mai putem aminti si altele precum:
- din punct de vedere al fondului funciar agricol se evidentiaza o scadere a acestuia an de an cu o puternica scadere a suprafetelor arabile, aparent in favoarea plantatiilor de vie. De asemenea , se constata o scadere accentuata aplantatiilor de pomi;
- suprafata mica acoperita de vegetatie forestiera;
- din punct de vedere al productiei agricole se constata o mare instabilitate atat in structura de culturi, cat si in productiile realizate;
- gradul de utilizare extrem de scazut a echiparilor pentru irigatii.
Piscicultura. Prin indiguirea si desecarea lacurilor din lunca Dunarii s-a pierdut o importanta suprafata din fondul piscicol. O alta sursa pentru fondul piscicol il reprezinta 60 amenajari de lucii de apa din care 12 reprezinta lacuri cu functii complexe.
Amenajari numai pentru piscicultura, pe cursurile interioare sunt in numar de 48 si acopera o suprafata de cca. 500ha. Mai importante sunt Zimbreasa, Nanov, Vijistea si Gauriciu - amenajari de tip iaz - si cele din lunca Teleormanului la Slavesti, Laceni, Magura si Vitanesti - amenajari de tip helesteu.
Productia de peste variaza intre 300 si 1000 kg/ha. Rezultatele pot fi cinsiderate inferioare daca avem in vedere ca in alte helestee din tara se obtin productii xde 2000-2500 kg/ha. Societatea care se ocupa in mod organizat de piscicultura este "Danubius" SA situata in Zimnicea.

Turism

Judeul Teleorman nu dispune de un potential turistic. Turismul prestat este de tranzit sau de agrement (de week-end). Cel de tranzit beneficiaza de locurile de cazare din orase, cel de agrement de imprejurimile oraselor, pe malul Dunarii sau de putinele zone impadurite din judet.

Transport

Transportul rutier. Judetul Teleorman dispune de o retea rutiera si de cale ferata cu o densitate mai mare decat media pe tara. Reteaua drumurilor publice este de 1539 km, iar reteaua de cale ferata este de 294 km din care 79 electrificati. Exista in judet mai nulte cai de legatura intre localitati nemodernizate care nacasita modernizare de regula iar o mare parte din cele modernizate trebuie reabilitate.
Reteaua de drumuri publice in extravilan ( drumuri nationale, judetene, comunale) are o lungime de 1431km, din care modernizate sunt pe o lungime de 313 km si cu imbracaminti usoare pe o lungime de 532 km. Lungimea drumurilor nationale este de 352,5 km din care cele modernizate au o lungome de 350,4 km, gradul de modernizare fiind de 99,20 %. Traseele de drumuri nationale sunt:
? DN 6 Bucuresti -; Alexandria -; Rosiori de Vede (81,435 km);
? DN 51 Alexandria -; Zimnicea (43,08 km);
? DN 51A Zimnicea -; Turnu Magurele (54,70 km);
? DN 52 Alexandria -; Turnu Magurele (51,247 km);
? DN 54 Islaz -; Turnu Magurele (17,060 km);
? DN 65A Balaci -; Rosiori de vede -; Turnu Magurele ;
? DN 5C Petrosani -; Zimnicea.
Din considerente de trafic traseele de drumuri nationale principale sunt DN6 si DN 52, restul de 5 trasee sunt drumuri nationale secundare.
Drumurilor judetene au lungimea 741 km din care lungimea drumurilor modernizate reprezinta 473 km, gradul de modernizare fiind de 63,80 %. Din totalul de 20 drumuri judetene numai pe sapte trasee este prevazuta imbracaminte de beton asfalt, ceea ce reprezinta79,6 km. In rest sunt prevazute imbracaminti asfaltice usoare -; 393,4 km, impietruiri -; 252,7 km si drumuri de pamant -; 15,68 km.
Lungimea drumurilor comunale este de 338 km, din care cele modernizate au o lungime de 22 km, cu un grad de modernizare de 6,5 %. Drumurile comunale sunt in numar de 46. Lungimea sectoarelor cu imbracaminti asfaltice usoatre este de 20,3 km, iar a celor impietruite de 215,44 km si cele din pamant -; 100,27 km.
Strazile urbane au o lungime de 327 km din care 293 km sunt in intretinerea prefecturilor, iar restul de 17 km fiind pe drumuri nationale si ceilalti 17 km ramasi pe drumuri judetene si comunale. Strazile urbane sunt modernizate pe o lungime de 165 km, adica 50,50 %.
Lungimea strazilor rurale este de 3056 km din care 2509 km sunt in intretinerera prefecturilor, restul de 108 sunt pe drumuri nationale si 439 km apartin drumurilor judetene si comunale. Acestea au un grad foarte redus de modernizare -; caa. 4 % - majoritatea fiind amenajate din impietruiri slabe sau din pamant.
Transportul feroviar. Echiparea tehnica cu linii de cale ferata este de 294 km, din care 79 km a fost electrificata. Traseul format din cale ferata dubla electrificata are o lungime de 69 km si traverseaza judetul in zona mediana pe directia Videle -; Rosiori de Vede. Acesta face parte din Magistrala numarul 1 Bucuresti -; Craiova -; Timisoara -; Arad -; Curtici.
Traseul format din cale ferata simpla neelectrificata reprezinta 225 km. El cuprinde traseele: Zimnicea -; Rosiori de Vede, Turnu Magurele -; Rosiori de Vede, Rosiori de Vede -; Costesti (limita de judet).
Nodul important feroviar in judet este reprezentat de Rosiori de Vede.
Nivelul de echipari de cai ferate in judet este considerat acceptabil, dar infrastructura si instalatiile conexe cailor ferate nu corespund cerintelor de viteza. Nu se depasesc viteze mai mari de 100 -; 120 km/h.
Transportul fluvial se realizeaza pe Dunare. Lungimea navigabila este stabilita fata deportul Sulina, latimea Dunarii navigabile este de 600 -; 800 m si adancimea de 2,5 m.
In aceasta zona regimul de scurgere al Dunarii este liber, in anumite zone formandu-se praguri, si anume:
- km 561 -; 564 Belene Cinghineana;
- km 566 -; 568 Luta;
- km 570 -; 574 Berzina;
- km 586 -; 587 Lakit Civara.
Porturile fluviale sunt amenajate la Zimnicea si Turnu Magurele.
Portul Zimnicea (km 553) are amenajat cheul de acostare (vertical) in lungime de 515 m, capacitatea totala de operare este de 480.000 t/an, avand 2 macarale de cheu de 16 tf. Pentru depozitare este construit un siloz de cereale. Este asigurat accesul feroviar in port.
Portul Turnu Nmagurele (km 597) are frontul de acostare amenajat pe lungimea de 933 m, tipul de amenajare fiind cheu pereat, iar capacitatea maxima a navei ce poate acosta fiind de 1500t. capacitatea de operare este de 715000 t/an, fiind dotat cu 5 macarale de cheu 5 tf. Pentru depozitare este construit un siloz de cereale, iar accesul feroviar in port este asigurat.
Intre orasele Turnu Magurele si Nikopol exista in prezent legatura de trecere pentru pasageri, in perspectiva prevazandu-se dezvoltarea acestui punct de traversare. S-a analizat amenajarea unor zone libere.
Intre localitatile Zimnicea si Svistov exista un punct de tecere pentru pasageri, in perspectiva prevazandu-se dezvoltarea acestui punct de traversare.
Transportul aerian.In judetul Teleorman nu este amenajata o baza aeroportuara, intrucat sunt amenajate aeroporturi in zona apropiata (Bucuresti Otopeni si Bucuresti Baneasa)

RETEAUA DE LOCALITATI

Categoria administrativa de localitati existenta pe teitoriului judetului teleorman sunt urmatoarele: municipii -; 2, orase -;3, sate -; 231. Aceasta releveca majoritatea covarsitoare a localitatilor sunt de tip rural (97,9% din numarul total). Din cele 231 de sate este unul care aparine unui oras. Este vorba de Cosoaia ce apartine de Videle.
Restul de 230 se constituie in 83 de comune. In conformitate cu ultima impartire administrativ -; teritoriala, 6 dintre comune sunt suburbane. Este vorba de:
- comuna Nanov -; suburbana la municipiul Alexandria
- comuna Poroschia -; suburbana la municipiul Alexandria
- comuna Ciuperceni -; suburbana la Turnu Magurele
- comuna Lita -; suburbana la Turnu Magurele
- comuna Crevenicu -; suburbana la orasul Videle.
Comuna medie in judetul Teleorman are 2,8 sate in componenta sa, dar variatia este destul de mare, mergand de la un sat/comuna pana la sapte sate comuna. Comunele cu 1-2-3 sate detin o pondere importanta. Este de mentionat ca majoritatea comunelor cu un numar mai mare de 4 sate se gasesc in jumatatea de nord a judetului, partea sudica fiind caracterizata prn comune cu mai putine sate si cu o populatie mai mare, aspect caracteristic in general zonei de lunca a Dunarii.Media de 2,8 sate pe comuna este inferioara comunei medii pe Romania care este de 5 sate pe comuna.
Numarul de sate care revin in medie la un oras este de 46 fata de media pe tara care este de 55 de sate la un oras.
In afara celor 3 orase mai mari -; Alexandria, Turnu Magurele, Rosiori de Vede -; cu o populatie care le situeaza in categoria oraselor mijlocii, celelalte doua orase -; Zimnicea, Videle -; fac parte din categoria oraselor mici, cu populatie pana la 20000 locuitori.
Marimea medie a unei comune este de 3862 locuitori in 1992, in scadere fata de 1984, cand era 4340 locuitori. 51 de comune au pana la 4000 locuitori, 25 au intre 4000 si 6000 locuitori si numai 7 au peste 6000 locuitori. Cele mai mari comune sunt: Orbeasca cu 8750 loc., Pereu cu 8340 loc., Botoroaga cu 7285 loc. Si Lunca cu 7076 loc.Constatam o concentrare in zona mediana a judetului a comunelor cu cel mai mare numar al populatiei, in timp ce in nord, sud si partial in vest comunele sunt de marime mai mica.
Marimea medie a unui sat este de 1390 loc.; 45,2% din numarul total al satelor se situeaza in categoria de marime 1000 -; 3000 loc., concentrand 53,1% din populatia rurala. 26,1% au marimea in categoria 500 -; 1000 loc.; 10% pana la 3000 loc. si 9,1% peste 3000 loc. Exista trei sate cu mai putin de 100 loc. :
- satul Tavarlau (com. Poeni) -; 65 loc.
- satul Viile (com. Scrioastea) -; 8 loc.
- satul Obartu (com Tatarasti de Jos) -; 49 loc.
In ceea ce priveste repartitia in teritoriu se mai poate mentiona ca orasele sunt relativ uniform distribuite pe teritoriul judetului, densitatea lor fiind de 0,8 orase/kmp, apropiate de densitatea medie pe tara (1,1 orase/ kmp).
Satele de matrime mijlocie sunt uniform repartizate. Densitatea satelor in teritoriu este de 4,0 sate/100 kmp, usor mai scazuta decat media pe tara -; 5,6. Aceasta situatie se explica in parte prin situatia judetelor in zona de camp, zona ce se caracterizeaza prin localitati mai mari, cu densitatea in teritoriu mai redusa. Densitati mai mari ale localitatilor se regasesc in nord si este mai scazuta in lunca Dunarii.
Legat de asezarea geografica se poate mentiona si dispunerea localitatilor pe linii aproape paralele pe directia NV -; SE, de-a lungul cursurilor de apa, lassand intre ele spatii agrare relativ intinse si nepopulate. Exprimandu-ne mai plastic putem spune ca localitatile se insiruie “ca margelele pe ata”.
Structura retelei de localitati urbane si rurale in raport cu dezvoltarea functiunilor economice reflecta in general dezvoltarea social -; economica a judetului din ultima perioada. Se poate defini astfel urmatoarea tipologie a localitatilor:
- Alexandria -; resedinta de judet, este un municipiu din categoria oraselor mijlocii, cu functiuni economico-sociale complexe, cu rol de coordonare si armonizare a dezvoltarii in teritoriu
- Turnu Magurele -; oras de categorie mijlocie, centru industrial si portuar cu rol de servire a locuitorilor din SV judetului
- Rosiori de Vede -; oras de categorie mijlocie, nod feroviar, cu functiuni industriale si de servire a locuitorilor din NV judetului
- Zimnicea -; din categoria oraselor mici, port fluvial cu functiuni mixte de importanta locala
- Videle -; din categoria oraselor mici, centru extractiv, cu functiuni mixte de servire locala.
Aprecierea potentialului de dezvoltare a satelor constitue baza de pornire pentru aprecierea posibilitatilor de evolutie a lor in perspectiva. Intre factorii locali care pot constitui stimuli pentru dezvoltare, mentionam pe cei mai importanti: resurse de minerale utile in exploatare sau identificate, lucrari de imbunatatire funciare existente ca baza pentru activitatea agrara, resurse de forta de munca, resurse balneo-turistice.
Analiza a condus la clasificarea in trei categorii a satelor:
- sate cu functiuni dominant agrare
- sate cu functiuni mixte (agroindustriale)
- sate -; centre extractive (petrioliere).
Multe din localitatile rurale au o viabilitate scazuta datorata in principal unor procese demografice critice: procesul accelerat de imbatranire, numarul mic de locuitori, potentialul economic scazut. Toate acestea atrag dupa sine slaba diversificare a tipologiei functionale a localitatilor rurale.

LOCUIREA

Judetul Teleorman, fiind o zona cu puternic caracter rural, locuirea este asigurata in proportie de cca. 70% in locuinte individuale adapostind de regula osingura gospodarie. Locuinte colective exista in localitatile urbane, in procent mai mic sau mai mare si mai rar in localitati rurale, sub forma locuintelor pentru specialisti.
Pe total, dar si pe medii putem spune ca nu exista o lipsa acuta de locuinte, numarul celor existente fiind mai mare decat numarul gospodariilor. In mediul urban exista 30,5% din numarul total al locuintelor, 29,0 % din numarul camerelor de locuit si 33,3% din aria locuibila totala. Situatia este echilibrata in aceasta inlantuire, dar usor defavorizata din cauza ca in orase locuiesc 33,7% din numarul locuitorilor.

Suprafata locuibila pe persoana are valoarea medie pe tara de 11,5 mp, iar la nivelul judetului are o valoare mai mica de 10,4 mp. 42% din numarul total al oraselor si comunelor se gasesc sub media pe judet intre ele situandu-se si Turnu Magurele, Rosiori de Vede si Videle.
Intre comune, Plosca are situatie ceva mai favorabila, cu 6,7 mp/loc. 35,2% din totalul unitatilor administrativ teritoriale se situeaza in jurul mediei pe judet si pe tara; 21,6% au valoare usor mai ridicata si numai in comuna Slobozia Mandra valoarea este mai mare 14,0 mp/ locuitori.
Indicatorul “numarul mediu de persoana/camera” are valori satisfacatoarein sensul ca in numai 38 de orase si comune se inregistreaza valori mai mari decat media pe judet. Intre ele se afla si orasele Alexandria Turnu Magurele, Rosiori de Vede si Videle.
Intre orase, fondul de locuinte este cel mai bine asigurat la Zimnicea unde revin 12,3mp/loc. si 1,0 pers/camra.
Concluzia este ca la nivel judetean locuintele au camere de locuit in numar satisfacator, dar cu suprafete mici. Asa sunt si locuintele traditionale din mediul rural dar si puzderia de apartamente din panouri mari ce au sufocat orasele.
Situatia cea mai defavorabila in alimentarea cu apa si incalzire centrala este in Videle, unde nici jumatate din locuinte nu au aceste dotari minime. De altfel, existenta lor la nivelul celorlalte municipii si orase nu este o garantie a confortului pentru locuitori, pentru ca lipsa apei reci si a caldurii sunt situatii aproape permanente.
Alta pereche de indicatori analizati a fost: “numarul de persoane pe o gospodarie” si “numarul de camere / gospodarie”. La nivel judetean situatia este comparativa cu cea de la nivelul tarii. In timp ce in judetul Teleorman, gospodaria medie este formata din 3,1 persoane ce locuiesc in 2,9 camere, la nivelul tarii cele 3,1 persoane ce formeaza o gospodarie medie, locuiesc in numai 2,6 camere.
34 orase si comune au gospodaria medie mai mare decat media judeteana. In comunele: Buzescu, Izvoarele si Tiganesti gospodaria medie este formata din cca. 4 persoane. Ele locuiesc in 3,1 -; 3,9 camere/gospodarie. Mai mult de 4 camere / gospodarie se intalnesc in comunele Bragadiru, Lunca, Slobozia Mandra si Suhaia (3-4 pers.).
In judetul Teleorman sistemele constructive traditionale sunt cele care folosesc “pamantul batut” si nuielele impletite (asa-numitele case din paianta). Sistemul este larg raspandit in Campia Sudica si Podisul Moldovei si este predominant in judetul Teleorman. Sudul judetului se caracterizeaza insa prin folosirea mai intensa a caramizii ca material de constructie traditional.
Trebuie remarcat faptul ca zona cea mai dens locuita are si conditiile de locuire cele mai slabe. Sistemele traditionale de constructie nu permit realizarea de locuinte trainice. Principala problema o constituie lipsa utilitatilor la locuintele existente, chiar si din oras.

APA POTABILA SI CANALIZAREA

In teitoriul judetului Teleorman exista in prezent sisteme centralizate de alimentatre cu apa in municipiile Alexandria si Turnu Magurele, in orasele Rosiori de Vede, Zimnicea si Videle si in 9 localitati rurale. Populatia care dispune de alimentare cu apa in sistem centralizat este de 193.438 locuitori, ceea ce reprezinta 40,1 % din populatia totala a judetului.
Lungimea conductelor utilizate pentru distribuirea apei este 419,8 km, iar capacitatea statiilor de tratare a apei este 168.133 mc/zi. Statiile nu functioneaza la intrega capacitate.
In municipiul alexandria procentul apei intrata in retea din statia de epurare este de 40,3 % din din capacitatea statiei, iar in municipiul Turnu Magurele acest procent este de 26,9 %. In prezent judetul beneficiaza de canalizare in numai 9 localitati, din care numai 5 au in dotare si statii de epurare pentru ape uzate menajere.
Se estimeaza 179.561 numarul locuitorilor ce beneficiaza de canalizare, ceea ce reprezinta 37,2 % din populatia judeului, fapt care arata un nivel igienico-sanitar total necorespunzator pentru localitatile din rural.

INVATAMANT

Analiza starii dotarilor din domeniul invatamantului o vom face pornind de la structura pe grupe de varsta a populatiei, pe cele 2 medii rural si urban. Se constata ca atat pe totalul judetului, cat si in mediul rural procentul populatiei de varsta scolara este mai mic dcat media pe tara (17,6% si respectiv 16,0%).
Comparand populatia de varsta scolara (6 -; 16 ani) cu numarul elevilor inscrisi in invatamantul corespunzator varstei constatam ca, la nivelul judetului numai 85% dintre copii frecventeaza scoala. Acest procent este mult mai mic in mediul rural, dar mai mare cu 10% fata de urban. Acest aspect este partial explicat de concentrarea populatiei de romi in oras.
Comparand numarul de elevi inscrisi la gradinite cu dotarea existenta, constatam o mare lipsa de astfel de unitati in mediul urban. In orase, pentru cei 4852 de copii functioneaza numai 41 de unitati (16% din totalul gradinitelor), in schimb din totalul personalului didactic 38,6% lucreaza in orase.
Problema este mult mai grava in ceea ce priveste numarul de unitati din invatamantul primar si gimnazial. Elevii din aceasta categorie sunt in orase in proportie de 48 % iar numarul de unitati este de numai 11,2% din totalul pe judet; cadrele didactice din orase sunt in proportie de 38,5% din numarul total.
Ca repartitie in teritoriu in fiecare comuna si in orase exista cel putin o gradinita si o scoala primara si gimnaziala. Liceele, in numar de 20 sunt repartizate astfel: cate unul in Videle si Zimnicea si in comunele Piatra, Draganesti Vlasca, Olteni. In municipiul Alexandria sunt 6, la Turnu Magurele 5 si 4 la Rosiori de Vede. Partea de nord si nord-vest a judetului este lipsita de un liceu apropiat ca distanta. In judet nu exista nici o institutie de invatamant superior de stat.

SANATATE

In conformitate cu datele furnizate de Directia Sanitara, dotarea la nivelul judetului este urmatoarea:
- numar spitale 11 din care 6 in municipii si orase
- numar paturi in spitale 3638 din care 2956 in municipii si orase
- dispensare 106 din care 21 in municipii si orase
- policlinici 8 toate in mediul urban
- locuri in cresa 1090
- leagane de copii 1 in Alexandria
- numar farmacii 34 din care 9 in urban
- numar medici 884 din care 524 in urban
- personal mediu 1823 din care 1610 in urban
Numarul mic de spitale din mediul rural si in special lipsa de dotare materiala din acestea, aglomereaza cele 6 unitati spitalicesti din orase. In ceeqa ce priveste numarul medicilor a fost analizat indicatorul “numarul de locuitori ce revin la un medic”. Media pe judet este 547,3 locuitori deserviti de un medic, cu putin mai mica decat media pe tara de 551 locuitori/medic.
Principala problema in ceea ce priveste dotarile pentru ocrotirea sanatatii sunt:
- insuficienta paturilor in spitale si deci necesitatea de a se construi spitale noi;
- ridicarea calitatii actului medical prin dotarea spitalelor, policlinicilor, dispensarelor cu aparatura, utilaje performante, medicamente;
- numar insuficient de medici in mediul rural.

CULTURA

In toate cele cinci orase ale judetului exista cate o casa de cultura. In mediul rural exista 108 camine culturale, cate cel putin unul in fiecare comuna.
In orasele Alexandria, Zimnicea, Videle functioneaza cate un cinematograf, iar in Turnu Magurele si Rosiori de Vedesunt doua cinematografe. Cel putin teoretic, in toate comunele exista cinematografe satesti, mai putin in comuna Silistea Noua.
In orasele Alexandria, Turnu Magurele, Rosiori de Vde si in comuna Dracsenei exista cate un muzeu.
In tot judetul exista un numar de 177 biblioteci scolare, 86 biblioteci publice, la care se adauga 21 biblioteci specializate amplasate in orase dupa cum urmeaza:
- Alexandria -; 9
- Turnu Magurele -; 5
- Rosiori de Vede -; 6
- Videle -; 1
Acestea din urma au un fond de carte de cca. 45.000 volume.

SPORT

Dotarile sportive si de recreere sunt prezente in judetul Teleorman la nivel mediu si in se regasesc in special in orase. Mentionam ca in Alexandria functioneaza o sala polivalenta cu 1000 de locuri.
In judet exista 13 stadioane din care 3 in orasele Alexandria, Turnu Magurele si Rosiori de Vede. Cele din urma au o capacitate de 5000 de locuri, aflandu-se in stare buna. Numarul terenurilor de sport amenajate in cele cinci orase si care sunt in stare buna se prezinta astfel:
- 18 in Alexandria;
- 12 in Turnu Magurele;
- 10 in Rosiori de Vede;
- 5 in Zimnicea;
- 5 in Videle;
- total 50.
Cu exceptia orasului Zimnicea, celelalte detin cate un strand -; bazin in Turnu Magurele sunt doua).

POLUAREA

Atmosfera este factorul de mediu cel mai important pentru transportul poluantilor. Deoarece aerul constituie suportul prin care are loc transportul cel mai rapid al poluantilor in mediul inconjurator, supravegherea calitatii atmosferei este de prima importanta. Poluarea aerului are numeroase cauze, unele fiind rezultatul activitatilor umane din ce in ce mai extinse si raspandite in ultima perioada de timp, altele datorandu-se unor conditii naturale de loc si de clima.
Sursa majora de poluare a aerului din judet este SC TURNU SA -; Turnu Magurele. Un aport insemnat in degradarea calitatii il au insa centralele termice si mijloacele de transport care emit in atmosfera oxizi de carbon, bioxizi de sulf, oxizi de azot si pulberi. O contributie mare in cresterea efectelor negative o au fenomenele meteorologice, in zona Turnu Magurele fiind posibile ploi acide in conditii de precipitatii.
Pentru evaluarea calitatii aerului in judetul Teleorman A.P.M. ALEXANDRIA a efectuat 1406 analize fizico-chimice prin masuratori sistematice ale imisiilor de substante poluante, masuratori efectuate in cadrul sistemului propriu de control.
Utilizarea si gospodarirea resurselor de apa reflecta in general dinamica sectoarelor economice in care se regasesc principalii consumatori: populatia, industria si agricultura. Principalii receptori ai apelor uzate sau epurate sunt bazinele hidrografice Vedea si Dunare, cu ponderea volumelor de 42,66 si respectiv54,8 % din volumul total restituit.
Poluarea solului ca fenomen si proces este foarte veche, strans legata de multiplele actrivitati umane desfasurate de-a lungul diferitelor etape ale dezvoltarii economico-sociale a judetului, incepand cu dezvoltarea intensiva a agriculturii si mai accentuat in etapele industrializarii si urbanizarii din ultimul timp, activitati care, pe langa efectele pozitive remarcabile, au dus uneori la degradarea solului, respectiv la dereglarea functionarii normale a acestuia pana la distrugerea completa a sa pe suprafete mari cu efecte deosebite pentru calitatea solului.
Degradarea solului si a vegetatiei (inclusiv paduri) este produsa de poluarea aerului in zona marilor platforme industriale, de folosirea irationala a fertilizarilor si a substantelor fitosanitare, de depozitare necontrolata a deseurilor industriale si urbane, de deteriorarea sistemelor de irigatii si de combatere a eroziunii, precum si de fenomenele naturale, cum ar fi: seceta ori excesul de umiditate.
In categoria suprafelelor poluate au fost incluse terenurile degradate cu titei si apa sarata de catre schelele petrolierede pe teritoriul judetului (videle si Poeni), terenurile afectate de poluare ca urmare a activitatii efetuate de SC TURNU SA si suprafetele degradate ca urmare a depozitarii neorganizate a deseurilor.
Datorita asezarii geografice a judetului si a slabei retele magistrale rutiere, nivelul zgomotului perceput in asezarile umane se inscrie in limitele de zgomot accesibile. In perioada anului 1999, probleme de zgomot in asezarile umane a fost create uneori de untatile de alimentatie publica, pestari servicii sau productie situate in blocurile de locuinte, datorita programelor de functionare prelungite, aprobate de oficialitatile locale.
In ceea ce priveste deseurile industriale ponderea cea mai mare o detine cenusa, zgura si slamurile. Probleme deosebite in ceea ce priveste cantitatile mari de deseuri sunt create de schelele petroliere Videle si Poeni precum si combinatul chimic din Turnu Magurele. In lipsa unor spatii de depozitare corespunzator amenajate , slamul provenit de la curatirea decantoarelor si cuvelor este utilizat la suprainaltarea digurilor din parcuri sau a digurilor de contur ale sondelor cu efect negativ asupra solului si subsolului.
Agentul economic SC TURNU SA creeaza probleme prin cantitatile mari de cenusa de pirita, fosfoghips si carbonat de calciu rezultate din activitatea sa. De mentionat este faptul ca in privinta carbonatului de calciu s-au facut unele progrese in valorificare, prin includerea tehnologica a acestuia in componenta ingrasamintelor chimice complexe. Cenusa de pirita este valorificata in momentul de fata de catre Uzina de Valorificare a Cenuselor de Pirita care insa, datorita conjuncturiii economico-financiare nefavorabile in care afla societatea, prelucreaza cantitati mici cu intermitenta.
Zone degradate. In urma inventarierii facute la nivelul judetului s-au inregistrat ca soluri degradate 31900 ha, din care:
- cu exces de umiditate -; 1616 ha;
- acide -; 25885 ha;
- saturate -; 1193 ha;
- afectate de eroziune -; 896 ha;
- fenomene de alunecare -; 1142 ha;
- poluate -; 559 ha;
- altele -; 279ha.
De mentionat este faptul ca in totalul suprafetelor degradate au fost introduse atat cele cauzate de actvitatile antropice cat si cele cauzate de fenomene naturale. In categoria suprafetelor poluate au fost incluse terenuri degradate cu titei si apa sarata de catre schelele petroliere de pe teritoriul judetului (Videle si Poeni), terenirile afectate de poluare ca urmare a activitatii SC TURNU SA si suprafetele degradate ca urmare a depozitarii neorganizate a deseurilor.
In zona de activitate a agentului economic SC TURNU SA, combinat chimic de producere a ingrasamintelor pe baza de amoniac si fosfor, amplasat la 4 km de municipiul Turnu Magurele, au fost apreciate ca fiind afectate de poluare cca. 50 ha.
In nordul judetului unde isi desfasoara activitatea schelele petroliere, solurile poluate sunt afectate in mod diferit, atat in ceea ce priveste natura poluantului, cat si intensitatea lui. Suprafetele poluate sunt dispersate in jurul careurilor de sonde pe traseul conductelor de transport a produselor petroliere si a apei sarate, de-a lungul vailor si afecteaza urmatoarele teritorii comunale:
- Poeni -; 155,6 ha;