y8b5bb

Pentru dreptul civil persoana juridica este un subiect colectiv de drept, adica un colectiv de oameni care, intrunind conditiile cerute de lege, este titular de drepturi subiective si obligatii civile.
Cat despre terminologie, este de mentionat faptul ca, notiunea de persoana juridica s-a nascut in cadrul dreptului privat, in general al celui civil, dar ea este utilizata si in alte ramuri de drept. In prezent denumirea de persoana juridica este legala in sensul ca este utilizata de lege (Decret nr. 31/1954).
Pentru a explica aceasta notiune, fundamentul ei, in doctrina juridica s-au formulat doua teorii: teoria fictiunii si teoria realitatii.

Clasificarea persoanelor juridice

Este necesara enumerarea categoriilor de persoane juridice romane in functie de actele normative care le reglementeaza. Astfel, prima dispozitie legala ce trebuie luata in calcul, in enumerarea persoanelor juridice este art. 1, cap.II din Decretul 31/1954:"Statul este persoana juridica in raporturile in care participa nemijlocit, in nume propriu, ca subiect de drepturi si obligatii civile."
Calitatea statului de subiect de drept civil (persoana juridica) nu se confunda cu calitatea de persoana juridica care apartine organelor statului din cele trei puteri: legislativa, executiva si judecatoreasca.
Dupa stat, principalele persoane juridice sunt organele de stat:

1) Organele puterii legislative cu calitate de persoana juridica sunt cele doua camere ale Parlamentului: Adunarea Deputatilor si Senatul;

2) Organele puterii executive cu calitate de persoana juridica sunt:
- Presedintele Republicii;
- Guvernul Romaniei;
- Ministerele si alte organe centrate ale administratiei de stat;
- Consiliile locale si prefecturile;
- Organele locale de specialitate ale administratiei de stat.

3) Organele puterii judecatoresti cu calitate de persoana juridica sunt: instantele judecatoresti (Curtea Suprema, Curtile de Apel, Tribunalele Judetene -; de mentionat ca Judecatoriile nu sunt persoane juridice) cat si organele procuraturii.

Alte persoane juridice de stat.
- agentii economici de stat
- cooperativele si uniunile acestora;
- partidele politice si organizatiile obstesti
- societatile comerciale;
- asociatiile si fundatiile;
- cultele religioase.

Criterii de clasificare si categoriile corespunzatoare de persoane juridice

-dupa forma dreptului de proprietate:
1. persoana juridica de stat;
2. persoana juridica privata;
3. persoana juridica cooperatista;
4. persoana juridica mixta.
-dupa nationalitatea lor:
1 porsoana juridica romana;
2. persoana juridica straina;
-dupa sediul lor:
1. cu sediul in Romania
2. cu sediul in strainatate.
-dupa corelatia dintre ele:
1. persoane juridice principale;
2. persoane juridice anexe
-dupa regimul juridic aplicabil:
I. persoana juridica de drept public;
2. persoana juridica de drept privat;
-dupa natura scopului lor: persoana juridica cu scop patrimonial;
2 persoana juridica cu scop nepatrimonial.

Elementele constitutive ale persoanei juridice

Din prevederile art.26, lit. e din Decretul nr. 31/1954 rezulta ca sunt trei elemente constitutive ale calitatii de persoana juridica:
1.O organizatie de sine statatoare (proprie);
2.Un patimoniu propriu (distinct);
3.Un scop propriu, determinat, in acord cu interesul general obstesc.
Aceste trei elemente constitutive se caracterizeaza prin aceea ca sunt, in acelasi timp:
1.Generale - caracteristica acestora de a fi aplicabile tuturor categoriilor de persoane juridice;
2.Legale - ele sunt instituite prin lege;
3.Cumulative - pentru existenta calitatii de persoana juridica, un colectiv de oameni trebuie sa le intruneasca pe toate;
4.Exclusive - ele sunt nu numai necesare ci si suficiente;
5.Diverse - se refera la continutul celor trei elemente, continut care, comporta anumite particularitati de la o persoana juridica la alta.

Organizarea de sine statatoare - acel element constitutiv al persoanei juridice care consta in alcatuirea ca un tot unitar ori structurarea, compartimentarea colectivului de oameni. Aceasta organizare proprie presupune doua aspecte esentiale: compartimentarea colectivului pe activitati de desfasurare si precizarea persoanei sau persoanelor care vor reprezenta persoana juridica in raporturile cu tertii.
Reglementari legale: art.4, alin.2 din Legea nr.15/199O si Legea Societatilor Comerciale nr.31/1990.

Patrimoniul propriu - acel element constitutiv care consta in totalitatea drepturilor si obligatiilor patrimoniulul care au ca titular pe insasi persoana juridica.
Patrimoniul propriu este format din doua laturi: una activa (ce cuprinde drepturile patrimoniale reale sau de creanta) si cea pasiva (ce cuprinde obligatiile patrimoniale contractuale sau extracontractuale). Structura, continutul si regimul juridic al drepturilor si obligatiilor difera adesea la categoriile diferite de persoane juridice.

Scopul propriu - obiectul de activitate al subiectului colectiv de drept civil.Pentru a fi valabil, scopul persoanei juridice trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie determinat si sa fie in concordanta cu interesul obstesc general.

Importanta juridica a elementelor constitutive

Importata organelor de sine statatoare: aceasta permite subiectelor colective de drept civil sa se infatiseze in raportul cu alt subiect de drept ca un tot unitar. Este de asemenea importanta pentru cunoasterea mediului de valorificare practica a capacitatii de exercitiu a persoanei juridice.
Importanta patrimoniului propriu: el diferentiaza decisiv un colectiv care este persoana juridica fata de un colectiv care nu are aceasta calitate juridica; permite persoanelor juridice sa aiba o raspundere patrimoniala proprie; permite persoanei juridice sa participe la circuitul civil in nume propriu.
Importanta scopului propriu: exprima insasi ratiunea de a fi a fiecarei persoane juridice; determina limitele capacitatii de folosinta a persoanei juridice in conformitate cu principiul specialitatii; da sens celorlalte doua elemente constitutive.

Infiintarea persoanei juridice

Definitie: crearea unui subiect colectiv de drept civil, in conditiile legii.
Reglementarea infiintarii persoanei juridice: acestea se regasesc in art.28 din Decretul nr.31/1954. Potrivit acestuia persoana juridica ia fiinta, dupa caz:
1) prin actul de dispozitie al organului competent de stat;
2) prin actul de infiintare a celor care o constituie, recunoscut de organul competent;
3) prin actul de infiintare al celor care o constituie, cu prealabila autorizare a organului competent;
4) printr-un alt mod reglementat de lege.

Brevitatis causa, modurile de infiintare prevazute de art.28 pot fi denumite astfel:
- infiintare prin actul de dispozitie al organului de stat competent;
- infiintare prin actul de infiintare recunoscut;
- infiintare prin actul autorizat;
- infiintare prin alt mod reglementat de lege.
Exista si reglementare speciala a infiintarii persoanei juridice.

Continutul modurilor de infiintare

1. Prin actul de dispozitie al organului de stat competent.
Infiintarea principalelor categorii de persoane juridice de stat: a) organele puterii legislative s-au infiintat ca urmare a alegeriilor ce au avut loc in conditiile Decretului - Lege nr.92/1990; b) organele puterii executive sunt creatia: Decretulni-Lege nr.92/1990, Legii nr.1/1990, Legii nr.37/1990, Legii nr.69/1991, Legii nr.6/1990; c) organele puterii judecatoresti s-au infiintat in baza: Legii nr.92/1992 si Legii nr.56/1993; d) unitatile administrativ-teritoriale sunt create pe baza Legii nr.2/1968; e) institutii de stat: Legea nr.9/1991 si H.G. nr.48/1992; f) regiile autonome si societatile comerciale - Legea nr. 15/1990. De mentionat ca prin act de dispozitie al organului de stat competent se intelege: lege adoptata de Parlamentul Romaniei; hotarare a Guvernului Romaniei, hotarare a Consiliului Judetean sau consiliului local.

2. Prin actul de infiintare recunoscut. La adoptarea Decretului nr.31/1954. Acest mod de infiintare a persoanelor juridice a fost rezervat pentru organizatiile cooperatiste si unitatile lor anexe.
In legislatia de dupa 22 Decembrie 1989 la acest mod de infiintare se refera Decretul - Lege nr. 66 si 67/1990.
Infiintarea unei persoane juridice cooperatiste prin modul enuntat, cu adoptarea urmatoarelor acte:
- actul de constituire, adoptat de adunarea generala, conferinta, congres;
- statutul organizatiei;
- actul recunoasterii;

3. Prin actul de infiintare autorizat - acest mod de infiintare potrivit opticii din 1954 este aplicabil urmatoarelor persoane juridice: organizatii obstesti (sindicate, uniuni de scriitori, artisti sau compozitori; asociatii cu scop nepatrimonial cum ar fi institutii si intreprinderi anexe.
Dupa 22 Decembrie 1989 acest mod de infiintare a suferit serioase modificari. Astfel:
- pentru partidele politice si organizatii obstesti, autorizarea infiintarii se da de catre Tribunalul municipiului Bucuresti potrivit art. 2 si 3 din Decretul - Lege nr.8/1989;
- pentru organizatiile de scriitori, artisti, compozitori - Decretul nr.27/1990;

- pentru asociatii si fundatii fara scop patrimonial -; Legea nr.21/1924;
- pentru societati comerciale (exclusiv romane) este necesara autorizarea instantei judecatoresti;
- pentru societati comerciale cu participare straina este necesara autorizarea instantei judecatoresti, dupa obtinerea, prealabila, a autorizarii Agentiei Nationale de Dezvoltare
- pentru societatile agricole - autorizarea se da de judecatori.

Infiintarea persoanelor juridice prin actul de infiintare autorizat, cuprinde urmatoarele acte juridice:
- actul de constituire;
- statutul societatii;
- autorizarea.

4. Printr-un alt mod reglementat de lege sunt supuse infiintarii printr-un alt mod reglementat de lege, urmatoarele categorii de persoane juridice:
- statul roman;
- misiunile diplomatice si oficiile consulare
- asociatiile de locatari;
- asociatiile de cooperare pentru constructia de locuinte proprietate personala.

Capacitatea civila a persoanelor juridice - este aptitudinea subiectului colectiv de drept de a avea drepturi si obligatii civile - capacitate de folosinta - si aptitudinea de a dobandi si exercita drepturi subiective civile si de a-si asuma si indeplini obligatii civile prin incheierea de acte juridice civile de catre organele de stat de conducere - capacitate de exercitiu.
Capacitatea de folosinta a persoanelor juridice - acea parte a capacitatii civile a subiectului colectiv de drept civil care consta in aptitudinea de a avea drepturi si obligatii civile.
Caracterele juridice ale capacitatii de folosinta a persoanei juridice:
1) legalitate - insusirea acesteia de a fi instruita numai de lege;
2) inalienabilitate - capacitatea de folosinta a persoanei juridice nu poate fi instrainata sau cedata, nu se poate renunta la ea, nici in totalitate nici in parte;
3) intangibilitate - insusirea acesteia de a nu i se putea aduce ingradiri decat in cazurile si conditiile stabilite de lege;
4) generalitate - insusirea de a exprima aptitudinea subiectului colectiv de drept civil de a avea drepturi si obligatii civile;
5) specialitate - insusirea acesteia de a cuprinde doar posibilitatea subiectului colectiv de drept civil de a avea acele drepturi si obligatii civile care se circumscriu principiilor specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice.
Inceputul capacitatii de folosinta a persoanei juridice - art.32 si 33 din Decretul nr.31/1951
- art.32 -; persoanele juridice sunt supuse inregistrarii sau inscrierii, daca legile care le sunt aplicabile reglementeaza aceasta inregistrare sau inscriere.
- art.33 -; persoanele juridice care sunt supuse inregistrarii au capacitatea de a avea drepturi si obligatiile de la data inregistrarii lor.
Celelalte persoane juridice (cele nesupuse inregistrarii) a caror capacitate de folosinta incepe, in functie de infiintarea care li se aplica de la:
1) data actului de dispozitie care le infiinteaza;
2) data recunoasterii actului de infiintare;
3) data autorizarii infiintarii;
4) data indeplinirii altei cerinte pe care legea o prevede, dupa caz.
Exista si dispozitii speciale privind inceputul capacitatii de folosinta a persoanei juridice.
Determinarea inceputului capacitatii de folosinta pe categorii de persoane
Inceputul capacitatii de folosinta a persoanelor juridice este marcat de unul din urmatoarele momente.
- data inregistrarii;
- data actului de dispozitie;
- data actului recunoasterii actului de infiintare;
- data autorizarii infiintarii;
- data indeplinirii altei cerinte.

a) Capacitatea de folosinta incepe de la data inregistrarii la organul de stat competent, pentru urmatoarele persoane juridice.
- asociatiile de locatari;
- reprezentantele societatilor comerciale si organizatiilor economice straine care functioneaza in Romania;
- organizatiile cooperatiei mestesugaresti;
- organizatiile cooperatiei de consum si de credit. b)Capacitatea de folosinta incepe de la data inscrierii in registrul special destinat, tinut de instanta judecatoreasca, pentru urmatoarele persoane juridice:
- asociatiile si fundatiile fara scop patrimonial;
- societatatile agricole. c)Capacitatea de folosinta incepe de la data inmatricularii in registrul comertului, pentru urmatoarele persoane juridice:
- regii autonome;
- societati comerciale. d)De la data actului de dispozitie care le infiinteaza, incepe capacitatea de folosinta a persoanelor juridice de stat: organele de stat ale puterii, institutii de stat si unitati administrativ-teritoriale. e)De la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de admitere a inregistrarii, incepe capacitatea de folosinta a persoanelor juridice care sunt partide politice si organizatii obstesti. f) De la data recunoasterii, de catre Guvern, a infiintarii incepe capacitatea de folosinta a persoanelor juridice care sunt camere de comert si industrie.
Determinarea continutului capacitatii de folosinta deplina a persoanei juridice
In determinarea continutului capacitatii de folosinta a persoanei juridice trebuie sa tinem seama de anumite reguli:
- persoana juridica nu are aptitudinea de a avea unele drepturi si obligatii civile care nu pot apartine decat persoanei fizice (nume, sanatate);
- continutul capacitatii de folosinta a persoanei juridice este determinat si de caracterul fiecarei categorii de persoane juidice;
- limita esentiala a continutului capacitatii de folosinta a persoanei juridice este data de scopul sau, adica de obiectul de activitate.
Principiul specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice
Art.34 din Decret 31/1954 -; „Persoana juridica nu poate avea decat acele drepturi care corespund scopului ei, stabilit prin lege, actul de infiintare sau statut."
Definitie: acea regula de drept civil, potrivit careia, prin acte juridice, persoana juridica nu poate avea decat acele drepturi si obligatii civile care sunt in concordanta cu scopul ei.
Incetarea capacitatii de folosinta restransa a persoanei juridice
Inceteaza odata cu dobandirea deplinei capacitati de folosinta de catre persoana juridica, adica in unul din urmatoarele momente:
- data inregistrarii persoanei juridice;
- data inscrierii persoanei juridice;
- data inmatricularii persoanei juridice;
- data recunoasterii actului de infiintare a persoanei juridice;
- data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de admitere a inregistrarii, dupa caz.
Incetarea capacitatii de folosinta deplina a persoanei juridice
Odata cu incetarea fiintei persoanei juridice se sfarseste si capacitatea sa de folosinta - data incetarii capacitatii de folosinta a persoanei juridice este data incetarii fiintei acesteia.
Sanctiunea nerespectarii regulilor privind capacitatea de folosinta a persoanei juridice:
- incheierea actului juridic in lipsa capacitatii de folosinta;
- incheierea actului juridic civil cu incalcarea principiilor specialitatii capacitatii de folosinta.
- este vorba de o nulitate absoluta.

Capacitatea de exercitiu a persoanei juridice
Aptitudinea subiectului colectiv de drept civil de a dobandi si exercita drepturi subiective civile si de a-si asuma si indeplini obligatiile civile, prin incheierea de acte juridice civile, de catre organele sale de conducere.
Pentru persoanele juridice reprezentarea sa legala este nu numai necesara ci si obligatorie; sau mai exact, este obligatorie pentru ca este organic necesara.

Reglementarea legala a capacitatii de exercitiu a persoanei juridice
Art.35 din Decretul 31/1954: Persoana juridica isi exercita drepturile si isi indeplineste obligatiile prin organele sale. Actele juridice facute de organele persoanei juridice sunt actele persoanei juridice insasi.
Inceputul capacitatii de exercitiu a persoanei juridice
Exista o controversa in ceea ce priveste acest aspect si prin urmare s-a adoptat o solutie general acceptata.
Persoana juridica dobandeste capacitatea de exercitiu odata cu infiintarea sa, cu precizarea ca, - capacitatea de exercitiu nu poate fi dobandita nici de catre persoanele juridice inainte de dobandirea capacitatii de folosinta.
Titulara capacitatii de exercitiu este insasi persoana juridica, ca subiect de drept civil distinct.

Continutul capacitatii de exercitiu a persoanelor juridice
Este exprimat chiar in definitia capacitatii de exercitiu.
Limitele capacitatii de exercitiu:
I. 1) capacitatea de exercitiu a persoanei juridice nu poate fi mai intinsa decat capacitatea de folosinta;
2)capacitatea de exercitiu - aptitudinea de a dobandi si exercita drepturi civile si de a-si asuma obligatii civile exclusiv prin incheierea de acte juridice civile;
II. A 2-a regula este impusa de pluritatea organelor de conducere ale persoanei juridice.

Principiile realizarii continutului capacitatii de exercitiu a persoanei juridice:
1)Principiul pluralitatii organelor de conducere ale persoanei juridice
2)Principiul raspunderii persoanelor fizice care alcatuiesc organele persoanei juridice pentru modul cum se realizeaza capacitatea de exercitiu a acesteia.

Incetarea capacitatii de exercitiu a persoanei juridice
Sfarsitul capacitatii de exercitiu a persoanei juridice este marcat de momentul incetarii capacitatii de folosinta care este acela al incetarii fiintei persoanei juridice insasi.

Nerespectarea regulilor privind capacitatea de exercitiu a persoanei juridice
Atrage sanctiunea nulitatii actului juridic civil; aceasta nulitate este virtuala, relativa

Reorganizarea persoanei juridice - operatiunea juridica ce cuprinde cel putin 2 persoane juridice si care produce efecte creatoare, modificatoare ori de incetare a lor.
Aceasta reorganizare a persoanei juridice este impusa, in general, de nevoile economico-sociale, in continua miscare.
Formele reorganizarii persoanei juridice
Art.40 din Decret 31/1954: persoana juridica inceteaza a avea fiinta prin comasare, divizare sau dizolvare.
Reorganizarea cunoaste doua forme:
- comasarea
-; absorbtie;
-; fuziune
- divizarea
-; totala
-; partiala.
Comasarea: a)absorbtia - este forma a comasarii ce consta in absorbirea unei persoane juridice care-si inceteaza existenta, de catre o alta persoana juridica care-si sporeste, astfel fiinta, ect. b)fuziunea - acea forma a comasarii ce consta in unirea, contopirea a doua sau mai multe persoane juridice, ce-si inceteaza astfel existenta, si infiintarea, astfel a altei persoane juridice
Divizarea: a)divizarea totala - consta in impartirea intregului patrimoniu al unei persoane juridice, care-si inceteaza existenta, catre doua sau mai multe persoane juridice existente sau care iau, astfel, nastere. b)divizarea partiala - desprinderea unei parti din patrimoniul unei persoane juridice, care-si mentine fiinta, si transmiterea acestei parti catre una sau mai multe persoane juridice care exista sau care se infiinteaza in acest fel.

Efectele reorganizarii juridice

1) Efectul creator - infiintarea persoanei juridice ca urmare a operatiunii juridice care este reorganizarea.
Efectul creator se infatiseaza astfel:
- fuziunea produce, intodeauna efect creator;
- absorbtia nu produce, niciodata, efect creator;
- divizarea poate produce efect creator.
Efectul extinctiv - incetarea fiintei persoanei juridice; efectul extinctiv se prezinta astfel:
- comasarea produce mereu efect extinctiv;
- divizarea totala produce mereu incetarea persoanei juridice;
- divizarea partiala nu produce, niciodata, efect extinctiv.

2) Efectul translativ - in cazul comasarii opereaza o transmisiune universala, o totalitate de drepturi si obligatii patrimoniale.
- in cazul absorbtiei - persoana juridica dobandeste drepturile si este tinuta de obligatiile persoanei juridice pe care o absoarbe;
- in cazul divizarii opereaza o transmisiune cu titlu universal.

3) Intinderea raspunderii persoanei juridice dobanditoare:
- in caz de comasare - persoana juridica dobanditoare, preluand o universalitate, raspunde pentru toate obtigatiile preluate;
- in caz de divizare - principiul este acela al raspunderii proportionale.

4) Transmiterea contractelor in caz de reorganizare
- in cazul comasarii, contractele se transmit ca elemente ale patrimoniului supus transmisiunii universale;
- in cazul divizarii - principiul aplicabil este acela al transmiterii contractului nefractionat.

5) Data producerii efectelor reorganizarii
- pentru persoane juridice supuse inregistrarii, efectele reorganizarii nu se produc atat intre parti cat si fata de terti, decat prin inregistrare si de la data efectuarii acestei formalitati
- pentru persoane nesupuse inregistrarii, efectul reorganizarii atat intre parti, cat si fata de terti, se produce numai de la data aprobarii de catre organele competente, a documentelor intocmite in acest scop.

Incetarea persoanei juridice- sfarsitul calitatii de subject colectiv de drept civil.

Moduri de incetare a persoanei juridice
1) prin comasare (absorbtie, fuziune);
2) prin divizare totala (nu si partiala);
3) prin dizolvare.

Comasarea si divizarea sunt forme ale reorganizarii, putem spune ca, de fapt sunt doua moduri de incetare a persoanei juridice:

1) prin reorganizare;
2) prin dizolvare

Dizolvarea persoanei juridice - mod de incetare a persoanei juridice aplicabil in cazurile prevazute de lege si presupunand lichidarea.
Cauzele de dizolvare: art.45 din Decret 31/1954: "Organizatiile cooperatiste si orice organizatii obstesti se dizolva daca: a) termenul pentru care au fost constituite s-a implinit; b) scopul a fost realizat sau nu poate fi indeplinit; c) scopul pe care-l urmaresc sau mijloacele folosite pentru realizarea acestuia au devenit contrare legii. d) numarul membrilor a scazut sub limita stabilita de lege, actul de infiintare sau statut.
Exista si cauze de dizolvare prevazute de legi speciale.
Clasificarea cauzelor de dizolvare
- dupa modul cum opereaza:
1)cauze care conduc la dizolvarea de drept a persoanei juridice;
2)cauze care produc dizolvarea numai daca exista un act al organului competent.
- dupa natura lor:
1)cauze de dizolvare fortata;
2)cauze de dizolvare voluntara.
- dupa vocatia lor:
1)cauze generale;
2)cauze speciale.
Efectele dizolvarii. Lichidarea.
Efectul esential al dizolvarii este lichidarea persoanelor juridice.
Art. 40 - Incetarea persoanei juridice prin dizolvare presupune trecerea ei - obligatoriu - prin lichidare.
Principalele aspecte ale lichidarii persoanei juridice:
1) Notiunea de lichidare - efectul direct si obligatoriu al dizolvarii care consta in operatiunile juridice de realizare a activulni si plata a pasivului subiectului colectiv de drept civil;

2) Continutul lichidarii - lichidarea are continutul format din ansamblul operatiunilor juridice care urmaresc realizarea activului si plata pasivului persoanei juridice intrata in dizolvare.
Realizarea activului - incasarea drepturilor ce i se cuvin de la alte subiecte de drept civil.
Plata pasivului - indeplinirea obtigatiilor pe care persoana juridica le are fata de subiectul de drept civil.
3) Soarta ori repartizarea bunurilor ramase dupa lichidare:
- dupa lichidare, bunurile au soarta stabilita in actul de infiintare ori statut;
- in lipsa de prevedere in actul de infiintare ori statut, repartizarea bunuritor ramase dupa lichidare este cea hotarata de adunarea generala care a decis dizolvarea.
- in lipsa criteriilor de mai sus, bunrile ramase dupa lichidare vor fi atribuite unei persoane juridice cu scop asemanator.
4) Felul transmisiunii in caz de lichidare
Dupa lichidare pot ramane elemente de activ concrete, determinate, bunuri (activ net).
Caracterul transmisiunii patrimoniale poate fi usor de stabilit, transmisiunea neputand fi decat cu titlu particular. Dobanditorul unui asemenea element de activ poate fi avand cauza, dar din categoria succesorilor cu titlu particular.
5) Capacitatea civila a persoanei juridice pe durata lichidarii.
In ceea ce priveste capacitatea de folosinta este de retinut ca principiile specialitatii capacitatii de folosinta, aplicabil si pe durata lichidarii sufera o reducere a limitelor sale. Pe durata lichidarii, persoana juridica este titulara aptitudinii de a avea drepturi si obligatii civile necesare realizarii activului si platii pasivului.
Cat priveste capacitatea de exercitiu a persoanei juridice, pe durata lichidarii este de mentionat ca ea se realizeaza prin lichidatori, indiferent de cine sunt acestia numiti (adunarea generala, justitie).
6) Data producerii efectelor lichidarii.
Teoretic, persoana juridica dizolvata inceteaza pe data ultimului act de lichidare.
Practic, aceasta data se concretizeaza in moduri diferite:
- inregistrarea dizolvarii, la organul competent, daca legea prevede aceasta formalitate;
- inscrierea dizolvarii si lichidarii;
- radierea din registrul persoanei juridice.

Transformarea pemoanei juridice
Definitie: operatiunea juridica intervenita in cazurile si conditiile special reglementate de lege, prin care o persoana juridica isi inceteaza fiinta juridica concomitent cu infiintarea, in locul ei, a altei persoane juridice.
Autonomia transformarii persoanei juridice
Autonomia transformari presupune urmatorul aspect: transformarea persoanei juridice nu se confunda nici cu reorganizarea si nici cu dizolvarea persoanei juridice. Numitorul comun al celor trei notiuni (reorganizare, dizolvare, transformare) consta in aceea ca toate trei inseamna moduri de incetare a persoanei juridice.
Cazurile de transformare a persoanei juridice
- exista cazul reglementat de Legea nr. 15/1990;
- exista cazul reglementat de art.222 din Legea 31/1990;
- exista cazurile reglementate de Legea privatizarii societatilor comerciale nr.58/1991.
Efectele transformarii
1) incetarea unei porsoane juridice, ca o anumita persoana juridica;
2) infiintarea, in locul ei, a altei persoane juridice, cu statut juridic diferit fata de acela al persoanei juridice incetate.

Identificarea persoanei juridice
Individualizarea subiectului colectiv de drept civil in raporturile civile la care participa ca subiect distinct.
Importanta juridica a identificarii persoanei juridice rezulta din necesitatea individualizarii subiectului colectiv de drept civil.
Natura juridica
Ca institutie juridica, identificarea persoanei juridice trebuie calificata ca o institutie complexa, din punct de vedere al dreptului civil, atributele de identificare a persoanei juridice sunt drepturi subiecte personale nepatrimoniale.
Ocrotirea atributelor de identificare a persoanei juridice
Pe cale civila, atributele de identificare a persoanei juridice sunt ocrotite in conditiile prevazute de art. 54 - 55 din Decretul nr.31/1954.
Protectia penala si administrativa este asigurata de reglementarile continute in Legea 11/1991, privind combaterea concurentei neloiale.
Enumerarea mijloacelor de identificare a persoanei juridice
Atribute de identificare a persoanei juridice sunt:
1. denumirea;
2. sediul;
3. nationalitatea;
4. firma;
5. contul bancar;
6. capitalul social;
7. telefon, telex, fax;
8. marca;
9. codul fiscal.
Clasificare:
- in functie de vocatia lor (domeniul de aplicare):
1) atribute de identificare generale (denumirea, sediul, nationalitatea si codul bancar);
2) atribute de identificare specifice, din care fac parte celelalte atributii de identificare.
Denumirea si sediul persoanei juridice
Denumirea - acel mijloc de identificare a subiectului colectiv de drept civil care consta in cuvantul ori grupul de cuvinte stabilit, cu aceasta semnificatie, in conditiile legii.
Ca drept subiect nepatrimonial, denumirea contine urmatoarele prerogative pentru persoana juridica titulara: a) sa foloseasca acea denumire prin care se individualizeaza in raporturile civile concrete la care participa; b) sa ceara altora sa o individualizeze prin denumirea sa; c) sa ceara in justitie, restabilirea dreptului la denumire atunci cand i s-a adus vreo atingere.
Stabilire si schimbare
Art.38 din Decretul 41/1954:”'Persoana juridica va purta denumirea stabilita prin actul care a infiintat-o sau prin statut.
Pentru schimbarea denumirii este aplicabil principiul simetriei juridice, in sensul ca cine a stabilit denumirea, tot acela o poate schimba.
Sediul persoanei juridice
Acest mijloc de identificare prin indicarea unui anumit loc stabilit, in conditiile legii, cu aceasta semnificatie.
Clasificare.
- dupa ponderea sa in volumul actului persoanei juridice: a) sediul principal; b) sediul secundar (priveste o parte a actului).
- dupa teritoriul tarii: a) sediul in tara; b) sediul in strainatate.
- dupa caracterul sau: a) sediul de drept comun care este obligatoriu; b) sediul conventional, care este facultativ
Stabilire si schimbare
Art.39 din Decretul 31/1954: Sediul persoanei juridice se stabileste potrivit actului care a infiintat-o sau statutului"
Schimbarea sediului este supusa principiului simetriei juridice.
Nationalitatea
Apartenenta la un anumit stat si prin aceasta la un sistem de drept national
Contul bancar al persoanei juridice
Mijlocul de identificare a persoanei juridice, de maxima importanta practica. Pe baza contractului de cont bancar, persoana juridica se individualizeaza prin indicarea unui simbol cifric al sucursalei bancii unde este deschis contul.
Codul fiscal
Art.4 din H.G. nr.349/1992: "toate documentele facute de agentii economici vor cuprinde in mod obligatoriu Codul fiscal al agentului economic"
Firma
Unele persoane juridice se identifica prin firma lor, la unele firma se integreaza in denumire.
Marca
Marca de calitate este o institutie juridica complexa.
Telefon, telex, fax
Sunt mijloace curente si rapide de identificare a persoanei juridice.