OCROTIREA BOLNAVILOR PSIHICI.INTERDICTIA JUDECATOREASCA




In ansamblul sau, dreptul roman are in centrul atentieisale ideea protectiei, ocrotirii omului.

Inpartit pe ramuri,fiecare ramura de drept din sistemul dreptului nostru are mijloacele proprii,specifice de ocrotire a omului,mijloace care in totalitatea lor formeaza,ceea ce putem numi „sistemul mijloacelor juridice de ocrotire a omului”
Dupa 1989 in Romania s-a trecut la accentuarea protectiei drepturilor si intereselor legitime ale omului,fiind adoptat un sir de acte normative care au ca principal scop intarirea protectiei juridice a omului.
Dreptul civil roman este dominat de ideea protectiei omului,a drepturilor sale si prevede diferite masuri de ocrotire atit a persoanelor fizice cit si a persoanelor juridice.
Printr-o prezentare sintetica,cu privire la ocrotirea persoanei fizice prin mijloace de drept civil,categoriile de persoane fizice si mijloacele de drept civil pentru ocrotirea lor sint:
-minorii,a caror ocrotire se realizeaza prin:a.parinti;b.tutela;c.curatela.
-alienatii si/sau debilii mintal,pentru care exista interdictia judecatoreasca(urmata de instituirea tutelei ori curatelei).
-persoane aflate in situatii deosebite,prntru care exista masura de ocrotire numita curatela.
Dintre aceste categorii ma voi limita la cea de-a doua-ocrotirea bolnavilor psihici care au ca masura de ocrotire interdictia judecatoreasca urmata in cele din urma de instituirea tutelei ori curatelei.
Institutia puneri sub interdictie urmareste ocrotirea persoanei care, din cauza alienatiei sau debilitati mintale nu are discernamantul care sa-i permita sa se ingrijeasca de propriile interese.Deci, interdictia judecatoreasca reprezinta ”ansamblul masurilor care se iau, in conditiile expres
prevazute de lege,pentru ocrotirea persoanelor lipsite de discernamant din cauza alienatiei sau a debilitatii mintala”, sau „masura de ocrotire,de drept civil, care se ia de catre instanta fata de persoana fizica lipsita de discernamantul necesar pentru a se ingriji de interesele sale datorita alienatiei sau a debilitatii mintale, constand in lipsirea capacitatii de exercitiu si instituirea tutelei”.
Din definitiile prezentate rezulta trasaturile caracteristice ale interdictiei:
-este o masura de ocrotire de drept civil (prin aceasta asemanandu-se cu ocrotirea parintesca,tutela si curatela);
-este judecatoresca;numai instanta are competenta de a hotari punerea alienatului ori debilului mintal sub interdictie (prin aceasta, interdictia se deosebeste de tutela si curatela, care se instituie de autoritatea administrativa).
Conditiile necesare pentru punerea sub interdictie.
Conditiile de fond cerute pentru ca o persoana sa poata fi pusa sub interdictie judecatoresca rezulta din redactarea art.142C.fam.: „cel ce nu are discernamant pentru a se ingriji de interesele sale, din cauza alienatiei ori debilitatii mintale,va fi pus sub interdictie”.
Unii autori disting trei conditii necesare punerii sub interdictie, si anume:
-persoana sa fie lipsita de discernamint;
-cauza lipsei de discernamint sa fie alienatia sau debilitatea mintala;continutul notiunilor „alienatie mintala” si „debiitate mintala” este stabilit de medicul de specialitate;
-lipsa de discernamint sa nu-i per4mita persoanei sa se ingrijeasca de interesele sale;fiind o stare de fapt,indeplinirea acestei conditii poate fi dovedita prin orice mijloc de proba.
Alti autori nominalizeaza o conditie de fond necesara punerii sub interdictie,ca fiind –lipsa discernamintului datorita alienatiei sau debilitatii mintale;boli care trebue sa aiba un caracter de permanenta sau de durabilitate,reprezentind o stare obisnuita a bolnavului;si o conditie de forma-existenta unei hotariri judecatoresti definitive de punere sub interdictie.
Rezulta ,deci,ca numai lipsa de discernamint in ceea ce priveste ingrijirea intereselor proprii poate sa duca la punerea sub interdictie,iar daca o persoana din cauza batrinetii,a bolii sau a unei infirmitati fizice,desi capabila,deci cu discernamint,nu poate personal sa-si apere interesele in conditii multumitoare,i se va putea numi un curator.
Procedura punerii sub interdictie.
Punerea sub interdictie poate fi ceruta de autoritatea tutelara sau orice persoana care poate cere instituirea tutelei unui minor(prevede art.115 C.civ.)sau chiar de persoana bolnava psihic.Competenta solutionarii cererii de punere sub interdictie apartine tribunalului de la domiciliul persoanei a carei punere sub interdictie se cere.
Procedura punerii sub interdictie judecatoreasca cunoaste doua faze:
-necontradictorie;
-contradictorie;
In faza necontradictorie sint pregatite elementele necesare celei dea doua faze.Potrivit art.30-32 din Decretul nr.32/1954 aceasta faza cuprinde urmatoarele acte si fapte procesuale:
-dupa ce s-a primit cererea de punere sub interdictie,presedintele instantei ia masuri ca aceasta impreuna cu inscrisurile anexate sa fie comunicate procurorului;
-procurorul dispune efectuarea cercetarilor pe care le considera necesare;procurorul este obligat sa ia parerea unei comisii de medici specialisti;daca cel a carei punere sub interdictie se cere se afla internat intr-o unitate sanitara,trebuie sa se ia si parerea medicului sub supravegherea caruia se afla.
-daca e cazul,se va face aplicatia art.146 C.fam.:”In caz de nevoie si pina la rezolvarea cererii de punere sub interductie,autoritatea tutelara va putea numi un curator pentru ingrijirea persoanei si reprezentarea celui a carei interdictie a fost ceruta,precum si pentru administrarea bunurilor”;
-avind concluziile procurorului instanta poiate dispune internarea provizorie a persoanei respective,in termen de cel mult 6 saptamini,dar aceasta numai daca este necesara supravegherea lui si nu se poate face altfel;
-dupa ce primeste rezultatul cercetarilor procurorului si avizul comisiei de medici specialisti,precum si, daca este cazul,parerea medicului curant,presedintele instantei fixeaza termen de judecata,dispunind citarea partilor si comunicarea cererii si a tuturor inscrisurilor celui a carei punere sub interdictie este ceruta.
Faza contradictorie imbraca forma unui proces civil obisnuit cu anumite particularitati:
-judecata se face cu ascultarea obligatorie a concluziilor procurorului;
-interogatoriul paratului este obligatoriu;
Pe baza probelor admin istrate,dupa deliberare,instanta va da hotarire de admitere sau respingere a cererii.
Faza contradictorie se incheie pe data raminerii definitive si irevocabile a hotaririi judecatoresti.Hotarirea de punere sub interdictie se va comuinica,fara intirziere,de catre instanta care a pronuntat-o instantei locului unde actul de nastere a celui pus sub interdictie a fost inregistrat,pentru a fi transcrisa in registrul anume destinat;incapacitatea celui pus sub interdictie nu va putea fi opusa tertilor decit din momentul transcrierii hotaririi.
Efectele punerii sub interdictie judecatoreasca.
Punerea sub interdictie judecatoreasca produce doua efecte:
-lipsa de capacitate de exercitiu si
-instituirea tutelei interzisului.
a. Lipsa de capacitate de exercitiu.
Potrivit art.11 din Decretul nr.31/1954,in afara de minorul sub 14 ani,este lipsita de capacitate de exercitiu si „persoana pusa sub interdictie”.
De la data raminerii definitive a hotararii judecatoresti,cel pus sub interdictie este prezumat a nu avea discernamant,cu caracter de continuitate.Asa cum prevede alin.2 al art.11 al Decretului mentionat mai sus,cel lipsit de capacitate de exercitiu incheie actele juridice civile prin reprezentantul sau legal.
b.Tutela interzisului judecatoresc.
Instituirea tutelei interzisului cu scopul de a-l ocroti si de a-l reprezenta in incheierea de acte juridice, distingem doua cazuri:
-daca bolnavul este minor la data puneri sub interdictie si se afla sub ocrotirea parintilor sai va continua sa ramana sub ocrotire parinteasca pana la 18 ani, iar daca se va afla si in continuare si la aceasta varsta sub interdictie, autoritatea tutelara va desemna un tutore al interzisului, care poate fi parintele sau o alta persoana;
-daca bolnavul este major la data punerii sub interdictie, autoritatea tutelara va trebui sa numeasca un tutore.
Totorele celui pus sub interdictie este in drept sa ceara inlocuirea sa dupa trei ani de la numire.In cazul in care la epoca punerii sub interdictie minorul se afla sub tutela,autoritatea tutelara va hotari daca fostul tutore al minorului pastreza sarcina tutelei sau va numi un alt tutore.
Data producerii efectelor punerii sub interdictie.
Dispozitiile art.144C.fam. prevad ca „Interdictia ... isi produce efectele de la data cand hotararea judecatoresca a ramas definitiva”, fiind „comunicata, fara intarziere de catre instanta care pronuntat-o instantei locului unde actul de nastere a celui pus sub interdictie a fost inregistrat, spre a fi transcrisa in registrul anume destinat.”Incapacitatea celui pus sub interdictie nu va putea fi opusa tertilor decat din momentul transcrieri hotarari.
Ridicarea interdictiei judecatoresti.
Potrivit art. 151C.fam. „Daca au incetat cauzele care au provocat interdictia, instanta judecatoresca va pronunta, ascultand concluziile procurorului, ridicarea interdictiei”.Cererea se va putea depune de cel pus sub interdictie, de tutore, si de totii cei prevazuti de art. 115C.fam.
„Ridicarea interdictiei se va face cu aceasi procedura ca si pronuntarea ei”.
Hotararea care pronunta ridicarea interdictiei isi produce efectelele de la data cand a ramas definitiva.
Incetarea interdictiei.
Interdictia judecatoresca inceteaza prin doua cauze:
-ridicarea interdiciei prin hotarare judecatoresca, atunci cand au incetat cauzele care au dus la instituirea ei;
-decesul interzisului.
Odata cu incetarea interdictiei inceteaza si tutela interzisului.
In cuprinsul acestei scrieri am incercat sa prezint trasaturile caracteristice,conditiile,procedura de punere,fazele procedurii,efectele,cauzele de incetare etc. a interdictiei judecatoresti,ca masura de ocrotire a acelor categorii de persoane fizice care din cauza alienatiei ori debilitatii mintale nu au discernamantul necesar pentru a se ingriji de propriile interese.
Am inclus opinii diferite facand trimitere la o serie de autori precum si la diferite cazuri concrete,argument care ne demonstreaza ca problema ocrotirii acestor categorii de persoane se arata a fi importanta si masura de ocrotire analizata-interdictia judecatoreasca-trebuie aplicata in corespundere cu prevederile legale sus-mentionate,incalcarea carora ar atrage nulitatea sentintei pronuntate.

BIBLIOGRAFIE

1.Gh.Beleiu Drept civil roman,revazut si adaugit de M.Nicolae si P.Trusca Editia 1998, ed. Sansa
2.Petru Ciacli Elemente de drept civil – Persoanele, ed. Concordia lex Arad 2003
3.A.Corneliu Turianu Curs de drept civil – Parte Generala
4.Codul Familiei