Definiţie:
Reprezintă acea parte din dreptul internaţional public format din totalitatea normelor care reglementează relaţiile consulare dintre state, organizarea, funcţionarea şi statutul juridic al oficiilor consulare şi a personalului lor.

Normele sunt cuprinse īn:
- tratate multilaterale ( Convenţia de la Viena 1963)
- convenţii bilaterale
- cutume
- legislaţia internă a statelor referitoare la consulate
Scopul: colaborarea dintre state īntr-un anumit domeniu, supravegherea cetăţenilor proprii īn anumite ipostaze.


Izvoarele

- cutuma: a fost codificat de Convenţia de la Viena 1963
- tratatul: Convenţia de la Viena; alte trate: de comerţ, de navigaţie, de asistenţă juridică, convenţii consulare
- analogia: unele elemente luate din practica altor state
- dreptul intern

Definiţia misiunii consulare
- organe de reprezentare a statului trimiţător īn statul de reşedinţă,de obicei īntr-o localitate a acestuia numită circumscripţie consulară.


Relaţii consulare

Relaţiile consulare sunt relaţii stabilite īntre 2 state ca urmare a exercitării funcţiei consulare a organelor acestora. Subiectele relaţiilor consulare sunt subiecte de drept internaţional public ( numai statele)
Conţinutul relaţiilor consulare: au caracter internaţional şi conţinut specific
Natura juridică - caracter convenţional, adică presupune acordul dintre state
Caracterele:
- subsidar īn raport cu celelalte raporturi internaţionale
- reciprocitate
- direct - organele
consulare sunt organe ale statului respectiv
- exclusive

Stabilirea relaţiilor consulare
Convenţia de la Viena 1963 art.1 prevede că relaţiile consulare se stabilesc prin acordul celor două state. Fundamentul statutului relaţiilor consulare īl reprezintă acordul expres sau tacit al statului trimiţător şi al statului de reşedinţă. Acordul există de la data exprimării acestuia.
Īncetarea relaţiilor consulare
- prin voinţă uneia dintre cele două state; voinţa trebuie să fie expresă şi neechivocă
- dispariţia unuia dintre state ca subiect de drept
- relaţiile consulare pot continua după ruperea şi īncetarea misiunii diplomatice ( ex. : SUA faţă de Africa de Sud)


ĪNFIINŢAREA MISIUNII CONSULARE


- condiţie : consimţămāntul celor două state de stabilire a relaţiilor consulare
- art. 4 Convenţia de la Viena 1963 precizează: sediul postului consular, rangul şi circumscripţia sa, sunt fixate de statul de reşedinţă şi ca atare sunt supuse statului de reşedinţă.
- statul de reşedinţă va pronunţa implicit asupra categoriilor misiunii consulare: de carieră; onorifică. Acceptul nu poate fi retras. Consimţămāntul statului de reşedinţă poate fi dat prin: convenţie protocolară īncheiată īntre cele două ţări şi protocol adiţional
- după ce s-au stabilit aceste premise, statul trimiţător emite patenta consulară cu care şeful misiunii consulare se deplasează īn statul de reşedinţă unde va obţine acceptul numit EXEQUATER= care poate fi sub forma unui document independent, fie sub forma unei menţiuni de acceptare pe patenta consulară
- patenta consulară: document oficial semnat de şeful statului sau de ministrul afacerilor īn care de indică numele statului de reşedinţă, circumscripţia consulară, gradul, titlul, puterile conferite persoanei abilitate a īndeplini funcţia de & #351;ef post consular. Numirea şefului de post consular se poate face şi prin notificare
- EXEQUATER: autorizaţie de intrare īn funcţiune prin care guvernul unui stat recunoaşte şefului de post consular pe lāngă autorităţile locale ale statului de reşedinţă calitatea sa oficială şi să aprobe executarea funcţiilor consulare īn circumscripţia sa consulară acordāndu-i privilegiile şi imunităţile acordate prin tratate, legi sau cutume


Organele consulare:
- sunt organe permanente cu organizare proprie, cu atribuţii şi statut special.
Organizarea şi funcţionarea
- există īn practica consulară a statelor misiuni consulare cu următoarele clase:
1 .generale
2. consulate
3. viceconsulate
- consulii au următoarele grade: consul general; consul; viceconsul; agenţii consulari

Structura
- compartimente ( birouri sau secţii): birouri paşapoarte; birouri notariale,de stare civilă, comercial
Elementele care individualizează
- sediul: localitatea unde localizată misiunea consulară
- circumscripţia: aria teritorială de competenţă a misiunii consulare
Funcţiile misiunii consulare

Conform Convenţiei de la Viena din 1963:
a) funcţia de realizare a cooperării economice şi comerciale dintre statul trimiţător şi cel de reşedinţă
b) funcţia de ocrotire a intereselor statului trimiţător īn circumscripţia consulară respectivă
c) funcţia de stare civilă
d) funcţia de eliberare a vizelor de intrare īn statul trimiţător

Imunităţi şi privilegii

Sunt la fel ca cele diplomatice cu singura deosebire că ele sunt uşor restrānse decāt cele diplomatice
Īn cazul īn care agentul consular săvārşeşte o infracţiune , agentul consular poate fi reţinut şi judecat īn statul de reşedinţă. Īn practică se foloseşte expulzarea.