Prevazut de art. 35 (1), codul familiei: m6d7dy
“Sotii administreaza si folosesc impreuna bunurile comune si dispun tot astfel de ele”.
Oricare dintre soti, savarsind singur asemenea acte este considerat ca lucreaza atat in numele sau cat si in numele celuilalt sot.
Prezumtia mandatului tacit reciproc de reprezentare intre soti
Caracteristica principala a drepturilor ce sunt exercitate de soti privind bunurile din patrimoniul comun. Prezumtia este legala. Inlaturarea ei in intregime, prin vointa sotilor ar fi lovita de nulitate absoluta ca fiind contrara regulamentului matrimonial unic si imperativ.
Prezumtia are un caracter relativ. In concret, in privinta unor acte determina-te, sotii vor putea conveni in sensul cerintei consimtamantului expres al vointei sotilor. Caracterul relativ al prezumtiei inseamna ca e posibila rasturnarea ei.
Conditii cumulative
1) Opunerea sotului neparticipant la incheierea actului juridic. Trebuie sa existe o opozitie expresa sau tacita.
2) Reaua credinta a tertului dobanditor.
Sanctiunea lipsei consimtamantului prezumat al unuia dintre soti e nulitatea relativa, care poate fi invocata numai de catre sotul care nu a participat l-a incheierea actului juridic in termenul general de prescriptie de 3 ani. Prezumtia opereaza pe toata durata casatoriei (si pe durata separatiilor faptice).
Aria de actiune a prezumtiei mandatului tacit
- Actele de administrare
- Actele de folosinta
- Actele de dispozitie privitoare la bunuri comune sotilor
Prin actele de administrare se urmareste mentinerea in buna stare a unui bun, astfel incat el sa aduca veniturile si foloasele care, potrivit naturii sale, le poate procura fara ca activitatea titularului sa aiba ca efect iesirea acestui bun din patrimoniu. Mandatul prezumat acopera si actele de administrare in sens larg.
Inchirierea imobilelor comune sotilor constituie act de administrare doar daca nu s-a incheiat pe o perioada excesiva (o perioada mai mare de 3 ani -; termen excesiv -; act de dispozitie). Intr-o alta parere se afirma ca doar daca contractul depaseste 5 ani se poate vorbi de un act de dispozitie.
Actele de folosinta sunt cele de intrebuintare in natura si, potrivit destinatiei, a bunurilor aflate in comunitatea matrimoniala. Data fiind comunitatea devalmasa a sotilor, partajarea in timpul casatoriei a folosintei bunurilor comune e inadmisibila. Asta fiindca ar contrazice ideea de comunitate a bunurilor.
Masuri de aparare a unuia dintre soti
1) Punerea sub sechestru a unor bunuri. Punerea pecetilor -; Nici unul dintre codevalmasi nu se va putea folosi de bun.
2) Asigurarea dovezilor -; Sotul vatamat in exercitiul drepturilor sale poate cere instantei sa constate valoarea bunului in momentul actual.
Mijloace penale
Intre soti e posibila savarsirea infractiunii de furt avand ca obiect bunurile comune, daca se stabileste ca unul dintre soti l-a deposedat pe celalalt in scopul neindoielnic al insusirii unor bunuri.
Acte de dispozitie
Acte prin care are loc iesirea din patrimoniul comun a unor bunuri mobile, cu sau fara contraechivalent. Acestea se refera la actele de dispozitie cu titlu oneros, nu la cele cu titlu gratuit.
Actele de dispozitie “mortis causa” (testament) sunt valabile. Acest tip de acte juridice au caracter esentialmente personal, nu pot fi conditionate in nici un caz de prezenta consimtamantului si a unei alte persoane.
Chiar si in timpul casatoriei sunt valabile donatiile incheiate doar de unul dintre soti, daca au valoare redusa comparativ cu masa patrimoniala
Ex: Darurile cu ocazia unor evenimente
Acte de conservare
Fiind masuri elementare de prudenta, sunt valabil savarsite si numai de catre unul dintre soti.
Ex: intreruperea unei prescriptii, declansarea unei actiuni posesorii

Limitele legale ale mandatului tacit reciproc de reprezentare
Art. 35 (2), codul familiei:
Nici unul dintre soti nu poate instraina sau greva imobile, terenuri sau constructii din comunitate decat cu consimtamantul expres al celuilalt sot. In privinta acestor acte avem nevoie de consimtamantul expres al sotilor. Mandatul tacit de reprezentare nu mai functioneaza. Nu e necesara prezenta fizica a ambilor soti sau existenta vreunui act doveditor.
Actele de achizitionare de imobile prin intrebuintarea de sume comune sunt valabil incheiate operand mandatul prezumat.

Actele juridice in privinta carora prezumtia opereaza:
Se admite ca cerinta consimtamantului expres vizeaza nu doar actele de dispozitie fatise, ci si acelea in cadrul carora instrumentul e efectul secundar al operatiunii juridice:
1) In cazul contractului de schimb imobiliar e nevoie de consimtamantul ambilor soti. Schimbul presupune si instrainarea bunului.
2) Antecontractul de vanzare-cumparare, promisiunea de vanzare-cumparare nu transfera dreptul de proprietate.
Sanctiunile aplicabile in cazul nesocotirii consimtamantului expres in cazul conventiei incheiate de un singur sot
Nulitatea absoluta a fost considerata a fi o solutie excesiva. S-a lansat, astfel, ideea nulitatii relative. Conventia este anulabila, fiindca lipseste o parte a consimta-mantului, nu intreg consimtamantul. Anulabil este tot contractul, nu in limitele cotelor devalmase a sotilor.
Anularea conventiei nu este conditionata de reaua credinta a tertului contractant.

Partajul bunurilor comune in timpul casatoriei
Se poate realiza fie la cererea unuia dintre soti, fie la cererea creditorilor personali a unuia dintre soti. a) La cererea unuia dintre soti
Are un caracter exceptional (de exceptie) in raport cu partajul de la desfacerea casatoriei. Acest partaj este intotdeauna judiciar, fiind exclusa impartirea pe cale conventionala.
In privinta lui e competenta sa se pronunte judecatoria de la domiciliul paratului. Daca in masa de impartit sunt si imobile competenta revine judecatoriei de la locul situarii imobilelor. De regula, competenta revine judecatoriei. Daca valoarea patrimoniului este mai mare de doua miliarde, competenta revine tribunalului.
Cererea este admisibila doar daca exista motive temeinice de partaj. Intre motivele temeinice de partaj si cele de divort nu trebuie stabilita o legatura necesara. Instanta trebuie sa evalueze temeinicia motivelor de partaj, raportand-o la masura in care drepturile devalmase sufera limitari sau ingradiri.
Instanta va dispune partajarea tuturor bunurilor comune sau va hotari un partaj partial. Indiferent de felul partajului, prezumtia de comunitate a bunurilor nu este inlaturata, deoarece bunurile care vor fi dobandite ulterior partajului, precum si, eventual, bunurile neimpartite raman si devin comune ambilor soti.
Ca orice hotarare de partaj, actul instantei are efect declarativ. Asta inseamna ca bunurile atribuite fiecarui sot devin proprii retroactiv, pana in momentul dobandirii lor. b) La cererea creditorului personal
Creditorii personali nu pot urmari decat bunurile proprii ale sotului debitor. Se va solicita partajarea bunurilor comune in masura necesara acoperirii restului de creanta. In felul acesta, dupa partaj poate continua urmarirea asupra bunurilor proprii sotului debitor.
Datoriile comune ale sotilor
Legea prezuma comunitatea de bunuri a sotilor si comunitatea de datorii. Datoriile sunt considerate proprii ale sotului debitor.
Creditorul nu poate urmari decat bunurile proprii ale debitorului sau. Daca bunurile proprii au fost epuizate, creditorul poate cere partajarea si va continua urmarirea tot asupra bunurilor proprii.
Exista anumite bunuri care sunt sustrase urmaririi si acestea sunt bunurile care satisfac unele nevoi elementare ale individului.
Art. 32, codul familiei -; Categorii de datorii comune ale sotilor
1) Cheltuielile facute cu administrarea oricaruia din bunurile comune
O asemenea obligatie poate fi contractata de unul dintre soti. Acesta va savarsi actul in baza mandatului prezumat, dar dovedind ca obligatia a fost efectiv intrebuintata in vederea administrarii unui bun comun, datoria va fi si ea comuna. Nu e suficient ca in momentul contractarii sa avem acordul partilor, in sensul ca obligatia va servi interesului comun, ci e necesar ca respectivul creditor sa dove-deasca ca in realitate suma a primit aceasta destinatie.
2) Obligatiile contractate de soti impreuna
Orice fel de datorie contractata in prezenta consimtamantului expres al fiecaruia dintre soti va fi comuna, chiar daca acea datorie nu are nici o legatura cu interesul comunitatii. Termenul “impreuna” din acest text legal evoca exceptiile de la prezumtia mandatului tacit reciproc de reprezentare. Ar viza acele obligatii care s-au nascut in legatura cu instrainarea sau grevarea de terenuri sau constructii comune.
3) Datoriile contractate in vederea implinirii nevoilor obisnuite ale casniciei
Creditorul nu va mai trebui sa faca dovada ca datoria a fost consumata in mod efectiv conform scopului initial declarat de debitor.
4) Obligatia de reparare a prejudiciului cauzat de unul dintre soti prin insusirea ilicita a unor bunuri apartinand domeniului public, insa numai in masura in care bunurile comune au inregistrat un spor
Ipoteze: a) Sa existe o insusire ilicita savasita de unul dintre soti in dauna avutului public. Legatura se refera la fapte de natura penala. In momentul savarsirii unor fapte de natura penala faptuitorul trebuie sa aiba calitatea de sot. Chiar daca foloasele infractiunii s-ar regasi in comunitatea ulterior nascuta, sotii nu vor raspunde cu comunitatea lor. Prejudiciul trebuie adus avutului public. b) Bunurile comune ale sotilor sa fi inregistrat un spor, o crestere. Cel putin in parte, folosinta bunurilor ilicite sa fi alimentat comunitatea de bunuri fie direct, fie indirect. Comunitatea va raspunde doar in limita sporului. c) Legatura de cauzalitate intre insusirea ilicita si cresterea patrimoniala a comunitatii. Din punctul de vedere al dreptului civil raspunderea este o raspundere solidara (in cazul furtului comun), dar din patrimoniul propriu.