Dupa cum am aratat continutul raportului juridic civil este alcatuit din: p7f18fo
- drepturi subiective civile
- obligatii civile
Drepturile subiective civile formeaza latura activa iar obligatiile civile formeaza latura pasiva a raportului juridic civil.
Oricarui drept subiecti civil ii corespunde o anumita obligatie civila.
Definitia dreptului subiectiv civil (Beleiu)
Dreptul subiectiv civil este posibilitatea recunoscuta de legea civila subiectului activ - persoana fizic` sau persoana juridic` in virtutea careia aceasta poate, in limitele dreptului si moralei, sa aiba o anumita conduita, sa pretinda, o conduita corespunzatoare - sa dea, sa faca, ori sa nu faca ceva - de la subiectul pasiv, si sa ceara concursul fortei coercetive, statului, in caz de nevoie.

Clasificarea drepturilor subiective civile

Criterii de clasificare
- in functie de opozabilitate - drepturile subiective sunt: - absolute si
- relative
- in functie de natura continutului lor: - patrimoniale
- nepatrimoniale
- dupa corelatia dintre ele: - principale
- accesorii
- in functie de gradul de certitudine conferit titularilor:- pure si simple
- afectate de modalitati
Drepturile subiective civile - absolute si
- relative
Dreptul subiectiv civil absolut - este acel drept in virtutea caruia titularul sau poate avea o anumita conduita, fara a face apel la altcineva pentru a si-l realiza (Beleiu).
Sunt absolute - drepturile personale nepatrimoniale
- drepturile reale
Dreptul subiectiv civil relativ - este acel drept in virtutea caruia titularul poate pretinde subiectului pasiv o conduita determinata, fara care dreptul nu se poate realiza (Beleiu).
Tipic, relativ, sunt drepturile de creanta.

Caracteristicile dreptului absolut

- titularul dreptului absolut este cunoscut
- titularul obligatiei corelative este necunoscut, format din toate celelalte subiecte de drept civil
- dreptului absolut ii corespunde obligatia generala si negativa de a nu i se aduce atingere - a nu face.
- este opozabil era omnes - tuturor persoanelor
- sunt prevazute de lege, limitate.

Caracteristicile dreptului relativ

- sunt cunoscute atat titularul dreptului, cat si al obligatiei (subiectul activ si subiectul pasiv).
- iI corespunde o obligatie ce are ca obiect: a da, a face ori a nu face (ceva ce s-ar fi putut face in lipsa obligatiei pe care si-o asuma subiectul pasiv determinat)
- este opozabil numai subiectului pasiv determinat
- sunt nelimitate ca numar.

Drepturile subiective civile patrimoniale si nepatrimoniale

Este patrimonial dreptul subiectiv ce are continut exprimat baneste, precuniar sunt - drepturile reale
- drepturile de creanta
Este nepatrimonial (sau personal nepatrimonial) acel drept subiectiv ce nu are continut banesc

Clasificare
Dreptul real - jus in re - este acel drept in virtutea caruia titularul sau isi poate exercita prerogativele asupra unui bun fara concursul altcuiva.
Dreptul de creanta - jus ad personam - este acel drept in temeiul caruia subiectul activ - creditorul - poate pretinde subiectului pasiv - debitor - sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva.

Asemanarile dintre cele doua drepturi
- sunt patrimoniale
- au cunoscuti titularii lor, ca subiecte active

Deosebiri
- sub aspectul subiectului pasiv
- in cazul dreptului real - nu este cunoscut
- in cazul dreptului de creanta - este cunoscut.
- sub aspectul continutului obligatiei corelative
- in cazul dreptului real - ii corespunde obligatia generala si negativa de nonfacere
- in cazul dreptului de creanta - ii corespunde obligatia : - de a da
- de a face
- de a nu face

- ca numar - drepturile reale sunt limitate
- drepturile de creante - nelimitate
- numai dreptul real - are prerogativele: a) urmaririi = care consta in posibilitatea titularului de drept real (exemplu creditor ipotecar) de a urmari bunul in mainile oricui s-ar gasi. b) preferintei = consta in posibilitatea titularului dreptului real cu a-si realiza drepul sau cu intaietate ori preferinta.

Categoriile de drepturi personale nepatrimoniale

1. Drepturi care privesc existenta si integritatea (fizica si morala) ale persoanei: dreptul la viata, la sanatate, onoare, reputatie etc.
2. Drepturi care privesc identificarea persoanei
- pentru persoana fizic` : dreptul la nume, pseudonim, domiciliu, la stare civila
- pentru persoana juridic` ; dreptul la denumire, la sediu, etc.
3. Drepturi decurgand din creatia intelectuala - adica numai drepturile nepatrimoniale ce izvorasc din opera literara, artistica ori stiintifica.

Drepturile subiective civile principale si accesorii

este principal - dreptul subiectiv civil care are o existenta de sine statatoare, soarta sa nedepinzand de vreun alt drept.
Este accesoriu - dreptul subiectiv civil a carui soarta juridica depinde de existenta altui drept subiectiv civil cu rol principal.
Aceasta clasificare are importanta pentru ca dreptul accesoriu depinde de dreptul civil principal potrivit adagiului: accesorium seqmtur principale.
Drepturile nepatrimoniale, sunt drepturi principale.

Drepturile reale principale sunt:
- dreptul de proprietate a) dreptul de proprietate publica ce E statului sau unitatilor administrativ-teritoriale-asupra bunurilor din domeniu public. b) dreptul de proprietate privata in toate formele sale:

- dreptul de proprietate privata E persoana fizic`
- dreptul de proprietate privata persoana juridic` de stat.
antre (ca exemplu regiile autonome si societ`\ile comerciale cu adaos unic statul Roman potrivit 45/90).
- dreptul de proprietate al persoana juridic` cooperatiste sau obstesti potrivit L.66/90 si 109/1996.
- dreptul de proprietate al persoana juridic` particulare (potrivit L.31/90 republicata).
- dreptul de proprietate al persoana juridic` mixte cum sunt societatile comerciale cu participare straina in Romania (art.6 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 92/1997 combinat cu art.65 din L.31/90).
- dreptul de proprietate al statului si unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor din domeniul privat (art.4 din L.213/1998).

2. drepturile reale principale corespunzatoare dreptului de proprietate privata : dreptul de uz, de uzufruct, de servitute, de superficie, de abitatie.

3. dreptul de administrare (folosinta) al RA si institutiilor publice ( ca dreptul real corespunzator dreptului de proprietate publica al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale - L.213/1998 art.12.

4. dreptul de folosinta al cetatenilor care si-au construit locuinte proprietate personala pe terenuri atribuite de stat - prin efectul L.nr.18/1991, a.c. - dr. s-a tranformat la cerere in drept de proprietate privata ( art.36).

5. dreptul de folosinta gratuita al persoana fizic` fara scop lucrativ care-si desfasoara activitati de binefacere asupra unor imobile proprietate publica sau privata de stat ori a unitatilor adminstrativ-teritoriale (art.17 din L.213/1998).

6. dreptul de folosinta , conferit de stat persoana juridic` cooperatiste, obstesti asupra unor bunuri proprietate de stat.

7. dreptul de folosinta conferit de persoana juridic` cooperatiste, obstesti, particulare ori mixte persoana juridic` anexe.

8. dreptul de concesiune reglementat de Constitutie (art.135) L.18/1991 (art.17 al.3 si art.26 al.1); L.50/1991 (art.10); L.219/1998 privind regimul concesiunilor.

9. dreptul de p..... reglementat de art.5-10 din L.54/1998 privind articulatia juridica a terenurilor sau art.52 din Codul Silvic (L.26/1996 si dreptul de preferinta reglementat de Legile 64/1991 si L.129/1992 (art.5).

Drepturile reale accesorii sunt:
1. dreptul de ipoteca - drept de garantie reala imobiliara
2. dreptul de gaj - drept de garantie reala mobiliara
3. privilegiile
4. dreptul de retentie
Aceste drepturi reale accesorii - presupun ca drept principal - un drept de creanta.

Drepturi subiective civile - pure si simple
- afectate de modalitati

Dreptul civil pur si simplu - confera maxima certitudine titularului sau, deoarece nici existenta si nici exercitarea lui nu depinde de vreo imprejurare viitoare - el poate fi exercitat imediat dupa nasterea lui, neconditionat (Belein).
Dreptul civil afectat de modalitati este dreptul civil a carui existenta sau exercitare depinde de o imprejurare viitoare, certa ori incerta.
Modalitatile sunt: termenul, conditia si sarcina si vor fi studiate intr-un capitol viitor.

Obligatia civila

Definitie . Obligatia civila este indatorita subiectului pasiv al raportului juridic civil de a avea o anume conduita, corespunzatoare dreptului subiectiv corelativ, conduita care poate consta in a da, a face ori a nu face ceva si care poarte fi impusa la nevoie prin forta coercitiva a statului.
Obligatia civila are trei sensuri:
1. - indatorirea subiectului pasiv de a da, a face, a nu face ceva (sensul definitiei de mai sus)
2. - raport obligatoriu ce contine sensul definitiei de mai sus
3. - obligatie - inscris constatator al unei creante (obligatiunea CEC).

Clasificarea obligatiilor civile

In functie de obiectul lor se fac trei subclasificari: a) obligatia de a da, de a face, de a nu face ceva b) positiva si negativa c) obligatia de rezultat (determinata) si obligatia de diligenta (de mijloace).

Dupa opozabilitatea lor: obligatiile se impart in :
1) obisnuite (opozabile numai “intre parti ”)
2) opozabile terzilor (scriptae in rem)
3) reale (propter rem)
In functie de sanctiunea ce asigura respectarea obligatiilor civile, se disting:
- obligatia civila perfecta
- obligatia civila imperfecta (naturala).

-Obligatiile de a da, a face si a nu face
- de a da = este indatorirea de a constitui sau a transmite un drept real (obligatia vanzatorului de a transmite dreptul de proprietate asupra lucrului vandut in patrimoniul cumparatorului).
- de a face = este indatorirea de a executa o lucrare, a presta un serviciu, ori de a preda un lucru.
- a nu face ceva = are continut diferit, dupa cum este corelativa unui drept absolut ori unui drept relativ (de creanta).
- corelativa unui drept absolut = este indatorirea de a nu face nimic de natura a aduce atingere acelui drept.
- corelativa unui drept de creanta = a nu face ceva, ce ar fi putut sa faca, daca debitorul nu s-ar fi obligat la abtinere.

Obligatii civile pozitive si negative

Sunt pozitive - obligatiile de “a da” si “a face”.
Este negativa - a nu face ceva.

Obligatii de rezultat si obligatii de diligenta

Este de rezultat - este obligatia care consta in indatorirea debitorului de a obtine un rezultat determinat (exemplu obligatia vanzatorului de a preda cumparatorului lucrul vandut).
Este de diligenta (mijloace) - obligatia ce consta in indatorirea debitorului de a depune toata staruinta pentru obtinerea unui anumit rezultat (exemplu obligatia medicului de a-l vindeca pe pacient).

Obligatii obisnuite, opozabile tertilor si obligatii reale

Obligatia obisnuita este, opozabila intre parti ca si dreptul de creanta. Marea majoritate a obligatiilor civile sunt de acest fel. Aceasta obligatie i......debitorului fata de care s-a nascut.

Obligatia opozabila si tertilor (scriptae in rem) este acea obligatie strans legata de un bun, astfel incat creditorul nu-si poate realiza dreptul sau decat cu concursul titularului actual al dreptului real asupra acelui bun, care este tinut si el, de indeplinirea unei obligatii nascute anterior, fara participarea sa (exemplu...cumparatorul este datorat sa respecte locatiunea facuta inainte de vanzare).

Obligatia reala (propter rem), este indatorirea ce revine potrivit legii, detinatorului unui bun, in considerarea importantei deosebite a unui astfel de bun pentru societate (exemplu obligatia detinatorului de teren agricol de a-l cultiva L .18/1991).

Obligatiii civile perfecte si imperfecte

Majoritatea obligatiilor civile este formata din obligatiile perfecte.
Obligatia perfecta - este acea obligatie civila a carei executare este asigurata in caz de neexecutare de catre debitor, printr-o actiune in justitie, obtinandu-se un titlu executor pentru a fi pusa in executare silita.
Este imperfecta obligatia a carei executare nu se poate obtine pe cale silita, si odata executata de buna voie de catre debitor, nu este permisa restituirea ei, aceasta obligatie se mai numeste si naturala.
Obligatia imperfecta nu se confunda cu obligatia morala, care se realizeaza din constiinta (obligatia copiilor ajunsi la maturitate de a-si intretine parintii bolnavi).