b5i5iz

Dupa cum am vazut, actele juridice civile pot fi pure si simple sau afectate de modalitati.
Din punct de vedere juridic, notiunea de “modalitate” desemneaza un eveniment viitor de care depinde existenta sau executarea drepturilor subiective civile si obligatiilor civile din anumite acte juridice.
Termenul, conditia si sarcina sunt cele trei modalitati ale actului juridic civil.
2.1. Termenul
Termenul este acel eveniment, viitor si sigur ca realizare, care fie amana producerea efectelor unui act juridic civil, fie determina incetarea efectelor acestuia.
Termenul poate fi indicat in mai multe feluri.
Ø Astfel, uneori se arata o data calendaristica (“la data de 2 martie
2001”), o perioada de timp (“dupa doua luni”) sau o imprejurare viitoare si sigura (de exemplu, “inceper ea cursurilor pentru studenti“).
2.1.1. Clasificari
Termenele pot fi clasificate dupa mai multe criterii: a) In functie de ben eficiarul termenului, termenul poate fi dispus:
- in favoarea debitorului. Acesta constituie regula;
- in favoarea creditorului, de exemplu, in contractul de depozit;
- in favoarea ambelor parti, de exemplu, termenul dintr-un contract de asigurare.

De calificar ea termenului ca apartinand uneia dintre aceste categorii depinde identificarea persoanei care poate renunta la beneficiul termenului.
Ø Astfel, de exemplu, intr-un contract de imprumut fara dobanda, termenul la care suma trebuie restituita este dispus in beneficiul debitorului. Ca urmare, numai acesta poate r enunta la beneficiul termenului, platind inainte de implinirea acestuia. Creditorul nu poate pretinde plata inainte de implinirea termenului, deoarece acesta nu a fost stipulat in favoarea sa. Dar, daca imprumutul s-a acordat cu dobanda, termenul este stipulat in favo area ambelor parti, astfel incat nici una nu poate renunta la termen fara acordul celeilalte. b) Dupa izvorul sau, termenul poate fi:
-termen legal, stabilit de lege. Astfel sunt, de exemplu, termenele d e prescriptie;
-termen conventional sau voluntar, stabilit de partile actului juridic civil. Din aceasta categorie face parte majoritatea termenelor;
- termen judiciar (de gratie), acordat de instanta debitorului. Intr adevar, potrivit Codului civil, instanta poate acorda debitorului, tinand cont de situatia patrimoniala a acestuia, un termen suplimentar pentru executarea obligatiei. Termenul de gratie amana executarea silita a obligatiei. c) In functie de masura in care momentul implinirii sale este cunoscut inca de la data incheierii actului juridic, distingem:
-termen cert, cand momentul implinirii sale este cunoscut la data
incheierii actului juridic (d e exemplu, o data calendaristica);
- termen incert, a carui implinire nu este cunoscuta, ca data calendaristica, desi realizarea sa este sigura (de exemplu, moartea creditorului rentei viagere). d) Criteriul esential de clasificare consta in efectele pe care le produc; astfel, termenele pot fi suspensive sau extinctive:

- termenul este suspensiv cand amana sau suspenda exercitiul drepturilor subiective civile si executarea obligatiilor civile.
Ø De exemplu, termenul la care trebuie restituita suma imprumutata;
- termenul este extinctiv cand, la implinirea lui, se sting efectele actului juridic civil.
Ø Spre exemplu, intr-un contract de renta viagera debitorul se obliga sa plateasca periodic creditorului o suma de bani, pana la moartea acestuia din urma. Termenul contractual (moartea creditorului) este extinctiv.
2.1.2. Efectele termenului
Efectele termenului sunt diferite, dupa cum este vorba despre un termen suspensiv sau ex tinctiv.
Asa cum am vazut, termenul influenteaza doar executarea actului juridic civil, nu si existenta sa. Deci, dreptul subiectiv civil si obligatia corelativa, afectate de termenul suspensiv, exista. Ca urmare:
• daca debitorul isi ex ecuta obligatia inainte de scadenta (adica inainte de implinirea termenului suspensiv), el va face o plata valabila.
Aceasta echivaleaza cu renuntar ea la beneficiul termenului si, dupa cum am aratat, este posibil numai daca termenul a fost prev azut in interesul debitorului;
• inainte de implinirea termenului suspensiv, titularul dreptului poate face acte de conservare;
• inainte de implinirea termenului suspensiv, creditorul nu poate cere de la debitor plata;
• termenul de prescriptie extinctiva, in cazul drepturilor care d ecurg din acte juridice afectate de termene suspensive, incepe sa curga de la data
implinirii acestora.
Ø Spre exemplu, prescriptia extinctiva a dreptului creditorului de a-l actiona in judecata pe debitorul sau incepe sa curga la momentul in care obligatia a ajuns la scadenta si nu a fost executata. Spunem ca
in acel moment obligatia a devenit exigibila;
• pana la implinirea termenului suspensiv, compensatia, ca mod de stingere a obligatiilor civile (care presupune existenta unor datorii

recipro ce ale celor doua parti contractante) nu poate interveni, intrucat una din obligatii nu este exigibila. Prin exceptie, pe parcursul termenului de gratie compensatia este posibila.
In ceea ce priveste termenul extinctiv, implinirea acestuia inseamna stingerea dreptului subiectiv civil si a obligatiei corelative.
Ø De exemplu, implinirea termenului contractului de inchiriere marcheaza incetarea dreptului de a folosi bunul inchiriat si a obligatiei de a asigura folosinta linistita a acestuia.
2.2. Conditia
Conditia, ca modalitate a actului juridic civil, este un eveniment viitor si nesigur ca realizare, eveniment de care depinde insasi existenta actului juridic civil.
2.2.1. Clasificari
Si conditiile pot fi clasificate dupa mai multe criterii: a) In functie de legatura ei cu vointa partilor, a realizarii sau nerealizarii evenimentului, conditia poate fi: cazuala, mixta si potestativa.
Potrivit Codului civil, ”Conditia cazuala este aceea ce depinde de hazard si care nu este nici in puterea creditorului, nici intr-aceea a debitorului.”
Conditia cazuala (de la cuvantul latinesc casus, care inseamna
intamplare) este independenta de vointa partilor.
Ø Constituie conditii cazuale: „daca voi supravietui fratelui meu”,
„daca va ploua”, „daca voi avea nepoti” etc.
Conditia mixta este aceea care, conform Codului civil, “depinde totodata de vointa uneia din partile contractante si de aceea a unei alte persoane“ (determinate).
Ø Un exemplu de conditie mixta este: „iti vand masina, daca tatal meu
imi va cumpara alta”.
Conditia potestativa este cea a carei realizare sau nerealizare depinde complet de vointa uneia dintre parti sau, in exprimarea Codului civil, “aceea care face sa depinda perfectarea conventiei de un eveniment,

pe care si una si alta din partile contractante poate sa-l faca a se intampla sau poate sa-l impiedice”.
Conditia potestativa poate fi: potestativa pura si potestativa simpla.
• Este potestativa simpla conditia a carei realizare depinde de vointa unei parti si de vointa unei persoane nedeterminate.
Ø “Daca ma voi casatori“ sau “daca ma voi angaja la societatea comerciala Y” -; sunt exemple de conditii potestative simple.
Ind eplinirea conditiei in exemplele date depinde si de debitor, d ar si de o terta persoana (cu care acesta se casatoreste, respectiv care il angajeaza). Actele incheiate sub conditie potestativa simpla sunt, ca regula, valabile.
• Este pur potestativa acea conditie care depinde exclusiv de vointa uneia din parti.
Angajamentul facut sub o conditie pur potestativa din partea debitorului nu este valabil. In acest sens, Codul civil prevede: “Obligatia este nula cand s-a contractat sub o conditie potestativa din partea acelui ce se obliga.”
Ø Intr-adev ar, in asemenea cazuri nu avem de-a face cu ex teriorizarea unei vointe juridice: ”iti voi vinde apartamentul, daca voi dori”. Cel care a formulat aceasta conditie nu a urmarit, de fapt, sa se an gajeze din punct de vedere juridic.
Ø Dimpotriva, daca indeplinirea conditiei depinde de vointa creditorului, angajamentul este valabil: “iti voi vinde apartamentul, daca vei dori sa-l cumperi”.

cazuala
Conditie mixta
Conditie simpla potestativa valabile din partea creditorului pura din partea debitorului nula b) Din punct de vedere al modului de formulare, conditia poate fi pozitiva si negativa.
Astfel conditia pozitiva este cea care consta in indeplinirea unui eveniment viitor si nesigur, in timp ce conditia negativa consta in neindeplinirea unui asemenea eveniment.

Ø Spre ex emplu, “iti donez autoturismul daca vei reusi la examenul de admitere la facultate” este un angajament afectat de o conditie pozitiva.
Ø Dimpotriva, un exemplu de conditie negativa este: “iti donez autoturismul daca in urmatorul an nu mi se va naste un fiu”.
Cea mai importanta consecinta a calificarii conditiei ca fiind pozitiva sau negativa consta in felul in care aceasta se considera indeplinita sau neindeplinita. Astfel, daca s-a prevazut ca evenimentul trebuie sa aiba loc intr-un anumit termen si acest termen a expirat fara ca evenimentul sa fi avut loc, conditia pozitiva se socoteste neindeplinita, iar daca nu s-a prevazut vreun termen, conditia pozitiva se socoteste neindeplinita numai atunci cand este sigur ca evenimentul nu se va mai produce.
Dimpotriva, daca s-a prevazut ca evenimentul nu trebuie sa aiba loc
intr-un anumit termen, conditia negativa se socoteste indeplinita abia la expirarea termenului, chiar daca inca dinaintea acestui moment devenise clar ca evenimentul nu se va mai produce. Daca nu s-a prevazut nici un

termen, conditia negativa se socoteste indeplinita numai atunci cand evenimentul este cu n eputinta sa se mai produca. c) Conditiile se clasifica, d e asemen ea, in conditii posibile, respectiv imposibile, ca si in conditii licite si morale, respectiv conditii ilicite si imorale.
Conditiile ilicite si imorale afecteaza valabilitatea intregului act juridic. Actul juridic in care se prevede nasterea unui drept conditionata de realizarea unei conditii imposibile, imorale sau ilicite este nul absolut.
Daca se prevede ca stingerea dreptului respectiv va depinde de realizarea unei conditii imposibile, ilicite sau imorale, se va considera ca actul juridic este incheiat pur si simplu. d) Cel mai important criteriu de clasificare este cel al efectului pe care il produce: conditia poate fi suspensiva sau rezolutorie:
- Conditia suspensiva este cea care, pana la realizarea ei, suspenda existenta drepturilor subiective civile si a obligatiilor corelative ale partilor.
Codul civil prevede ca: “Obligatia sub conditie suspensiva este aceea care depinde de un eveniment viitor si necert. Obligatia conditionala nu se perfecteaza decat dupa indeplinirea evenimentului “.
Ø Astfel, de exemplu, este o obligatie conditionala (efect al unui act juridic afectat de modalitate - conditie suspensiva) promisiunea: “iti vand apartamentul, daca voi fi transf erat in alta localitate“.
- Conditia rezolutorie este cea p ana la realizarea careia drepturile subiective si obligatiile corelative ale partilor sunt considerate ca exista si se executa. Potrivit Codului civil, “Conditia rezolutorie este aceea care supune desfiintarea obligatiei la un eveniment viitor si necert”.
Ø Spre exemplu, un act juridic afectat de o conditie rezolutorie este:
iti vand schiurile mele, dar daca va ninge pana la sfarsitul lunii, vanzarea se desfiinteaza“.
Conditia rezolutorie nu suspenda executarea obligatiei, ci numai obliga pe creditor a restitui ceea ce a primit, in caz de indeplinire a evenimentului prevazut prin conditie.
Observam ca, in cazul conditiei suspensive, actul juridic si efectele sale nu exista; abia implinirea conditiei, daca se va petrece, va conduce la nasterea acestor efecte. Dimpotriva, in cazul conditiei rezolutorii, obligatiile care decurg din actul juridic trebuie indeplinite ca si cum actul

ar fi pur si simplu. Dar implinirea conditiei, daca se va produce, va conduce la desfiintarea tuturor acestor efecte, in mod retroactiv, ca si cum
intre parti nu ar fi intervenit niciodata actul juridic respectiv.
2.2.2. Efectele conditiei
Principiile care guverneaza efectele conditiei sunt:
I. Conditia pune in discutie insasi existenta actului juridic civil, spre deosebire de termen, care numai amana executarea;
II. Conditia produce efecte retroactive.
In analiza efectelor conditiei, ca modalitate a actului juridic, distingem:
- intre conditia suspensiva si cea rezolutorie ;
- intre perioada anterioara implinirii conditiei si perioada ulterioara implinirii conditiei. a) Pana la implinirea conditiei suspensive efectele actului juridic sunt suspendate in existenta lor.
Ø Sa analizam aceste efecte pe un exemplu concret: X se angajeaza sa
ii plateasca lui Y suma de 1.000.000 lei daca acesta din urma se va casatori. Pana la implinirea conditiei (casatoria lui Y):
• creditorul nu poate cere executarea obligatiei, deoarece debitorul inca nu-i datoreaza nimic. Y nu ii poate pretinde plata sumei, cat timp nu s-a casatorit;
• daca debitorul totusi plateste, el poate cere restituirea prestatiei, pentru ca a facut o plata nedatorata. Plata facuta de X fara ca Y sa se fi casatorit nu este valabila;
• creditorul (Y) poate sa solicite si sa obtina garantii pentru creanta sa
(ipoteca, gaj etc.);
• prescriptia extinctiva nu incepe sa curga, dreptul la actiune nefiind nascut, X nu poate fi actionat in judecata pentru neplata sumei, cat timp
Y nu s-a casatorit;
• compensatia nu poate opera. Daca si Y ii datora 1.000.000 lei lui X, in cadrul unui alt raport juridic obligational, aceasta din urma datorie,

daca este exigibila, trebuie indeplinita, fara sa se poata invoca reciprocitatea obligatiilor.
Daca conditia suspensiva s-a implinit, actul juridic este considerat retroactiv, ca a fost un act pur si simplu. Acesta este principiul retroactivitatii efectelor conditiei suspensive. Astfel, plata facuta de catre debitor anterior indeplinirii conditiei, desi pana acum nevalabila, se transforma in plata valabila.

Ø Ca urmare, daca X a platit, desi Y nu se casatorise, nu va putea pretinde restituirea platii dupa ce acesta din urma s-a casatorit.
De la principiul retroactivitatii efectelor conditiei suspensive exista
insa unele exceptii:
- prescriptia extinctiva incepe sa curga doar de la implinirea conditiei.
Ø Intr-adev ar, desi teoretic vom considera actul ca fiind nascut ca act pur si simplu, iar datoria lui X ca nascuta inca de la incheierea sa, in concret termenul in care Y il poate actiona in judecata pe X nu curge decat din clipa in care Y s-a casatorit;
- fructele culese de instrainator raman ale sale, cu toate ca dreptul sau dispare cu efect retroactiv.
Ø Asadar, daca b anii fusesera depusi la o banca, dobanzile (fructe civile) pe care X le-a p erceput pana sa intervina casatoria lui Y raman proprietatea lui X.
In cazul in care conditia suspensiva nu este indeplinita, partile sunt repuse in situatia anterioara incheierii actului juridic civil. Asadar, intre altele:
-prestatiile executate trebuie sa fie restituite;
- garantiile constituite trebuie sa fie desfiintate.
Ø Spre exemplu, dreptul de gaj constituit de Y asupra unui bun mobil al lui X, ca garantie a platii de catre acesta a sumei datorate, in cazul indeplinirii conditiei, se stinge o data cu neindeplinirea conditiei. b) In ceea ce priveste conditia rezolutorie, pana la implinire ea nu produce nici un efect; actul juridic civil se comporta ca un act pur si

simplu. Deci, cine datoreaza sub conditie rezolutorie, datoreaza pur si simplu.
Efectul conditiei rezolutorii dupa implinirea acesteia este desfiintarea, retroactiva, a actului. Ca atare, partile isi vor restitui una alteia prestatiile primite.
Exista insa si unele exceptii de la retroactivitate.
Ø Spre exemplu, daca bunul vandut sub conditie rezolutorie piere
inainte de implinirea conditiei, pieirea va fi suportata de catre cumparator, chiar daca ulterior conditia se implineste. Astfel, sa analizam ipoteza unui contract de vanzare a unei case, in care se prevede u rmatoarea conditie rezolutorie: “prezenta vanzare se desfiinteaza daca vanzatorului i se va naste un copil in termen de un an de la inch eierea contractului”. Daca inainte de implinirea unui an de la incheierea contractului are loc un cutremur, in urma caruia casa este daramata, cumparatorul, ca proprietar al bunului, va suporta riscul acestei pieiri, in sensul ca nu va avea dreptul la restituirea pretului vandut. Ulterior, chiar daca se va implini conditia, iar vanzatorului i se va naste un copil mai inainte de
implinirea unui an de la incheierea contractului, acesta nu va putea redeveni proprietar al bunului. In consecinta, prin exceptie de la regula retroactivitatii efectelor indeplinirii conditiei rezolutorii, prestatiile reciproce nu se restituie. Vanzatorul nu va trebui sa restituie pretul casei, desi conditia rezolutorie s-a indeplinit.
De asemenea, tot ca o exceptie de la regula retroactivitatii, nu se vor restitui nici fructele culese de catre dobanditor, chiar daca conditia rezolutorie s-a indeplinit.
Ø Sa luam exemplul unui contract de vanzare a unui teren in care s-ar prevedea urmatoarea conditie rezolutorie: “prezenta vanzar e se va desfiinta retroactiv daca se va adopta o noua lege a arendei”. Desi contractul se va desfiinta in ipoteza indeplinirii conditiei, cumparatorul va trebui sa restituie doar terenul, nu si recolta (fruct industrial) culeasa in ainte de implinirea conditiei.
In cazul in care conditia rezolutorie nu s-a realizat, suntem in prezenta consolidarii retroactive a actului juridic.

2.2.3. Comparatie intre termen si conditie
Atat termenul, cat si conditia, sunt modalitati ale actului juridic care constau in evenimente viitoare. Intre acestea exista insa o serie de deosebiri:
- implinirea termenului este intotdeauna sigura. Chiar si in cazul termenului incert, ceea ce nu se cunoaste este momentul
implinirii lui, dar faptul ca se va implini este neindoios (spre exemplu, “cand va ploua prima data in anul viitor”). In cazul conditiei, implinirea este nesigura;
- termenul afecteaza numai executarea actului juridic, in timp ce conditia afecteaza insasi existenta acestuia;
- implinirea termenului produce efecte pentru viitor, in timp ce,
in principiu, implinirea sau neimplinirea conditiei produce efecte retroactive.
2.3. Sarcina
Sarcina este acea modalitate a actului juridic civil care consta intr o obligatie de a da, a face sau a nu face ceva, impusa de dispunator gratificatului, in actele cu titlu gratuit (liberalitati).
In Codul civil nu exista o reglementare generala a sarcinii, dar ex ista unele aplicatii ale acesteia, cum ar fi dispozitiile potrivit carora:
”donatiunea intre vii se revoca, pentru neindeplinirea conditiilor cu care s-a facut, …” sau: ”cand donatiunea este revocata pentru neindeplinirea conditiilor, bunurile reintra in mana donatorului, libere de orice sarcina si ipoteca.”
2.3.1. Clasificari si efecte
In doctrina se fac mai multe clasificari ale sarcinii.
Astfel, din punctul de vedere al persoanei beneficiarului, sarcina poate fi:
- in favoarea dispunatorului.

Ø Spre ex emplu, X ii doneaza lui Y autoturismul, cu sarcina pentru donatar de a plati impozitul restant pe ultimii doi ani;
- in favoarea gratificatului.
Ø X il desemneaza pe Y, prin testament, beneficiar al intregii sale averi, cu sarcina pentru Y de a termina facultatea ;
- in favoarea unei terte persoane.

Ø X ii lasa lui Y, prin testament, un apartament, cu sarcina de a-i permite lui Z sa locuiasca in acesta pana la sfarsitul vietii sale.
Din punctul de vedere al valabilitatii lor, sarcinile pot fi: imposibile
(care nu pot fi indeplinite), ilicite (care contravin dispozitiilor legale), imorale (care incalca bunele moravuri) sau, dimpotriva, sarcini posibile, licite si morale.
Sarcina nu afecteaza valabilitatea actului juridic ce o contine; ea afecteaza numai eficacitatea actului juridic. In caz de neindeplinire a sarcinii, dispunatorul sau mostenitorii acestuia pot opta intre:
- revocarea liberalitatii pentru neexecutarea sarcinii, cu consecinta reintoarcerii bunului sau bunurilor la masa patrimoniala a dispunatorului;
- actiunea in executarea in natura a sarcinii (atunci cand aceasta nu consta intr-o obligatie de “a face”, care nu se poate executa silit).
2.3.2. Comparatie intre conditie si sarcina
• Dupa cum am vazut, sarcina poate afecta numai acte juridice
incheiate cu titlu gratuit, in timp ce conditia poate afecta si acte juridice incheiate cu titlu oneros;
• Conditia afecteaza insasi existenta actului juridic, in timp ce sarcina afecteaza numai eficacitatea acestuia;
• Neindeplinirea sarcinii este o atitudine culpabila din partea gratificatului, astfel incat revocarea liberalitatii apare ca o sanctiune, in timp ce desfiintarea retroactiva a actului in cazul
indeplinirii conditiei rezolutorii nu are caracter de sanctiune;

• Sarcina presupune intotdeauna un demers constient din partea gratificatului, in timp ce conditia depinde, intr-o masura mai mica sau mai mare, de intamplare;
• Conditia opereaza de drept, in timp ce revocarea pentru neexecutarea sarcinii depinde de vointa dispunatorului si trebuie ceruta instantei de judecata. De altfel, dispunatorul ar putea opta pentru a nu revoca actul juridic, chiar daca sarcina nu a fost ex ecutata.
Intrebari si teste
Care dintre parti poate renunta la beneficiul termenului in cazul unui contract de: depozit gratuit, depozit remunerat, mand at gratuit, locatiune, renta viagera? Explicati raspunsul in cazul fiecaruia dintre contractele enumerate.
X ii datoreaza lui Y 100.000 lei, iar Y ii datoreaza lui X
200.000 lei. Datoria lui X devine exigibila la data de 1 martie
2001, iar datoria lui Y devine exigibila la data de 15 martie
2001. La data de 1 martie 2001, constatand ca X nu si-a executat obligatia, Y il da in judecata. Judecatorul, tinand cont de situatia patrimoniala a lui X, ii acorda acestuia un termen de gratie de o luna. a) Termenul de gratie are caracter suspensiv sau extinctiv? b) Are dreptul X sa plateasca inainte de 1 aprilie 2001? Plata efectuata este valabila? c) Definiti notiunea de exigibilitate. d) La data de 15 martie 2001 poate op era compensatia? Care vor fi efectele acesteia? e) Se poate prevala X de termenul de gratie de care beneficiaza pentru a refuza compensatia? f) Precizati cat se datoreaza si cui la data 1 aprilie 2001.
X intentioneaza sa plece pentru a lucra in strainatate. La data de
2 februarie 2001 el isi vinde apartamentul lui Y, cu mentiunea

ca vanzarea se v a desfiinta daca X nu va obtine viza de sedere si permisul de munca in tara resp ectiva in termen de sase luni de la data incheierii contractului de vanzare. a) Suntem in prezenta unui act juridic pur si simplu sau afectat de modalitati? b) Precizati cine este proprietar al apartamentului la data de 2 martie 2001. c) Analizati consecintele produse asupra actului juridic ca urmare a obtinerii de catre X a vizei de sedere si permisului de munca la data de 15 iunie 2001, respectiv la data de 15 august 2001. d) Analizati consecintele produse asupra actului juridic ca urmare a primirii de catre X a unui raspuns definitiv negativ la cererea de eliberar e a vizei, inainte de implinirea a sase luni de la data incheierii contractului. e) In intervalul 15 februarie - 15 iunie 2001, Y a inchiriat apartamentul unui tert. Precizati daca un asemenea contract este legal. Exista vreo imprejurare in care Y ar putea fi obligat sa-i restituie lui X chiria perceputa in acest interval?
Comentati caracterul unilater al sau sinalagmatic al contractului de donatie cu sarcina.
Angajamentul juridic: “iti donez masina cand iti vei lua carnetul de conducere” este un act juridic: a) pur si simplu; b) afectat de un termen suspensiv; c) afectat de un termen extinctiv; d) afectat de o conditie suspensiva; e) afectat de o conditie rezolutorie; f) afectat de o sarcina.
Bibliografie
CANTACUZINO, M. Elemente de drept civil, Editura Cartea
Romaneasca, 1921, p. 105 -; 108;
HAMANGIU, C. Tratat de drept civil roman, vol. I, Bucur esti,

ROSETTI BALANESCU, I.
BAICOIANU, Al.
Editura ALL, 1996, p. 96 - 103;
BOROI, G. Drept civil. Teoria generala, Bucuresti,
Editura ALL, 1997, p. 140 -; 153;
BELEIU, Gh. Drept civil roman. Introducere in dreptul civil roman. Subiectele dreptului civil roman, Bucu resti, Casa de Editura si Presa
“Sansa” S.R.L., 1994, p. 154 -; 178;
VOICA, I. Capitolul IV -; “Actul juridic civil”, sectiunea 3, p. 146 -155, in Drept civil, vol.I,
Bucuresti, Editura Lumina Lex, 2000, coordonator -; R. Dimitriu;
MURESAN, M. Drept civil. Partea generala, Cluj -; Napoca,
Editura Cordial Lex, 1994, p. 155 -; 174;
UNGUREANU, O. Manual de Drept civil. Partea generala,
Bucuresti, Editura ALL -; BECK, 1999, p. 134 -; 148;
COJOCARU, A. Drept civil. Partea generala, Bucu resti,
Editura Lumina Lex, 2000, p. 232 -250.