i9d12dl
Capacitatea de folosinta a persoanei fizice; Notiune si Caractere juridice.

Definitia capacitatii de folosinta este cuprinsa in alin. 2 art. 5 D 31/1954; “Capacitatea de folosinta este capacitatea de a avea drepturi si obligatii”
In acest sens retinem:
- capacitatea de folosinta a persoanei fizice este o parte a capacitatii civile a omului,
- ea consta in aptitudinea omului de a avea drepturi si obligatii,
- aceste drepturi si obligatii sunt civile, nu drepturi si obligatii in general.
Caracterele juridice ale capacitatii de folosinta ale persoanei fizice, sunt : a) Legalitatea -; consta in insusirea acestei capacitati de a nu putea fi reglementata decat prin lege, sub toate aspectele: inceput, continut, incetare b) Generalitatea -; acest caracter se exprima prin aptitudinea generala si abstracta a omului de a avea toate drepturile si obligatiile civile c) Inalienabilitatea -; presupune insusirea capacitatii de folosinta a persoanei fizice de a nu putea forma obiect de renuntare, in tot sau in parte si nici obiect de instrainare. Acest caracter este consacrat legislativ in D 31/1954 art. 6 alin 2; “Nimeni nu poate renunta, nici in tot nici in parte la capacitatea de folosinta …..” d) Intangibilitatea -; reprezinta caracteristica capacitatii de folosinta de a nu i se putea aduce limitari, ingradiri decat prin texte exprese de lege. In acest sens D 31/1954 art 6 alin 1 dispune “Nimeni nu poate fi ingradit in capacitatea de folosinta … decat in cazurile si conditiile prevazute de lege”. e) Egalitatea capacitatii de folosinta a persoanei fizice -; D 31/1954 consacra expres acest caracter in art 4 alin 2 astfel “Sexul, rasa, nationalitatea, religia, gradul de cultura sau originea nu au nici o inraurire asupra capacitatii” f) Universalitatea capacitatii de folosinta a persoanei fizice -; acest caracter consta in insusirea capacitatii de folosinta de a fi recunoscuta, atribuita tuturor oamenilor. Astfel, D 31/1954 dispune in art 4 alin 1 “Capacitatea civila este recunoscuta tuturor persoanelor” , iar art 6 alin 1 “Nimeni nu poate fi lipsit de capacitatea de folosinta”

Inceputul capacitatii de folosinta

Inceputul capacitatii de folosinta a persoanei fizice -; ca regula -; este stabilit de art 7 alin 1 din D 31/1954 “Capacitatea de folosinta incepe de la nasterea persoanei …”.
Aceasta data “a nasterii”, se dovedeste cu actul de stare civila care este “certificatul de nastere”

Exceptia dobandirii capacitatii de folosinta de la data conceptiunii

D 31/1954 art 7 alin 2 prevede “Drepturile copilului sunt recunoscute, de la conceptiune, insa numai daca el se naste viu”
Cu privire la capacitatea succesorala a persoanei fizice, art 654 Cod civil prevede “Pentru a succede trebuie neaparat ca persoana ce succede sa existe in momentul deschiderii succesiunii”
Copilul conceput se considera ca exista.
Copilul nascut mort este considerat ca nu exista.
Dispozitiile de mai sus recunosc capacitatea de folosinta in favoarea copilului conceput.
Dispozitiile mentionate trebuie coroborate cu prevederile art 61 Codul familiei care reglementeaza “timpul legal al conceptiunii”, astfel “Timpul cuprins intre a treisuta si a sutaoptzecea zi dinaintea nasterii copilului este timpul legal al conceptiunii.” El se socoteste de la zi la zi.
Pentru a se aplica exceptia dobandirii capacitatii de folosinta de la data conceptiunii (infans conceptus pro nato habetur quoties de commodis eyus agitur), este nevoie sa fie intrunite doua conditii si anume:
- sa fie vorba de drepturile copilului (iar nu de obligatii, pentru acesta)
- copilul sa se nasca viu; legea noastra nu pretinde ca, copilul sa fie viabil
Exceptia dobandirii cu anticipatie a capacitatii de folosinta indica drept data a acestei dobandiri data conceptiunii.
Aceasta data nu poate fi stabilita cu exactitate, de aceea, legiuitorul a instituit prezumtia timpului legal al conceptiunii.
Potrivit acesteia, ca data a conceptiunii poate fi considerata oricare zi din intervalul, de 121 de zile, cuprins intre a 300-a si a 180-a dinaintea nasterii copilului.

Continutul capacitatii de folosinta a persoanei fizice

Continutul capacitatii de folosinta a persoanei fizice consta tocmai in aptitudinea omului de a avea toate drepturile si obligatiile civile.
Acest continut cuprinde doua laturi:
- latura activa -; aptitudinea omului de a avea drepturi subiective civile
- latura pasiva -; aptitudinea persoanei fizice de a avea obligatii civile

Ingradirile capacitatii de folosinta a persoanei fizice

Ingradirile capacitatii de folosinta a persoanei fizice pot fi calificate ca incapacitati de drept civil.
Incapacitatile civile formeaza doua subdiviziuni: a) Ingradiri cu caracter de pedeapsa penala. Din aceasta categorie fac parte:
1) pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi,
2) pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi (vezi art 53 din Cod penal republicat, art 64 si 71 Cod penal) b) Ingradiri cu caracter de pedeapsa civila -; in aceasta sub categorie intra: decaderea din drepturile parintesti, in conditiile art 109 Codul familiei.
In aceasta subcategorie intra si pedepsele civile stabilite in materie succesorala din Codul civil art 655, art 703 si art 712
Ingradiri cu caracter de protectie.
Asemenea incapacitati sunt prevazute in Constitutie, Codul civil, Codul familiei, Legea nr 54/1998.

Incapacitati prevazute de Codul civil:

- art 806 “minorul mai mic de 16 ani nu poate dispune nici intr-un fel…” prin donatie sau testament, de bunurile sale
- art 807 ”minorul de 16 ani poate dispune prin testament si numai jumatate din bunurile de care dupa lege ar dispune majorele”;
- art 809 “minorul de 16 ani nu poate, prin testament, dispune in favoarea tutorelui sau”
- art 810 “doctorii in medicina sau in chirurgie, ofiterii de sanatate sau subofiterii (adica medici si farmacistii), care au tratat o persoana in boala de care moare, nu pot profita de dispozitiile intre vii sau testamentare, ce dansa a facut in favoarea lor in cursul acestei boli.”
Aceleasi reguli sunt aplicabile si in privinta preotilor (vezi art 833, 1307 alin 1, art 1309 Cod civil)
Incapacitati prevazute de Codul familiei
Art 128 din Codul familiei “este oprit sa se incheie acte juridice intre tutore, sotul, o ruda in linie dreapta ori fratii sau surorile tutorelui, de o parte, si minor, de alta”

Art 133 alin 3 Codul familiei “minorul (sub 14 ani) nu poate sa faca, nici chiar cu incuviintare, donatii si nici sa garanteze obligatia altuia”

Incapacitatea prevazuta de Constitutie si Legea 54/1998

Art 41 -; teza a II a din Constitutie “Cetatenii straini si apatrizii nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor”. Aceasta incapacitate este preluata ad litteram in alin 1 al art 3 din L 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor.
Nu trebuie asimilate ingradirilor din dreptul civil, acele ingradiri ori incompatibilitati care sunt cunoscute in alte ramuri de drept, cum ar fi cele din dreptul constitutional, dreptul muncii, dreptul administrative, dreptul comercial.

Incetarea capacitatii de folosinta a persoanei fizice

- capacitatea de folosinta a persoanei fizice inceteaza odata cu moartea acesteia.
D 31/1954 prevede “de indata ce hotararea declarativa de moarte a ramas definitiva, cel disparut este socotit ca a murit la data stabilita in hotarare, ca fiind aceea a mortii”.
Data mortii disparutului se stabileste potrivit cu imprejurarile.
In lipsa de indicii indestulatoare, se va stabili ca data a mortii ultima zi a termenului dupa care se poate cere declararea judecatoreasca a mortii.
Cel astfel declarat disparut poate fi declarat mort, de asemenea prin hotarare judecatoreasca, daca la data ultimelor stiri din care rezulta ca era in viata au trecut patru ani.
Declararea mortii nu poate fi insa hotarata mai inainte de implinirea unui termen de 6 luni, de la data afisarilor extrasului de pe hotararea prin care s-a declarat disparitia.
Cel disparut in cursul faptelor de razboi, accident sau naufragiu sau alta imprejurare asemanatoare care indreptateste a se presupune decesul, poate fi declarat mort, fara a se mai declara in prealabil disparitia sa, daca a trecut cel putin un an de la data imprejurarii in care a avut loc disparitia.
Din cele spuse mai sus decurg doua feluri de situatii:
- declararea judecatoreasca a mortii precedata de declararea judecatoreasca a disparitiei, este situatia -; regula;
- declararea judecatoreasca a mortii neprecedata de declararea disparitiei, in cazuri exceptionale; este situatia -; exceptiei
Comorientii
Potrivit art 21 “In cazul in care mai multe persoane au murit in aceeasi imprejurare, fara sa se poata stabili daca una a supravietuit alteia, ele sunt socotite ca au murit deodata”
S-a precizat in doctrina ca situatia comorientilor presupune persoane intre care exista vocatie succesorala reciproca.

Capacitatea de exercitiu a persoanei fizice

Potrivit art 5 alin 3 din D 31/1954 “Capacitatea de exercitiu este capacitatea persoanei de a-si exercita drepturile si de a-si asuma obligatii, savarsind acte juridice”.
Premisele capacitatii de exercitiu a persoanei fizice sunt:
- existenta capacitatii de folosinta a persoanei fizice;
- existenta discernamantului, adica a puterii omului de a-si reprezenta corect, consecintele juridice civile ale manifestarii sale de vointa.
Capacitatea de exercitiu are trei ipostaze:
- lipsa capacitatii de exercitiu
1) minorii sub 14 ani
2) alienatii ori debili mintali pusi sub interdictie judecatoreasca
- capacitatea de exercitiu restransa
- minorii intre 14 si 18 ani
- capacitatea de exercitiu deplina o majorii -; cei cu 18 ani impliniti o femeia casatorita inainte de 18 ani

Caracterele juridice ale capacitatii de exercitiu

Legalitatea -; inseamna ca instituirea, stabilirea continutului, incetarea sunt de domeniul exclusiv al legii
Generalitatea -; se refera la continutul acesteia si consta in aptitudinea omului de a dobandi si exercita drepturile civile, de a-si asuma si executa obligatiile civile prin incheierea oricaror acte juridice civile, cu exceptia celor oprite de lege. Gradul de generalitate difera, dupa cum este norma de capacitate de exercitiu deplina sau restransa.
Intangibilitatea -; este stabilita de art 6 din D 31/1954 “Nimeni nu poate fi …. lipsit, in tot sau in parte, de capacitatea de exercitiu, decat in cazurile si conditiile stabilite de lege”
Inalienabilitatea -; consacrata tot in art 6 alin 2 D 31/1954 “Nimeni nu poate renunta in tot sau in parte …. la capacitatea de exercitiu”
Egalitatea -; capacitatii de exercitiu a persoanei fizice este stabilita, in comun, cu egalitatea capacitatii de folosinta -; indiferent de rasa, sex, nationalitate, religie, opinie politica etc.

Lipsa capacitatii de exercitiu a persoanei fizice

Potrivit textului art 11 alin 1 din D 31/1954 “ Nu au capacitate de exercitiu: a) minorul care nu a implinit varsta de patrusprezece ani; b) persoana pusa sub interdictie.

Enumerarea este limitativa; deci nu exista potrivit dreptului roman alte persoane fizice lipsite de capacitate de exercitiu.
Pentru cei ce nu au capacitate de exercitiu, actele juridice se fac de reprezentantii lor legali.”
Reprezentantii legali ai minorului sunt parintii care au dreptul si indatorirea de a administra bunurile copilului.
In lipsa parintilor tutorele este cel care are obligatia de a administra bunurile minorului si de a-l reprezenta in actele civile pana la data cand acesta implineste varsta de 14 ani.
In anumite cazuri, reprezentarea legala este realizata de curatorul celui lipsit de capacitate de exercitiu.
Actele juridice civile permise celui lipsit de capacitate de exercitiu, potrivit doctrinei si jurisprudentei sunt :
- acte de conservare, care nu pot fi vatamatoare, indiferent cine le face (majorul, minorul sau interzisul) : somatia, inscrierea unui privilegiu, intreruperea unei prescriptii.
- acte marunte, care se incheie zilnic, pentru nevoile obisnuite: cumparare de rechizite scolare, dulciuri etc.
Actele juridice care se incheie de minorii sub 14 ani sunt anulabile prin incapacitate chiar daca sunt lezionare.
Cazurile de incetare a starii juridice a lipsei capacitatii de exercitiu sunt:
- pentru minor:
1. fie prin implinirea varstei de 14 ani (cand dobandeste capacitate de exercitiu restransa)
2. fie prin moarte
- pentru interzisul judecatoresc, lipsa capacitatii sale de exercitiu inceteaza:
1. fie prin ridicarea interdictiei,
2. fie prin moarte.

Capacitatea de exercitiu restransa

Potrivit art 9 din D 31/1954 “minorul care a implinit varsta de 14 ani are capacitate de exercitiu restransa.”
Actele juridice ale minorului cu capacitate restransa se incheie de catre acesta cu incuviintarea prealabila a parintilor sau a tutorelui.
Caracteristicile definitorii ale capacitatii de exercitiu restranse sunt:
- apartine numai minorilor intre 14 si 18 ani
- consta in aptitudinea lui de a-si exercita drepturile civile si a-si asuma obligatii civile prin incheierea, personal, a unor acte juridice civile.
Daca minorul a fost pus sub interdictie, iar aceasta se ridica in intervalul 14-18 ani, capacitatea de exercitiu restransa va incepe pe data ridicarii interdictiei.

Continutul capacitatii de exercitiu restransa.

Pentru a determina acest continut apare utila clasificarea actelor juridice civile, prin raportarea lor la minorul de 14-18 ani.
Clasificarea cuprinde urmatoarele categorii. a) Acte juridice civile pe care minorul de 14-18 ani le poate incheia valabil personal si singur:
- actele pe care le putea incheia pana la implinirea varstei de 14 ani (acte de conservare si acte marunte)
- depozitul special la CEC
- actele de administrare, daca nu sunt lezionare
- daca a implinit 16 ani, poate dispune prin testament, de jumatate din ceea ce ar fi putut dispune daca ar fi fost major (art 807 Cod civil) b) Acte juridice civile pe care minorul de 14-18 ani le poate incheia valabil, numai cu incuviintarea prealabila a ocrotitorului legal.
Actele de administrare, atat cele privitoare la un bun (ut singuli), cat si cele care privesc patrimoniul minorului: inchirierea unui bun, contractul de antrepriza pentru repararea unui bun.
Daca minorul incheie actul fara aceasta incuviintare si actul este lezionar, el este anulabil pentru leziune; dar daca il incheie singur, fara incuviintare, insa actul nu este lezionar, el este perfect valabil.
Actele de administrare a patrimoniului sunt acte care in raport cu un anumit bun sunt de dispozitie, dar privite in raport cu intregul patrimoniu are ca fuialitate o judicioasa utilizare a patrimoniului: Ca exemplu, amintim art 129 alin 4 din Codul familiei, care se refera la “instrainarea bunurilor supuse pieirii sau stricaciunii” si la instrainarea bunurilor “devenite nefolositoare pentru minor” daca valoarea acestora nu depaseste 250 lei (de lege ferenda suma de 250 de lei trebuie revazuta, limita valorii bunului trebuind stabilita la un nivel superior) . c) Acte juridice civile pe care minorul de 14-18 ani le poate incheia personal, dar cu dubla incuviintare (a ocrotitorului legal si a autoritatii tutelare).

- actele de dispozitie: instrainarea, grevarea cu o sarcina reala (gaj, ipoteca, renuntarea la un drept, chiar si acceptarea unei succesiuni, este calificata de doctrina ca act de dispozitie) d) Acte juridice civile interzise minorului de 14-18 ani (dar permise majorului).
- acestea sunt prevazute de Codul familiei: o art 133 alin 3 “minorul nu poate sa faca, nici chiar cu incuviintare, donatii si nici sa garanteze obligatia altuia” o art 128 “este oprit sa se incheie acte juridice intre tutore , sotul, o ruda in linie dreapta ori fratii sau surorile tutorelui, de o parte si minor de alta.”

Incetarea capacitatii de exercitiu restransa

Are loc in urmatoarele cazuri:
- la implinirea varstei de 18 ani, cand se dobandeste capacitatea de exercitiu;
- daca femeia se casatoreste inainte de 18 ani (de la 16 ani, iar in anumite conditii chiar de la 15 ani);
- daca minorul este pus sub interdictie judecatoreasca (ceea ce il face sa devina lipsit de capacitate de exercitiu);
- prin moarte (cand inceteaza si capacitatea de folosinta).

Capacitatea de exercitiu deplina

In materia capacitatii de exercitiu a persoanei fizice, capacitatea deplina formeaza regula, iar lipsa si restransa capacitate formeaza exceptia.
Definitia capacitatii de exercitiu deplina reprezinta aptitudinea omului de a dobandi si exercita drepturile civile si de a-si asuma si executa obligatiile civile prin incheierea -; personal si singur -; a tuturor actelor juridice civile .
Chiar daca persoana incheie actul prin reprezentare, este o reprezentare conventionala izvorata din mandat pe care-l incheie personal.

Inceputul capacitatii de exercitiu deplina

“Capacitatea de exercitiu deplina incepe de la data cand persoana devine majora.
Persoana devine majora la implinirea varstei de optsprezece ani.
Minorul care se casatoreste dobandeste, prin aceasta, capacitatea deplina de exercitiu” (art 8 din D 31/1954).
Rezulta ca doua sunt modurile de dobandire a capacitatii depline de exercitiu:
- prin implinirea majoratului civil -; care este modul regula de dobandire a deplinei capacitati de exercitiu,
- prin incheierea casatoriei, de catre femeie inainte de a implini varsta de 18 ani; aceasta rezulta din corolarea art 8 alin 3 cu art 4 din Codul familiei, potrivit caruia: “Barbatul se poate casatori numai daca a implinit varsta de optsprezece ani, iar femeia numai daca a implinit saisprezece ani. Cu toate acestea, pentru motive temeinice, se poate incuviinta casatoria femeii care a implinit cincisprezece ani.”

Continutul capacitatii depline de exercitiu

Definitia capacitatii depline de exercitiu evoca tocmai aspect: aptitudinea omului de incheia, personal si singur, orice act juridic civil, prin care dobandeste ori exercita un drept subiectiv civil isi asuma ori executa o obligatie civila.

Incetarea capacitatii depline de exercitiu

Aceste cazuri de incetare sunt urmatoarele:
- odata cu incetarea capacitatii de folosinta (prin moarte)
- prin punerea sub interdictie judecatoreasca
- prin anularea (desfiintarea) casatoriei, inainte ca femeia sa fi implinit 18 ani.
- in cazul casatoriei putative, daca femeia a fost de buna credinta la incheierea casatoriei iar hotararea de anulare ramane definitiva si irevocabila inainte ca ea sa fi implinit 18 ani.
Solutia data nu este impartasita de toti autorii deoarece sustine si teza nepierderii deplinei capacitati de exercitiu in cazul avut in vedere (V.M. Ciobanu, Drept procesual civil, vol 1 pag 75, in sens contrar: Tr. Ionascu, Op. Cit. pag 155-156; I Filipescu, Tratat de dreptul familiei, pag 220-221)

Sanctiunea nerespectarii regulilor capacitatii de exercitiu

Consecinte posibile
- consecinte penale, daca s-a nerespectat intangibilitatea ori egalitatea capacitatii de exercitiu (art 247 Cod penal),
- consecinta aplicabila incalcarii unei incapacitati de folosinta, daca a fost nesocotita o asemenea limita,
- nulitatea relativa a actului juridic; aceasta este sanctiunea, specifica, in materia capacitatii de exercitiu.