Odata finalizate dezbaterile juridice, dupa obtinerea concluziilor (orale sau scrise), presedintele completului de judecata declara inchisa sedinta de judecata, dupa care va trece la deliberarea si luarea hotararii, actiuni ce au loc in secret. Ele sunt guvernate de regulile comune si de unele particularitati impuse de specificul judecatii in prima instanta si privesc doua elemente: a) Obiectul deliberarii si luarii hotararii b) Ordinea deliberarii si luarii hotararii

Obiectul deliberarii si luarii hotararii o1t2tb
Priveste intregul proces, intreaga derulare a acestuia, respectiv atat urmarirea penala, cat si judecata. Deliberarea si luarea hotararii au in vedere toate chestiunile de fapt si de drept ale cauzei.

Ordinea deliberarii si luarii hotararii
Mai intai, privesc latura penala a cauzei si, doar apoi, latura civila.
Mai intai, deliberarea are ca obiect chestiunile de fapt, adica cele ce privesc fondul cauzei si abia apoi chestiunile de drept, adica cele ce privesc stabilirea unei pedepse si a unei incadrari juridice.
Sistemul normelor juridice nu cunoaste sciziunea intre cele doua chestiuni, de fapt si de drept, astfel incat, cu aceeasi ocazie, judecatorul este obligat sa se pronun-te atat asupra existentei faptei si vinovatiei inculpatului, cat si asupra pedepsei, in caz de condamnare.
In cadrul deliberarii trebuie sa se faca diferenta intre:
1) Situatia in care in urma examinarii materialului probator al cauzei si al do-vezilor procedurale a rezultat ca in timpul procesului nu au fost administrate toate probele necesare aflarii adevarului sau nu au fost respectate drepturile procesuale ale partilor.
Astfel, dupa caz, completul de judecata va dispune fie redeschiderea cauzei si reluarea cercetarii judiciare, in vederea completarii probelor, fie redeschiderea cauzei si reluarea dezbaterilor judiciare, ocazie cu care se va proceda la punerea in discutie, in mod contradictoriu a unor probleme de drept sau a unor cereri invocate de acuzare si de aparare in cadrul procesului (Ex: cerere de schimbare a incadrarii juridice sau de extindere a actiunii penale sau a procesului penal).
Sub aspect procedural, redeschiderea cauzei reclama, in ambele situatii, intocmirea unei incheieri de sedinta, prin care se finalizeaza noul termen, se dispune citarea partilor si asigurarea asistentei juridice obligatorii, daca este cazul.
2) Situatia in care se constata ca au fost administrate toate probele necesare aflarii adevarului, ca pe baza materialului probator se poate stabili adevarul si ca au fost respectate toate drepturile procesuale nefiind, asadar, caz de redeschidere a cauzei. Completul de judecata va trece la deliberare in urmatoarea ordine:
1. Deliberarea in latura penala a cauzei
In cadrul ei trebuie facuta delimitare intre: a) Deliberarea asupra chestiunilor de fapt b) Deliberarea asupra chestiunilor de drept

a) Deliberarea asupra chestiunilor de fapt -; Deliberarea cu privire la trei elemente esentiale:
- Existenta faptei (fapta in metrialitatea ei)
- Savarsirea faptei de catre inculpat
- Savarsirea faptei cu vinovatie
In ipoteza in care din examinarea materialului probator a rezultat ca nu exista fapta sau ca desi exista fapta, ea nu a fost comisa de inculpat sau desi a fost comisa de inculpat, lipseste vinovatia, atunci completul de judecata nu va mai trece la deli-berarea cu privire la alte imprejurari, ci va trebui sa se opreasca aici si sa dea o solutie.
Solutia legala in acest caz este achitarea, solutie fundamentata pe unul dintre temeiurile prevazute la art. 10, lit. a)-e), c.pr.pen.
In ipoteza in care rezultatul deliberarii este pozitiv, atunci judecatorul va exa-mina in continuare doua mari categorii de imprejurari, care sunt esentiale pentru individualizarea juridica a pedepsei:
- Imprejurari cu privire la fapte (reale)
- Imprejurari referitoare la persoana inculpatului (personale) b) Deliberarea asupra chestiunilor de drept -; Privesc doua elemente:
- Incadrarea juridica
- Pedeapsa
Legea nu da o definitie incadrarii juridice. Aparent, aceasta notiune desem-neaza textul incriminator (normele de drept penal special), in care poate fi incadrata fapta.
Notiunea de incadrare juridica este nult mai larga. Ea include si normele de drept penal general (recidiva, concursul de infractiuni, participatia).
Pedeapsa trebuie stabilita intre limitele prevazute de textul incriminator. Ea trebuie sa tina seama de criteriile generale si speciale de individualizare juridica a pedepsei.

2. Deliberarea in latura civila a cauzei
Priveste urmatoarele elemente: a) Existenta unui prejudiciu b) Cuantumul prejudiciului c) Existenta raportului de cauzalitate intre prejudiciu si fapta inculpatului d) Modalitatile de reparare a prejudiciului, inclusiv posibilitatile de reparare
Deliberarea se poarta si asupra unor chestiuni auxiliare, atat in privinta laturii penale, cat si civile:
- Cele referitoare la mijloacele de proba
- Masurile asiguratorii
- Libertatea persoanei
- Posibilitatea pronuntarii unei solutii complimentare (de restituire a dosaru-lui la procuror)
Deliberarea este urmata de luarea hotararii care, sub sanctiunea nulitatii absolute, trebuie sa se materializeze intr-o minuta care se redacteaza pe loc de catre judecator.

Solutia poate fi:
1) Condamnarea
Este solutia tipica, ea realizeaza scopul procesului penal. Ea poate fi dispusa in urmatoarele conditii:
- Sa existe fapta;
- Fapta sa constituie infractiune;
- Infractiunea sa fie comisa de inculpat;
In mod obligatoriu, condamnarea trebuie sa se materializeze intr-o pedeapsa si intr-o incadrare juridica. Pedeapsa si incadrarea juridica sunt laturile esentiale ale condamnarii. Dispozitia de condamnare trebuie sa priveasca: a) O pedeapsa principala care poate consta in:
- pedeapsa detentiei pe viata
- pedeapsa inchisorii
- pedeapsa amenzii
In cazul minorului, dispozitia de condamnare ar putea privi si o masura educa-tiva prevazuta de lege: mustrare etc. Atunci cand se dispune condamanrea la pedeap-sa inchisorii, fara alta precizare inseamna ca executarea acesteia se face, in mod obligatoriu, in regim de detentie.
Atunci cand se dispune pedeapsa inchisorii fara executare, aceasta poate imbraca forma suspendarii executarii pedepsei sau suspen-darea executarii pedepsei sub supraveghere. Pedeapsa inchisorii poate fi si cu execu-tare la locul de munca. Se va mentiona daca ea se face in aceiasi unitate unde lucreaza inculpatul sau in alta. Se va face trimitere la textele de drept penal corespunzatoare.

In cazul unei pedepse a inchisorii neprivative de libertate, se va atrage atentia in cuprinsul minutei asupra consecintelor savarsirii unei noi infractiuni (care atrag revocarea modalitatii neprivative de libertate si aplicarea unei pedepse cu inchisoa-rea in regim de detentie).
In cuprinsul minutei se vor arata obligatiile ce trebuie indeplinite pe perioada supravegherii. In toate situatiile vor fi mentionate datele personale ale inculpatului (art. 70, c.pr.pen.).
Dispozitia de condamnare va cuprinde mentiunile referitoare la pedepsele complementare, daca este cazul. b) Pedepsele accesorii -; Se pot dispune pe langa pedeapsa inchisorii sau pedeapsa executarii la locul de munca a pedepsei interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art. 64, C.pen., in conditiile art. 71, C.pen.
Dispozitia de condamnare va cuprinde mentiunea cu privire la masurile de siguranta si la masurile asiguratorii ce pot fi mentinute, revocate sau luate. De asemenea, mai poate cuprinde mentiunea referitoare la masura arestarii preventive, care poate fi mentinuta sau revocata sau poate avea loc incetarea de drept, mentiunea cu privire la completarea retinerii si arestarii preventive, daca este cazul, mentiunea cu privire la pronuntarea hotararii in sedinta publica si la dreptul Ministerului Public si a partilor la exercitarea cailor de atac prevazute de lege.

2) Achitarea sau incetarea procesului penal (art. 10, C.pr.pen.)
In mod obligatoriu, se va indica in cuprinsul minutei temeiul achitarii sau incetarii procesului penal.
In latura civila, solutia nu poate fi decat de admitere, in intregime sau in parte, sau de respingere a actiunii civile, in raport de solutia ce se da in actiunea penala.
In cazurile prevazute de art. 12, C.pr.pen., cand se dispune achitarea pe motiv ca fapta nu este prevazuta de legea penala sau pentru ca faptei ii lipseste unul dintre elementele constitutive ale infractiunii ori ca a intervenit un motiv ce inlatura carac-terul penal al faptei, judecatorul va dispune prin minuta sesizarea organului compe-tent, in vederea aplicarii unei sanctiunii disciplinare. In toate situatiile, hotararea primei instante, prin care se rezolva fondul cauzei, este o sentinta.
Sentinta primei instantei trebuie sa se dea in numele legii, adica ea trebuie sa se sprijine pe lege (trebuie sa fie legala). Legalitatea este doar o prezumtie relativa ce poate fi rasturnata prin exercitarea cailor de atac prevazute de lege. Sentinta pri-mei instante trebuie sa fie fondata. Ea trebuie sa se sprijine pe probe. Aceasta parti-cularitate priveste temeinicia sentintei. Atat legalitatea, cat si temeinicia sentintei fac ca ea sa aiba un rol educativ.

Orice sentinta trebuie sa prezinte urmatoarea structura:
1. Partea introductiva
De regula, cuprinde aceleasi mentiuni ca orice incheiere de sedinta, atunci cand sentinta se da in ziua in care a avut loc judecata. Daca se da in alta zi (atunci cand se dispune amanarea pronuntarii), se va intocmi o incheiere de sedinta. In aceasta ipoteza, in partea introductiva a sentintei se va arata ca mentiunile referitoare la mersul dezbaterilor sunt consemnate in incheierea de sedinta ce face parte integranta din hotarare.

Partea introductiva va cuprinde mentiuni cu privire la numarul dosarului, numele, numarul si data hotararii, compunerea completului de judecata, denumirea instantei, numele grefierului de sedinta, a procurorului, a partilor, a aparatorilor, a obiectului cauzei, inscrisurile depuse in timpul procesului, cererile formulate de pro-curor, de parti si de catre aparatorii lor, concluziile puse de procuror si de catre apa-ratorii partilor, ultimul cuvant al inculpatului.
2. Partea descriptiva
Trebuie sa cuprinda o stare de fapt: date privind inculpatul si o analiza a pro-belor administrare pe parcursul procesului.
Daca sunt mai multe fapte se va face mentiunea referitoare la fiecare fapta separat. La fel si daca sunt mai multi inculpati.
In privinta descrierii faptei, judecatorul trebuie sa prezinte detaliat fiecare element care rezulta din probe si care prezinta relevanta. In privinta incadrarii juridi-ce sunt esentiale imprejurarile legate de persoana, timp, loc si mod de comitere a faptei.
Aceasta parte va cuprinde si o analiza a problemelor de drept, argumente in privinta incadrarii juridice si in privinta pedepsei ce urmeaza a o aplica inculpatului. In situatia achitarii sau incetarii procesului penal, se va indica obligatoriu unul dintre cazurile care atrag achitarea sau incetarea procesului penal.
3. Dispozitivul sentintei
Trebuie sa fie identic cu minuta.
Sentinta penala produce urmatoarele efecte: a) Dezinvesteste prima instanta -; Dupa ce a redactat minuta, judecatorul nu mai poate face modificari in cuprinsul ei. b) Scurgerea termenelor prevazute de lege pentru caile ordinare de atac -; In principiu, orice sentinta este susceptibila de a fi atacata cu apel, in termen de 10 zile de la pronuntare sau comunicare si, in mod exceptional, cu recurs, tot in termen de 10 zile.
Regula este ca termenul de apel sau de recurs curge de la pronuntare. Exceptia este ca acesta curge de la comunicare, atunci cand trebuie comunicat, potrivit legii:
1. In situatia partilor ce au lipsit de la judecata si de la pronuntare.
2. Pentru inculpatul arestat sau inculpatul militar in termen, care a lipsit de la pronuntare.
Asta, pentru ca prezenta partilor la pronuntare nu este obligatorie. Daca ele sunt prezente, presedintele completului de judecata are obligatia sa le intrebe daca declara sau nu apel sau recurs impotriva sentintei. Daca ele declara oral ca ataca hotararea, presedintele completului de judecata este obligat sa incheie un proces-verbal in care sa se consemneze aceasta declaratie. c) Primirea de catre prima instanta a cererilor de apel sau recurs -; Declararea de apel sau recurs se inregistreaza la prima instanta, pentru ca prima instanta are obligarea redactarii hotararii in cel mult 20 de zile de la pronuntare si a inaintarii dosarului instantei competente sa judece apelul sau recursul. d) In principiu, o sentinta este nedefinitiva -; Exceptie de la aceasta regula este situatia in care o sentinta ramane definitiva la expirarea termenului de apel sau recurs, daca fie nu s-a declarat apel sau recurs, fie daca s-a declarat, acestea au fost retrase inlauntrul termenului prevazut de lege. Daca retragerea a avut loc ulterior, sentinta ramane definitiva in urma pronuntarii hotararii de catre instanta de apel sau recurs.