TAGADUIREA PATERNITATI


Caractere generale.
Prin tagada paternitati se intelege negarea paternitati prin rasturnarea prezumtiilor de paternitate pe cale judecatoreasca.
Prezumtia de paternitate revine sotului mamei copilului potrivit art. 53 Codul familiei : “ Prezumtia legala de paternitate, in baza careia copilul nascut in timpul casatoriei, are ca tata pe sotul mamei, se intemeiaza pe un interes general, acela al aparari intereselor copiilor si familiei”. Ceasta prezumtie de paternitate poate fi rasturnata doar in instanta prin aducerea de probe si dovezi prin care se poate stabili in mod sigur ca sotul mamei nu este tatal copilului.
Legiuitorul roman a intemeiat acesta prezumtie pe fapul ca in timpul casatoriei iintre soti au existat relatii sexuale, si ca sotia ia fost fidela sotului. Dar in realitate exista si unele cazuri care nu sunt comforme cu aceasta prezumtie, astfel legiuitorul a prevazut ca sotul mamei poate tagatui paternitatea prin “ actiune in tagada paterinitati”.
Actiunea in tagada paterinitati.
Prezumtia legala de paternitate, oricat de puternica ar fi, nu este o prezumtie absoluta, de obicei prin aceasta se indica o filiatie corespunzatoare realitati, dar mai intervin si excepti . Prezumtia cu toate ca este in interesul copilului si al familiei nu trebuie sa consacre stari de fapt care sunt contrare cu realitatea.
Aceasta actiune prezinta un puternic caracter personal, ea poate fi introdusa doar de sotul mamei. Mostenitorii sotului mamei poate doar sa o continuie in cazul incare acesta a decedat dupa introducerea acesteia. Aceasta continuare se bazeaza pe faptul ca primeaza ineresele materiale pentru acesti mostenitori, dar actiunea isi pastreaza toate efectele, ca si cum ar fi fost dusa la capat de sotul mamei.
Actiunea in tagada a parenitati va fi
admisa daca “ este cu neputinta ca sotul mamei sa fie tatal copilului” . Neputinta poate fi fizica ( atunci cand sotul mamei este plecat in strainatate in timpul cand a fost procreat si nascut copilul) si morala ( din cauza unor neintelegeri grave soti nu cabiteza).
Dovedirea nepaterinitati se poate face prin orice mijloc de proba admis de lege. Actiunea in tagada paterinitati ar trebui admisa atunci cand mama si sotul ei sunt de o rasa iar copilul de alta rasa, dar si atunci cand unul ditre soti in timpul procreeari si nasteri copilului a fost in strainatate, in inchisoare ori delarat disparut, sau atunci cand in urma unei expertize medicale se stabileste starea de impotena sau de sterilitate a sotul mamei. Nu este indestulator marturisirea mamei ca in timpul procreeri ea nu a avut relati sexuale cu sotul sau, deoarece se poate considera existenta unei intelegerintre ei, cum de altfel nu este indestulator fatul ca mama in timpul conceperi copilului a avut relatii sexuale si ca alti barbati in afara de sotul sau.
Pentru o reprezentare cat mai exacta a realitati in cazul actiuni de tagada a paternitati se poate apela si la expertize medico-judiciare, aceste mijloce se mai fplosesc si pentru actiunea de stabilire a pateritati. Aceste expertize ne pot furniza date certe in cazul nepaternitati iar in cazul pateritati aceste date sunt inca aproximative. Aceste expertize sunt :
 Expertiza antropologica : se refera la transmiterea unor caractere anatomice cum ar fi fizionomia fetei, malformati congenitale, boli ereditare, si face cu ata mai probabila paternitatea intre copil si prezumatul tata, cu cat exista mai multe asemenea semne.
 Experiza dactiloscopica : se refera la transiterea desenelor papilare si care este tot o indicare probabila a paternitati.
 Expertiza serologica : face referire la faptul daca copilul ar fi putut mosteni grupa sanguina de la prezumatul tata.
 Expertiza capacitati de procreere : daca se constata medical cu exactitate starea de impotenta sau de sterilitae a sotului mamei, aceasta este o proba absoluta de excludere a pateritati.
 Expertiza genetica : se efectueaza in sistemul ALA, se bazeaza pe analiza transmiteri genetice a caracterelor si poate stabili in proportie de 99% paternitatea copilului.
Tagada paternitati poate fi introdusa doar de sotul mamei. Mostenitorii sotului mamei poate doar sa o continuie in cazul incare acesta a decedat dupa introducerea acesteia. Daca sotul mamei este pus sub interdictie aceaste actiune in tagada paternitati poate fi introdusa de catre tutore, dar cu incuvintarea prealabila autoritati tutelare.
In realitaea de zi cu zi se pot ivi cazuri cand prezumtia de paternitate sa nu corespunda cu r ealitatea, iar sotul mamei sa nu introduca actiunea in tagada paternitati, din diferite motive : sotul mamei din cauza de boala sa fi fost in imposibilitatea de a intretine in timpul conceptiei relati sexuale cu sotia, si inceteaza din viata inainte de nasterea copilului; sotul mamei cunoaste faptul ca el nu este tatal copilului dar nu introduce actiune in tagada paternitati pentru a-si salva de la esec casatoria; alta data sotul mamei nu introduce acesata actiune pentru a-si pedepsi sotia si copilului astfel rezultat. Pentru a evita aceste cauzuri si pentru a se putea indeplini rolul de tagada a paternitati s-a propus “de lege farenda” adica dreptul de a rasturna prezumtia legala a pateritati si mamei si copilului, care copil ajungand la varsta majoratului sa poata aprecia si sa decida daca doreste sau nu stbilirea adevaratei sale paternitati.
Actiunea de tagada a paternitati se indreapta impotriva copilului a carei pateritate se tagaduieste. Copilul fiind minor va fi reprezentat de mama sa, in caz de moarte sau punere sub interdictie se va numi un curator(tutore ad-hoc). Dupa implinirea de 14 ani minorul va putea participa la proces dar va fi asistat de mama sa sau de curator.
Mama copilului va fi citata la proces pentru a se cunoaste mai bine adevarul care il stie cel mai bine mama copilului. Ea va fi parte in proces.
Actiunea in tagada a paternitati se prescrie in timp de 6 luni de la data cand sotul mamei a cunoscut nasterea copilului. Termenul scurt al prescrieri se datoreaza faptului ca situtia paternitati copilului nu poate fi lasat mult timp in incertitudine deoarece aceasta poate dauna intereselor copilului. Termenul va incepe sa curga din momentul in care sotul mamei a luat la cunostinta nasterea copilului.
Odata cu admiterea actiuni in tagada a paternitati copilul devine retroactiv copil di afara casatoriei. Efectele hotararii judecatoresti se vor rasfrange asupra numelui ( copilul va purta numele mamei avut in timpul nasteri sale ), domiciliului ( copilul va avea acelas domiciliu ca si mama sa ), obligatiei de intretinere ( sotul mamei care a tagaduit paternitatea nu va mai datora intretinere fata de copilul respectiv ).
























Bibliografie



Ioan Trifa, Ioana-Alexandra Trifa, Curs de dreptul familiei, Editura Concordia, Arad, 2003
Maria Banciu, Dreptul familiei, vol. 1, Editura Argonaut, Cluj-Napoca 1995
Ion P. Filipescu, Andrei I. Filipescu, Tratat de drepul familiei, Editura All Beck, 2002
Codul familiei