645. Eliberarea certifcatului de mostenitor. Potrivit art. 83 din Legea nr.
36/1995, pe baza incheierii finale, in termen de 20 de zile de la
data acesteia, se va elibera certificatul de mostenitor, care va cuprinde constatarile
facute de notar referitor la compunerea masei succesorale, numarul si calitatea
mostenitorilor, precum si la cotele ce revin mostenitorilor universali sau cu
titlu universal, ori la bunurile ce revin legatarilor particulari. e9h4hf
Cate un exemplar al certificatului de mostenitor se va elibera fiecarui
succesor, dupa achitarea taxelor notariale si a onorariului cuvenit notarului
public.
Daca prin testament s-a instituit un executor testamentar, se va elibera in
conditiile mentionate mai sus un certificat constatator al acestei calitati
(art. 83 alin.3 din Legea nr. 36/1995).
Cand nu se face dovada existentei unor bunuri in patrimoniul defunctului
ori cand determinarea acestora ar presupune operatiuni de durata, la cererea
mostenitorilor, se poate emite un certificat de calitate de mostenitor (art.
84 din Legea nr. 36/1995) .
In principiu, certificatul de mostenitor este unic (art. 86 alin. 1 din
Legea nr. 36/1995). Prin exceptie, se poate elibera un certifcat suplimentar,
atunci cand, cu acordul tuturor mostenitorilor, notarul reia procedura
succesorala in vederea constatarii faptului ca din componenta masei succesorale
fac parte si unele bunuri omise initial (art. 86 alin. 2 din Legea nr. 36/1195),
sau un nou certificat, in cazul anularii certificatului initial prin hotarare
judecatoreasca (art. 88 alin. 2 din Legea nr. 36/1995).
646. Valoarea juridica a certificatului de mostenitor. Conform dispozitiilor
art. 88 alin. 1 fraza a II-a din Legea nr. 36/1995, „pana la anularea
sa prin hotarare judecatoreasca, certificatul de mostenitor face dovada
deplina in privinta calitatii de mostenitor si a cotei sau bunurilor care
se cuvin fiecarui mostenitor in parte”. Certificatul de mostenitor
constituie asadar un mijloc de dovada care atesta calitatea de mostenitor, cota-parte
sau bunul (in cazul legatelor particulare) ce revine fiecarui mostenitor,
precum si componenta masei succesorale .
Odata acceptata succesiunea in termenul prevazut de lege, certificatul
de mostenitor, care este un act constatator (probator), poate fi eliberat oricand,
titlul translativ de proprietate mortis causa constituindu-l, dupa caz, mostenirea
legala, testamentara sau conventionala, cu efecte de la data deschiderii mostenirii,
iar nu instrumentul care probeaza acest lucru (certificatul de mostenitor) .
Este motivul pentru care certificatul de mostenitor nu poate fi invocat ca just
titlu pentru uzucapiunea de scurta durata .
Practica judiciara si literatura de specialitate au subliniat in mod constant
faptul ca certificatul de mostenitor nu constituie un titlu de proprietate care
sa poata fi opus ca atare tertilor . Cu toate acestea, nu se poate sustine pana
la capat ca „certificatul de mostenitor nu face proba dreptului de proprietate,
respectiv nu constituie o dovada ca bunurile aflate in patrimoniul defunctului
i-au apartinut acestuia in proprietate care apoi, prin efectul mostenirii,
au fost transferate in patrimoniul succesorului” . Intr-adevar,
unele nuantari se impun. Nu se poate nega faptul ca certificatul de mostenitor
constituie „un document oficial” , emis de notarul public in
urma administrarii unor probe (supra nr. 643). Pe de alta parte, este adevarat
ca notarul public nu are cum sa verifice veridicitatea probelor administrate
in cadrul procedurii succesorale notariale, existand pericolul ca
mentiunile facute de el in certificatul de mostenitor sa se dovedeasca
in cele din urma a fi nereale. De aceea cuprinsul sau poate fi contestat
de cei interesati pe calea actiunii in anulare. Insa „pana
la anularea sa prin hotarare judecatoreasca, certificatul de mostenitor
face dovada deplina…” (s. n. -; D. C.) (art. 88 alin. 1 fraza
a II-a din Legea nr. 36/1995). Cu alte cuvinte, pana la momentul administrarii
probei contrarii de catre cei interesati in cadrul actiunii in anulare,
certificatul de mostenitor confera celor mentionati in cuprinsul sau calitatea
de mostenitori aparenti , iar bunurilor mentionate in acesta aparenta
ca au apartinut defunctului.
647. Anularea certificatului de mostenitor. Orice persoana care se considera
vatamata in drepturile sale prin mentiunile cuprinse in certificatul
de mostenitor poate cere anularea acestuia.
Mostenitorul sau mostenitorii participanti la procedura succesorala notariala
nu pot cere anularea decat daca fac dovada unui viciu de consimtamant
sau a unui motiv de nulitate absoluta (frauda la lege, cauza ilicita, obiect
ilicit etc.). Fara a se confunda cu un contract, certificatul de mostenitor
este totusi rezultatul unui acord intre mostenitorii participanti la procedura
succesorala notariala necontencioasa . Or, acest acord trebuie sa fie neafectat
de vicii de consimtamant sau cauze de nulitate absoluta.
Mostenitorilor participanti la procedura succesorala notariala nu li se permite
asadar sa faca „dovada contrara” mentiunilor cuprinse in certificatul
de mostenitor, fata de ei acest act avand o forta probanta deplina.
Nu se poate insa sustine cu temei ca certificatul de mostenitor ar constitui
„o dovada expresa a acoperirii oricarui viciu al testamentului”
care confera anumite drepturi succesorale uneia din partile participante la
procedura succesorala notariala. Participarea la procedura succesorala notariala
si acordul implicit cu mentiunile cuprinse in certificatul de mostenitor
nu echivaleaza cu renuntarea la invocarea motivelor de nulitate relativa (si
cu atat mai putin de nulitate absoluta) care ar afecta testamentul, renuntarea
neputand fi decat expresa si, in orice caz, facuta in
cunostinta de cauza. Or, este posibil ca la data achiesarii la actul care este
certificatul de mostenitor sa nu fie cunoscute motivele de nulitate ale actului
juridic distinct care este testamentul.
Fata de terti, categorie in care se includ si mostenitorii care din indiferent
ce motive nu au fost citati de notarul public in cadrul procedurii succesorale
notariale, certificatul de mostenitor nu are decat o forta probanta relativa,
mentiunile sale putand fi combatute prin orice mijloc de dovada admis
de lege. Astfel, pot cere anularea certificatului de mostenitor persoanele straine
de mostenire care au drepturi proprii asupra bunurilor incluse in certificatul
de mostenitor ca facand parte din masa succesorala . In acest caz,
actiunea in anulare a certificatului de mostenitor este dublata de actiunea
in revendicare .
Daca tertul reclamant contesta calitatea de mostenitori a celor inscrisi
in certificatul de mostenitor ori faptul ca acestia ar fi singurii mostenitori
ai defunctului, anularea certificatului de mostenitor se combina cu actiunea
in petitie de ereditate, daca bunurile succesorale se afla in posesia
mostenitorilor mentionati in certificat, sau cu actiunea in constatarea
calitatii de mostenitor, daca bunurile succesorale se afla in posesia
reclamantului .
Intrucat actiunea in anulare a certificatului de mostenitor
nu este niciodata o actiune de sine statatoare, ci una grefata pe actiunile
care sanctioneaza drepturile celor interesati, din punctul de vedere al prescriptiei
extinctive, se vor aplica regulile celor din urma actiuni, care dau consistenta
actiunii in anulare, punandu-si amprenta pe acestea. Asa de pilda,
actiunea in anulare pentru vicii de consimtamant este supusa prescriptiei
in termenul general de 3 ani, care incepe sa curga dupa distinctiile
prevazute la art. 9 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva,
data de referinta fiind aceea a semnarii de catre mostenitori a incheierii
de finalizare a procedurii succesorale notariale , pe cand cererile de
desfiintare pentru motive de nulitate absoluta, pentru constatarea calitatii
de mostenitor, pentru petitia de ereditate ori pentru revendicare vor fi imprescriptibile.
648. In practica judiciara s-a pus problema solutiei care trebuie adoptata
in cazul in care anumite bunuri succesorale au fost omise din certificatul
de mostenitor, iar mostenitorii solicita direct partajarea tuturor bunurilor,
inclusiv a celor omise, fara a solicita un certificat de mostenitor suplimentar
in conditiile art. 86 alin. 2 din Legea nr. 36/1995. Din ratiuni pragmatice
lesne de inteles, solutia a a fost in sensul admiterii actiunii
. De asemenea, pentru aceleasi considerente, s-a admis si luarea in considerare
la partaj a pasivului mostenirii neinclus in certificatul de mostenitor
