Hotararea judecatoreasca este actul culminativ al judecatii, act jurisdictional prin care instanta transeaza diferendul dintre parti. Ea trebuie data si trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: b2b10bh
1. Hotararea trebuie adoptata de o instanta judecatoreasca;
2. Hotararea trebuie data cu respectarea principiului continuitatii, adica de catre acei judecatori care au participat la punerea concluziilor in fond;
3. Hotararea trebuie data cu respectarea principiului secretului deliberarii, adica fara participarea partilor sau a altor persoane. In cazul unui complet alcatuit din mai multi judecatori, hotararea trebuie adoptata cu majoritate, iar daca nu se realizeaza majoritatea se constituie un complet de divergenta, prin intrarea in com-plet si a presedintelui instantei sau a unui judecator desemnat de presedinte.
Indata dupa deliberare se redacteaza minuta, adica dispozitivul hotararii ce va fi comunicata partilor. Sub sanctiunea nulitatii, minuta trebuie semnata de judeca-torii, care au participat la deliberare si de grefier. Minuta trebuie pronuntata in sedinta publica pentru a se respecta principiul publicitatii. Ea trebuie sa cuprinda urmatoarele:
- Solutia data de instanta cererii principale, cererilor incidentale si accesorii;
- Mentiunea ca a fost pronuntata in sedinta publica;
- Eventuala mentiune ca partea, ascultand minuta, a declarat calea de atac sau ca a renuntat la exercitarea caii de atac;
- La sfarsitul minutei se va mentiona calea de atac impotriva hotararii si termenul in care aceasta poate fi exercitata, cu mentiunea ca partea beneficiaza de caile de atac conferite prin lege;
Odata pronuntata hotararea, instanta se dezinvesteste. Judecatorii nu mai pot reveni asupra hotararii pronuntate.
Exista exceptii de la aceasta regula, dar ele sunt numai aparente: a) Indreptarea hotararii b) Lamurirea hotararii c) Completarea hotararii

Indreptarea hotararii
Se realizeaza in conditiile prevazute de art. 281, C.pr.civ. Daca hotararea cuprinde erori materiale, nu de judecata in fond, ea poate fi indreptata. Indreptarea se face de catre aceeasi instanta si in acelasi complet. Ea poate fi realizata din oficiu sau la cererea uneia dintre parti. Cererea partii poate fi facuta oricand, ea nefiind circumscrisa intr-un termen determinat.
Indreptarea se face in camera de consiliu, cu sau fara citarea partilor. Partile nu vor putea fi obligate la cheltuieli de judecata suplimentare.
Lamurirea hotararii
Se realizeaza in conditiile prevazute de art. 2811, C.pr.civ. Poate interveni atunci cand intelesul sau intinderea dispozitivului nu sunt suficient de clare ori atunci cand dispozitivul curpinde elemente potrivnice care fac imposibila punerea lui in executare silita.
Particularitati:
- Lamurirea nu poate interveni decat la cererea partii;
- Cererea trebuie facuta inlauntrul termenului prevazut de lege pentru eventu-ala exercitare a caii de atac;
- Lamurirea se realizeaza de catre aceeasi instanta si in aceeasi compunere;
- Lamurirea dispozitivului hotararii se va face printr-o incheiere data in came-ra de consiliu, cu citarea partilor;
- Incheierea poate fi atacata prin aceleasi cai prin care poate fi atacata si hota-rarea lamurita;
- Partile nu pot fi obligate la plata unor cheltuieli de judecata suplimentare;

Completarea hotararii
Se realizeaza in conditiile prevazute de art. 2812, C.pr.civ. Completarea poate interveni atunci cand instanta s-a pronuntat minus petita, adica daca ea nu a rezolvat un capat de cerere. Completarea se va face la cererea partii.
Cererea poate fi facuta inlauntrul termenului prevazut pentru exercitarea caii de atac. Asupra cererii de completare se pronunta aceeasi instanta si in acelasi com-plet. Instanta se pronunta printr-o hotarare, rezolvand si capatul de cerere indicat. Hotararea este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea completata (initiala). Partile nu pot fi obligate la plata unor cheltuieli de judecata suplimentare.

Concluzie
Nu se incalca principiul dezinvestirii instantei prin pronuntarea de hotarari in aceste trei ipoteze.

Hotararea cu termen de gratie
Instata, la cererea debitorului si dupa ascultarea partilor, poate acorda un termen de gratie pentru executarea obligatiilor la care debitorul a fost condamnat. Instanta poate lua aceasta masura numai in urma unei cereri justificate facute de catre debitor. Ea poate lua aceasta masura deodata cu pronuntarea hotararii de condamnare a debitorului.
Termenul de gratie poate fi acordat atat de instanta de fond, cat si direct de instanta de apel sau de recurs. Acest termen consta in anularea platii, fractionarea ori esalonarea acesteia. Partile nu pot renunta anticipat la acordarea termenului de gratie.
Nu se poate pronunta o hotarare cu termen de gratie in urmatoarele situatii: a) Cand debitorul este urmarit si de catre alti creditori, pentru ca acordarea unui termen de gratie ar infrange principiul egalitatii intre creditori; b) Cand debitorul se afla intr-o stare de insolvabilitate notorie; c) Cand debitorul nu a acordat garantiile promise, le-a micsorat sau a risipit averea; d) Nu se acorda termen de garantie in obligatiile comerciale, nici in materia cambiei, biletului la ordin si a CEC-ului; e) In orice alte situatii speciale prevazute de lege;

Investirea hotararii cu formula executorie
Hotararea judecatoreasca constituie titlu executoriu, dar pentru ca ea sa poata fi pusa in executare silita trebuie indeplinita formalitatea investirii cu formula executorie.
Investirea se va face de catre prima instanta care a solutionat fondul si se va face la cererea creditorului prin intermediul executorului judecatoresc. Executorul prezinta cererea instantei inpreuna cu titlul executoriu. Impotriva incheierii date fara citarea partilor se poate face recurs in 5 zile. Nu sunt supuse acestei proceduri de investire hotararile executorii prin ele insele: incheierile privind sechestrul asigu-rator sau judiciar si hotararile pronuntate in materie comerciala.

Executia vremelnica (provizorie)
Uneori, hotararea, chiar de la momentul pronuntarii ei, se da cu executie ime-diata, dar provizorie, pana la rezolvarea cailor de atac.
Executia vremelnica poate fi: a) Executie vremelnica de drept -; Cand legea insasi prevede ca hotararea se pune in executare imediat si provizoriu. b) Executie vremelnica judecatoreasca -; Cand instanta o dispune.
Intre situatiile de executare vremelnica de drept pot fi retinute urmatoarele:
1. Plata salariilor sau a altor drepturi derivate din raportul juridic de munca;
2. Plata unor despagubiri pentru prejudiciile cauzate prin accidentele de munca;
3. Plata de rente viagere, pensii alimentare sau de intretinere;
4. Despagubirile datorate in caz de deces sau de vatamare a integritatii corpo-rale;
5. Datoriile provenite din reparatii grabnice (cele facute de chiriasi), precum si hotararile date in conditiile prevazute de art. 270, C.pr.civ., adica pe baza recunoas-terii totale sau partiale a pretentiilor reclamantului de catre parat;

Executarea vremelnica judecatoreasca poate interveni in conditiile art. 279, C.pr.civ.:
1. Se face cu obligarea creditorului la plata unei cautiuni ce va fi fixata de instanta la cererea creditorului facuta instantei si acceptata de aceasta;
2. Daca litigiul are ca obiect bunuri;
3. Daca dreptul creditorului este vadit ori exista primejdie de intarziere, inclu-siv prin comportamentul debitorului;
Instanta nu poate dispune executia vremelnica atunci cand hotararea de con-damnare priveste stramutarea de hotare, desfiintarea constructiilor, a plantatiilor sau a altor lucrari prinse la sol ori cand hotararea implica inscrierea in Cartea Funciara.