Raspunderea paznicului juridic pentru prejudiciul cauzat de animale reprezinta un alt tip de raspundere civila delictuala indirecta ce are un caracter obiectiv, unde nu se mai cere proba existentei culpei celui care are atributul supravegherii animalului, operand o prezumtie absoluta (juris et de jure) care nu poate fi rasturnata probandu-se contrariul.
Mai mult, nici paznicul juridic al animalului, ca si comitentul si paznicul juridic al unui bun in general nu beneficiaza de dispozitiile exoneratorii instituite de legiuitor in alin. 5 al art. 1000 C. civ.
Temeiui juridic al raspunderi paznicului juridic pentru repararea daunei pricinuite de animalele care se afla sub a lor supraveghere se afla in art. 1001 C. civ., care instituie urmatoarele:.,Proprietarul unui animal sau acela care se serveste cu (de) dansul, in cursul serviciului, este responsabil de prejudiciul cauzat de animal, sau ca animalul se afla sub paza sa, sau ca scapat" .
Pentru a determina domeniul de aplicatie al acestei raspunderi trebuie sa analizam ceea ce intelegem prin termenele de ,,animal" si de ,,paznic juridic".
Incidenta acestei raspunderi nu va depinde de faptul ca animalul este salbatic sau domestic, intrucat relevanta juridica va avea daca aceste anirnale se afla sau nu sub paza cuiva, a proprietarului sau a unei terte persoane care se folosete de ele pentru interes personal, avand calitatea de detentor precar, nu de posesor si, cu atat mai putin de proprietar. In consecinta, prin ,,animal" se intelege, in pnimul rand, cele domestice care pot fi apropriate intr-un anumit fel si, ca efect, si supravegheate de proprietar, dar si cele salbatice care se afla in gradini zoologice, circuri, rezervatii naturale, parcuri de vanatoare, complexe sau crescatorii de vanat care, de asemenea, pot fi supravegheate, deci, aflate sub o anumita paza juridica si evident, materiala.
In consecinta, in categoria ,. animalelor" la care face referire explicita art. 1001 C. civ. intra toate acele vietuitoare pentru care este posibila dovada existentei obligatiei legale de paza.
In practica judiciara apar diverse situatii care ridica unele probleme.
Astfel:
a) daca bunul a fost pierdut, se prezuma ca hotul exercita atributul supravegherii animalului deci, va avea calitatea de pazitor juridic i, ca efect, va raspunde pentru dauna pricinuita de acesta unei terte personae;
b) daca bunul (animalul) a fost pierdut, de asemenea, gasitorul va dobandi si calitatea de paznic juridic si, in consecinta , va raspunde pentru dauna pricinuita de vietuitoare ;
c) daca in afara paznicului juridic (proprietarului) exista si un detentor precar care se folosete de animal pentru sine, cele doua raspunderi nu sunt cumulative, ci alternative ;
d) daca animalul formeaza obiectul unui drept de proprietate comuna pe coteparti sau al unui drept de proprietate devalmasa, paza juridica se exercita in comun, raspunderea coproprietarilor, coindividizarile sau codevalmasilor este solidara avand incidenta dispozitiile art. 1003 C. civ.;
e) daca mai multe animale apartinand unor titulari diferiti cauzeaza prejudicii unei terte persoane, raspunderea paznicilor juridici nu va fi solidara, ci conjuncta; fiecare va fi obligat la repararea daunei in funcie de cuanturmul prejudiciului creat de animalul sau propriu;
f) daca victima prejudiciului este chiar paznicul material al animalului, atunci va raspunde paznicul juridic in temeiul art. 1001 C. civ., dar, se va avea in vedere si comportameutul primului, pentru a se putea determina, eventual, existenta unei culpe comune cu cea a secundului.