Document, comentariu, eseu, bacalaureat, liceu si facultate
Top documenteAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Obiectul raportului juridic
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

Dupa cum am precizat, prin obiect al raportului juridic civil intelegem conduita partilor, adica actiunea la care este indrituit subiectul-activ si cea de care este tinut subiectul pasiv. q4x16xz
Desi este in strinsa legatura obiectul si continutul raportului juridic civil nu se confunda
Suntem in prezenta a doua elemente ale raportului juridic civil.
- In raporturile patrimoniale, conduita partilor se refera deseori la lucrari cu care oamenii intra in contact, numite si bunuri. Aceste bunuri nu intra insa in structura raportului juridic.
“Bunul” este luat in considerare ca obiect derivat al raportului juridic civil (Beleiu).

Bunurile

In legislatie nu gasim o definitie a “bunului”, desi sunt numeroase textele care folosesc cuvantul “bun” ori cel de “lucru”.
Doctrina defineste bunul ca fiind o valoare economica ce este utila pentru satisfacerea nevoii materiale ori spirituale a omului si este susceptibila de apropriere sub forma dreptului patrimonial.

Corelatia dintre notiunile “bunuri” si patrimoniu

In stransa legatura cu notiunea de bun, este si aceea de patrimoniu.
Prin patrimoniu se intelege totalitatea drepturilor si obligatiilor patrimoniale care apartin unei persoane fizice ori juridice.
Intre bun si patrimoniu exista legatura de la parte la intreg.
Deci bunul poate fi privit:
- atat individual - ut suiguli
- cat si ca element activ al patrimoniului.

Clasificarea bunurilor

1. In functie de natura lor si de calificarea data de lege, bunurile se impart in:
- mobile (miscatoare)
- imobile (nemiscatoare)
In dreptul nostru civil, exista trei categorii de bunuri mobile, si trei de bunuri imobile.

a) Categoriile de bunuri mobile:

- mobile prin natura lor, prevazute in articolul 473 Codul civil “Sunt mobile prin natura lor, corpurile care se pot transporta de la un loc la altul, atat cele care se misca de la sine precum sunt animalele precum si cele care nu se pot stramuta din loc decat printr-o putere straina, precum lucrurile neansufletite (Belein p.107)”.
- mobile prin determinarea legii (prevazute de art.474 Codul civil “Sunt mobile prin determinarea legii obligatiile si actiunile care au ca obiect sume exigibile sau efecte mobiliare, actiunile sau interesele unor companii financiare”.
Sunt mobile prin determinarea legii, veniturile perpetue sau pe viata asupra statului sau asupra particularilor.
- mobile prin anticipatie - este nu-s prevazute de codul civil, ci de doctrina, si se admite ca sunt mobile prin anticipatile acele bunuri care, prin natura lor, sunt imobile, dar pe care partile unui act juridic le considera mobile in considerarea a ceea ce vor deveni (exempluM.O.227/1997 - Ord. G.69/97) precizeaza ca bunurile mobile prin anticipatie sunt, bunuri care prin natura sunt imobile, dar partile contractante le considera ca fiind mobile cum sunt recoltele neculese, dar instrainate prin act juridic, cu anticipatie (Belein p.107).




Categoriile de bunuri imobile sunt:
1.imobile prin natura lor (art.462, 464, 465 al.1 Cod civil) “Fondurile de pamant si cladirile sunt imobile prin natura lor”.
“Morile de vant, sau de apa, asezate pe stalpi sunt imobile prin natura lor”.
“Recoltele care inca se tin de radacini si fructele de pe arbori, neculese inca, sunt asemenea imobile”.
2. imobile prin obiectul la care se aplica (art.417 Codul civil) “Sunt uzufructul lucrurilor imobile, servitutile, actiunile care tind a revendica un imobil”.
3. imobile prin destinatie sunt enumerate in art.468-470 din Codul civil: Obiectul ce proprietarul unui fond a pus pe el pentru serviciul si exploatarea acestui fond. Sunt imobile prin destinatie, cand ele s-au pus de proprietar pentru serviciu si exploatarea fondului:
- animale afectate de cultura;
- instrumente aratoare;
- porumbii din porumbare;
- lapinii tinuti pe langa casa;
- stupii cu roi;
- semintele date arendasilor;
- pestele din iaz;
- teascuri, cozi, alambicuri, vase;
- paie si gunoaie.
Imobile prin destinatie sunt toate efectele mobiliare cu proprietarul a asezat catre fond in perpetue (oglinzile intr-un apartament, statuile).
Importanta clasificarii (Belein) 109
- regimul juridic al acestor bunuri este diferit
- in ce priveste efectele posesiei:
- pentru imobile posesia poate conduce la uzucapiune (prescriptie achizitiva);
- pentru mobile posesia de buna credinta valoreaza proprietate (art. 1909 Codul civil).
-in ce priveste drepturile reale accesorii:
- ipoteca are ca obiect un imobil
- gajul priveste un mobil
-in ce priveste dreptul international privat
- imobilului i se aplica - legea tarii pe teritoriul careia este situat (lex rei sitae).
- mobilului I se aplica legea proprietarului bunului lex personales care este : - ori lex patrie
- lex domiciliu
(Vezi Legea 105/1992 (art.49-65)).
- in ce priveste competenta teritoriala
- litigiul cu privire la un imobil se judeca de instanta in raza careia se afla bunul;
- litigiul cu privire la un mobil este competenta instanta domiciliului paratului (actor se quitur forum rei);
- in ce priveste prescriptia extrictiva
- in ce priveste regimul instrainarii lor ( Legea 18/1991, Legea 54/1998, Ordonantele 27/1992 si nr.15/1993).

2. Bunuri aflate in circuitul civil si bunuri scoase din circuitul civil

Bunurile aflate in circuitul civil sunt acele bunuri care pot fi dobandite si instrainate prin act juridic.
Aceste bunuri formeaza regula, iar legea trebuie sa prevada exceptiile, in mod expres. Ca exemplu art.963 Codul civil : “Numai lucrurile ce sunt in comert pot fi obiectul unui contract”.
Din aceasta categorie fac parte:
- bunuri care pot circula liber, neangradit;
- bunuri care pot fi dobandite, detinute ori instrainate conditional (exemplu arme de foc si munitii Legea 17/1996; produse si substante stupefiante Legea 73/69; deseuri toxice Legea 137/1993 s.a.)

Bunurile scoase din circuitul civil nu pot forma obiectul actului juridic civil: se spune ca sunt inabinabile.
Exemplu teritoriul Romaniei (art.3(1) din Constitutie)
ExempluLegea 18/1991 republicata potrivit art.5 alin.2: “Terenurile care fac parte din domeniul public inabienabile, insesizabile si imprescriptibile. Ele nu pot fi introduse in circuitul civil decat daca, potrivit legii, sunt dezafectate din domeniul public”.
Actele juridice incheiate cu incalcarea prevederilor privind regimul juridic al bunurilor din domeniul public sunt lovite de nulitate absoluta.
Importanta clasificarii rezida tocmai pe planul valabilitatii actelor juridice civile sub aspectul obiectului lor.

3. Bunuri - determinate individual (res certa)
- determinate generic (res genera)

Bunurile individuale determinate sunt acelea care potrivit naturii lor sau vointei exprimata in actul juridic, se individualizeaza prin insusiri proprii, special. Individual determinate sunt, prin excelenta, unicatele.
Determinate generic sunt acele bunuri care se individualizeaza prin insusirile speciei ori categoriei din care fac parte. Individualizarea se face prin cantarire, masurare, numarare etc.

Importanta juridica a clasificarii

- momentul transmiterii dreptului real, in actele translative de drepturi reale;
- daca obiectul este res certa, dreptul real se transmite in momentul realizarii acordului de vointa, chiar daca nu s-a predat bunul;
- daca obiectul este res genera, dreptul real se transmite in momentul individualizarii ori predarii (in lipsa de stipulatie contrara).
- suportarea riscului contractului
- pentru res certa, daca piere fortuit inainte de predare, debitorul este liberat de obligatia predarii
- pentru res genera, daca piere fortuit inainte de predare, debitorul nu este liberat de obligatia de predare, deoarece el trebuie sa procure alte bunuri, potrivit regulii - genera non pereunt
- locul predarii bunului
- bunul res certa trebuie predat in locul unde se gasea la data contractarii (art.1319 Codul civil) (in lipsa de stipulatie contrara).
- bunul de gen trebui e predat la domiciliu debitorului, pentru ca plata este chesabila, nu portabila (art.1104 Codul civil).

4. Bunuri fungibile si nefungibile

Bunul fungibil este acel bun care, in executarea unei obligatii, poate fi inlocuit cu altul, fara sa afecteze valabilitatea platii.
Bunul nefungibil este acel bun care nu poate fi inlocuit cu altul, in executarea unei obligatii, astfel ca, debitorul nu este liberat decat prin predarea bunului datorat.
Ca regula:
- bunurile certe sunt nefungibile
- bunurile generice sunt fungibile
Caracterul fungibil ori nefungibil al unui bun este dat atat de natura bunului, cat si de vointa partilor unui act juridic.
Importanta clasificarii - are semnificatia juridica practica in valabilitatea platii.

5. Bunuri consumptibile sI bunuri neconsumptibile

Este consumptibil acel bun care nu poate fi folosit fara ca prima lui intrebuintare sa nu implice consumarea substantei ori instrainarea lui.
Este neconsumptibil - bunul care poate fi folosit repetat fara ca prin aceasta, sa fie necesara consumarea substantei ori instrainarea lui.
Bunuri consumptibile sunt: banii, combustibilii, alimentele etc
Bunuri neconsumptibile sunt: constructii, terenuri, masini etc.
Importanta clasificarii rezida in materia contractului de imprumut.
Obiectul imprumutului de folosinta - se numeste comodat - si este reprezentat de un bun neconsumptibil
Obiectul imprumutului de consumatie se numeste mutu.... - si-l formeaza bunuri consumptibile.

6. Bunuri frugifere si bunuri nefrugifere

** Este frugifer bunul care poate produce periodic, fara consumarea substantei sale, alte bunuri sau produse, numite fructe.
Este nefrugifer bunul care nu are insusire de a da nastere, periodic, la produse fara consumarea substantei sale.
Se disting trei categorii de fructe potrivit art.483 Codul civil.
Potrivit art.522 Codul civil:
- Fructele naturale sunt acelea ce pamantul produce de la sine: productia si prasila (sporul animalelor);
- Fructele industriale ale unui fond sunt acelea care se dobandesc prin cultura.
Potrivit art.523:

- Fructele civile sunt chiriile caselor, dobanzile sumelor exigibile, venitul rentelor, arende.
Fructele nu se confunda cu productele
** Productele sunt foloase trase dintr-un bun cu consumarea substantei sale, exemplu piatra dintr-o caruta, nisipul dintr-o albie.
Fructele naturale si cele industriale se dobandesc prin culegere; pe cand cele civile se dobandesc zi cu zi (prin simpla scurgere a timpului).
Importanta clasificarii:
- in materie de uzufruct - izufructuarul are dreptul doar la fructe, nu si la producte care se cuvin .....proprietar
- posesia de buna-credinta conduce numai la dobandirea proprietatii fructelor, nu si a productelor.

7. Bunuri divizibile si bunuri nedivizibile

Bunul divizibil este acela care poate fi impartit, fara sa-si schimbe, prin aceasta, destinatia sa economica.
Bunul indivizibil este acela care nu poate fi impartit fara a nu¬¬-si schimba, prin aceasta destinatia sa economica.
Exemplu: o bucata de stofa poate fi impartita - fiind bun divizibil, pe cand un autoturism este un bun indivizibil.
Importanta clasificarii se gaseste in materie:
- de partaj si
- de obligatii
Bunul indivizibil fie se atribuie unei singure parti, cu obligatia la o sulta catre cealalta, fie scos la vanzare prin licitatie.
Bunul indivizibil, care formeaza obiectul unei obligatii cu mai multe subiecte (pluralitate pasiva) determina o indivizibilitate naturala.

8. Bunuri principale si bunuri accesorii

Bunul principal este acela care poate fi folosit independent fara a servi la intrebuintarea altui bun.
Bunul accesoriu este acela care este destinat sa serveasca la intrebuintarea unui alt bun, principal.
Ca bunuri accesorii mentionam: cureaua pentru ceas, antena pentru televizor, cutia pentru vioara.
Importanta clasificarii se regaseste in materia executarii obligatiilor civile : in cazul cind se datoreaza un bun, debitorul trebuie sa predea atat bunul principal, cat si pe cel accesoriu (in lipsa de stipulatie contrara) conform principiului (accesorium sequitur principale).

9. Bunuri corporale si bunuri necorporale

Este corporal acel bun care are o existenta materiala, fiind usor perceptibil simturilor omului.
Este incorporal acel bun ce nu are o existenta materiala ideala, abstracta, putand fi perceputa cu ochii mintii. Drepturile patrimoniale sunt asemenea bunuri, facand exceptie dreptul de proprietate care in vorbirea obisnuita se confrunta cu bunul care formeaza obiectul sau.
Pe langa drepturile reale (altele decat drepturile de proprietate, se disting trei categorii de bunuri incorporale)
- proprietatile incorporale (fondul de comert, drepturile de proprietate industriala, drepturile de autor);
- titlurile de valoare ( valorile mobiliare, actiunile, obligatiunile);
- creantele.

Importanta clasificarii

- dobandirea proprietatii mobiliare ca efect al posesiei de buna credinta opereaza doar pentru bunurile mobile corporale (art.1909 Codul civil)
- dobandirea proprietatii prin simpla traditie (remitere), opereaza pentru bunurile corporale nu pentru cele incorporale.
- titlurile de valoare, se transmit diferit dupa cum sunt:
- la purtator - prin tradituine
- nominale - prin cesiune
- la ordin - prin gir sau andosare.

10. Bunuri sesizabile si bunuri insesizabile

Este sesizabil bunul ce poate forma obiectul executarii silite a debitorului (enumerarea facuta de art.409 Codul proc.civ.).
Este insesizabil bunul ce nu poate fi urmarit silit pentru plata unei datorii.


Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui document, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza documentul:
In prezent fisierul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright© 2005 -