In genere, constitutiile nu-si propun sa defineasca institutia parlamentara, preocupandu-se indeosebi de modul cum este organizata si cum functioneaza ca autoritate a statului. m9h24hx
Conform art. 61, alin. 1 din Constitutie “ Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii”.
In complexul sistem de autoritati statale, Parlamentul se infatiseaza intr- o contrapondere fata de Guvern, constituind totodata si autoritatea de directivare si control asupra activitatii executive.
Asadar, Parlamentul este institutia juridica si politica formata din una sau doua adunari ori “CAMERE”,fiecare compusa dintr-un numar diferit de membri (deputati, senatori ),care se bucura de anumite imunitati, avand drept de control asupra autoritatilor executive si fiind unica autoritate legislativa din stat.
Parlamentele contemporane sunt formate fie dintr-o singura Camera , fie din doua Camere .Cele formate dintr-o singura Camera sunt Parlamente cu structura camerala, cele formate din doua Camere sunt Parlamente cu structura bicamerala.
In general, structura Parlamentului este determinata de sistemul de stat; astfel intr-un stat federal este obligatorie existenta in cadrul Parlamentului si a unei Camere care sa apere si sa reglementeze interesele statelor membre, pe cand cealalta Camera e formata din reprezentantii statului federal.
Sunt insa si state unitare care au Parlamente bicamerale, de exemplu: Italia, Belgia,Spania,Japonia,Marea Britanie,Romania.
In Romania potrivit art.61 alin.2 din Constitutie,Parlamentul este alcatuit din Camera Deputatilor si Senat.
Parlamentul poate adopta acte cu caracter juridic si acte cu caracter exclusiv politic.

SECTIUNEA 1
LEGILE

Potrivit art.67 din Constitutie,Camera Deputatilor si Senatul adopta legi, hotarari si motiuni, art.73 alin.1 stipuland ca Parlamentul adopta legi constitutionale, legi organice si legi ordinare.
Este necesara prezentarea conceptului de ,,lege”.
Acest termen este folosit in doua acceptiuni si anume :in sens larg ( lato senso) se are in vedere orice act normativ si in sens restrans (stricto senso), se are in vedere actul juridic al organului legiuitor.
Delimitarea este necesara in vederea ierarhizarii izvoarelor de drept a explicarii suprematiei legii si argumentarii acesteia.
De obicei ,in denumirea legii se are in vedere continutul actului normativ si procedura de adoptare.
Au fost date diverse definitii termenului ,,lege”, majoritatea autorilor surprinzand criteriul formal si mai putin pe cel formal ( continutul normativ al legii).
O definitie care reuseste sa acopere si sa raspunda necesitatilor determinate atat de criteriul material cat si de cel formal, este formata de prof. I. Muraru.
Autorul precizeaza ca legea este „actul juridic al Parlamentului, elaborat in conformitate cu Constitutia si potrivit unei proceduri prestabilite si care exprimand vointa si interesele poporului, reglementeaza relatiile sociale cele mai generale si importante”.1
Legea este in exclusivitate emanatia unicului organ legiuitor, conform cu dispozitiile constitutionale si elaborata dupa o procedura prestabilita chiar prin legea fundamentala.
Parlamentul adopta legea in vederea reglementarii celor mai importante relatii sociale, de aici rezultand faptul ca nu toate relatiile sociale vor fi reglementate de lege, ramanand astfel ca relatiile sociale de mai mica importanta sa fie reglementate prin acte normative subordonate legii
( hotarari, ordine)2.

________________________________________________________
1 I MURARU, Drept Constitutional si Institutii politice,Edit. Proarcadia, Bucuresti ,pag.128
2 I RUSU, Drept constitutional si institutii politice, Edit. „Lumina lex”, Bucuresti, 2004, pag.463

CLASIFICAREA LEGILOR
Majoritatea sistemelor de drept clasifica legile in constitutionale, organice si ordinare
Astfel, Constitutia franceza din 1958 a dispus ca anumite materii vor fi obligatoriu reglementate de legile organice, iar procedura de elaborare a acestora difera de a legilor ordinare.
Conform dispozitiilor art. 73, pct. 2 din Constitutie, legile constitutionale sunt cele de revizuire a legii fundamentale.
Legile organice reglementeaza anumite domenii prevazute de Constitutie in mod limitativ. Ele se adopta cu votul majoritatii membrilor fiecarei Camere parlamentare ( majoritatea absoluta).
Astfel prin lege organica se reglementeaza: a) sistemul electoral, organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente; b) organizarea, functionarea si finantarea partidelor politice; c) statutul deputatilor si al senatorilor, stabilirea indemnizatiei si a celorlalte drepturi ale acestora; d) organizarea si desfasurarea referendumului; e) organizarea Guvernului si a Consiliului Suprem de Aparare a tarii; f) regimul starii de mobilizare partiala sau totala a fortelor armate si al starii de razboi; g) regimul starii de asediu si al starii de urgenta; h) infractiunile, pedepsele si regimul executarii acestora; i) acordarea amnistiei sau a gratierii colective; j) statutul functionarilor publici; k) contenciosul administrativ; l) organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii,a instantelor judecatoresti ,a Ministerului Public si a Curtii de Conturi; m) regimul juridic general al proprietatii si al mostenirii; n) organizarea generala a invatamantului ; o) organizarea administratiei publice locale, a teritoriului, precum si regimul general privind autonomia locala; p) regimul general privind raporturile de munca, sindicatele,patronatele,precum si protectia sociala; q) statutul minoritatilor nationale in Romania; r) regimul general al cultelor; s) celelalte domenii pentru care in Constitutie se prevede adoptarea de legi organice;
Relatiile sociale de importanta deosebita cad in reglementarea legilor organice,cele care se refera,de exemplu, la: asigurarea garantiilor executarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor,asigurarea pluralismului politic, apararea sigurantei nationale si intarirea suveranitatii statului, asigurarea ordinei interne,a legalitatii,raspunderea tuturor structurilor, a autoritatilor administrative si a functionarilor acestora, protectia proprietatii, etc.3

_____________________________________________________________
3 ION RUSU, op. cit., pag.465

In toate celelalte domenii ale vietii sociale, Parlamentul adopta legi ordinare,cu votul majoritatii membrilor prezenti din fiecare Camera (majoritate simpla).Este necesar ca fiecare camera sa existe cvorumul legal, adica sa fie prezenti majoritatea membrilor, fara de care nu se pot adopta acte juridice
.

SUPREMATIA LEGII

Majoritatea cercetarilor din domeniul dreptului constitutional au inteles suprematia legii fata de celelalte acte normative ca fiind trasatura definitorie a acesteia, ea fiind emanatia Parlamentului si conforma cu dispozitiile constitutionale.
Suprematia legii se fundamenteaza pe urmatoarele principii:
-principiul deplinatatii si suveranitatii puterii de stat;
-principiul pozitiei dominante a Parlamentului in organizarea sistemului statal ;
-principiul functiilor legii in oglindirea vointei poporului ca vointa general obligatorie.
Legile referendum sunt adoptate prin referendum. Inseamna ca dupa ce se parcurge toata procedura specifica, trebuie organizat referendum pentru aprobarea legii.
Referendumul este reglementat de Constitutie si in art. 151 pentru proiectele ori propunerile de revizuire a legii fundamentale. Astfel, revizuirea este definitiva dupa aprobarea ei prin referendum,organizat in cel mult 30 zile de la data adoptarii proiectului sau propunerii.
Aceasta reglementare este urmarea stipularii si interpretarii prevederilor art. 2, alin. 1 din Constitutie potrivit carora “Suveranitatea nationala apartine poporului roman care o exercita prin organele sale reprezentative si prin referendum”.
Parlamentul fiind unica autoritate legiuitoare a tarii, exercita aceasta functie sub controlul poporului. Acest control apare cu ocazia referendumului, cand electoratul decide sa aprobe legea votata in Parlament. Daca in urma referendumului nu se inregistreaza majoritatea simpla, legea nu este aprobata.4

ADOPTAREA PROIECTELOR SAU PROPUNERILOR LEGISLATIVE IN PROCEDURA DE URGENTA

Conform dispozitiilor art. 76, alin.3 din Constitutie, la cererea Guvernului sau din proprie initiativa, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative in procedura de urgenta, stabilita potrivit regulamentului fiecarei Camere.
Cererea Guvernului si propunerile Biroului Permanent sau ale grupurilor parlamentare se supun aprobarii Camerei in ziua inregistrarii sau, daca parlamentarii nu se afla in plen, in prima sedinta care urmeaza zilei d inregistrare a acestora.

___________________________________________________________
4 ION RUSU , op. cit. pag 465
SECTIUNEA 2
HOTARARILE PARLAMENTARE

Hotararea este actul juridic prin care se stabilesc masurile privind organizarea si functionarea interna a Camerelor.
Din cuprinsul art. 76, alin. 1 si 2 al Constitutiei, rezulta ca pe langa legi, Camerele adopta si hotarari.
Hotararile pot avea caracter normativ sau caracter individual.
Daca legile organice si hotararile privind regulamentele Camerelor se adopta cu votul majoritatii membrilor fiecarei Camere, legile ordinare si celelalte hotarari se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti din fiecare Camera.
Un loc aparte il ocupa hotararile prin care se aproba regulamentele de organizare si functionare a Camerelor. De asemenea, conform art. 62, alin. 2 din Constitutie, Camera Deputatilor si Senatul adopta cu votul majoritatii membrilor Regulamentul sedintelor comune.
Regulamentele sunt acte normative si sunt supuse controlului de constitutionalitate potrivit reglementarilor art. 146, lit. C si 147 din legea fundamentala.

SECTIUNEA 3
MOTIUNILE
.
Motiunea exprima pozitia Camerei intr-o anumita problema de politica interna sau externa.
Motiunea poate fi initiata de cel putin 50 de deputati.
Pana la incheierea dezbaterii unei motiuni, un deputat care a semnat-o nu mai poate semna alte motiuni in aceeasi problema.
Motiunile trebuie sa fie motivate si se depun la presedintele Camerei, in cursul sedintelor publice.
Dupa primirea motiunii, presedintele Camerei o comunica de indata Guvernului si o aduce la cunostinta Camerei dupa care dispune afisarea ei la sediul Camerei Deputatilor.
Presedintele Camerei stabileste data dezbaterii motiunii, care nu poate depasi 6 zile de la inregistrarea acesteia,instiintand Guvernul in acest sens.
Motiunile privind probleme de politica externa se supun dezbaterii numai
insotite de avizul comisiei pentru politica externa si cu consultarea Ministerului Afacerilor Externe.
Dezbaterea motiunii se face cu respectarea dispozitiilor regulamentului si se aproba cu votul majoritatii deputatilor prezenti.
Dupa inceperea discutarii motiunii deputatii nu-si pot retrage adeziunea la motiune, dezbaterea urmand a se incheia prin supunerea la vot a motiunii de catre presedintele Camerei.
La motiunile prezentate,nu pot fi propuse amendamente.
In cazul Senatului,motiunile pot fi initiate de cel putin o patrime din numarul senatorilor. Etapele dezbaterii si votarea sunt similare cu reglementarile din Regulamentul Camerei Deputatilor.
Un loc aparte il ocupa in Constitutia Romaniei motiunea de cenzura.
Ea apare in raporturile dintre Parlament si Guvern, urmare a controlului parlamentar asupra activitatii Guvernului.
Potrivit art.113 alin.2, motiunea de cenzura poate fi initiata de cel putin o patrime din numarul total al deputatilor si senatorilor si se comunica Guvernului la data depunerii.
Motiunea de cenzura se dezbate dupa 3 zile de la data cand a fost prezentata in sedinta comuna a celor doua Camere.
Daca se adopta motiunea de cenzura cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor, se retrage increderea acordata Guvernului .
Daca motiunea de cenzura a fost respinsa, deputatii si senatorii care au semnat-o nu mai pot initia, in aceeasi sesiune, o noua motiune de cenzura, cu exceptia cazului in care Guvernul isi angajeaza raspunderea potrivit art.114.
Conform reglementarilor art.114 din Constitutie,Guvernul isi poate angaja raspunderea in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului, asupra unui program, a unei declaratii de politica generala sau a unui proiect de lege.
Guvernul este demis daca motiunea de cenzura depusa in termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaratiei de politica generala sau a proiectului de lege, a fost votata.
Daca Guvernul nu a fost demis, proiectul de lege prezentat se considera adoptat, programul sau declaratia de politica generala devenind obligatorii pentru Guvern.

SECTIUEA 4
ACTELE EXCLUSIV POLITICE ALA PARLAMENTULUI

Organul reprezentativ suprem nu adopta numai acte cu caracter juridic, ci si acte exclusiv politice.
Nu sunt prevazute de legea fundamentala,insa sunt adoptate in practica parlamentara. Este vorba de unele manifestari de vointa care se refera la anumite evenimente internationale si este nevoie ca in calitate de organ reprezentativ suprem Parlamentul sa isi expuna pozitia.
Cu alte cuvinte, prin actele exclusiv politice, Parlamentul ia o atitudine in domeniul politicii externe. Astfel de acte exclusiv politice sunt: apelul, mesajul si declaratia.
Chiar daca nu produc efecte juridice, prin faptul ca provin de la autoritatea cea mai inalta din sistemul statal, se bucura de prestigiu si influenta atat pe plan intern cat si extern.

SECTIUNEA 5
ORDONANTELE GUVERNULUI

Conform dispozitiilor art.108 alin.1 din Constitutie, Guvernul adopta hotarari si ordonante.
Hotararea este actul juridic potrivit caruia Guvernul isi exercita rolul sau de a asigura conform programului de guvernare aprobat de Parlament, realizarea politicii interne si externe si exercitarea conducerii generale a administratiei publice.
Asadar,prin hotarare se asigura organizarea executarii legilor,asa cum stipuleaza si prevederile art. 108 alin. 2 din Constitutie.
Potrivit dispozitiilor art. 115 alin. 1 din legea fundamentala, Parlamentul poate adopta o lege speciala de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante in domenii care nu fac obiectul legilor organice. 5
Titlul art. 115 este ,,delegarea legislativa” cu alte cuvinte Ordonantele sunt actele juridice ale Guvernului in urma imputernicirii acestuia de catre Parlament sa emita norme cu caracter primar avand forta juridica a legii.
Printr-o analiza a textului constitutional, se constata ca Parlamentul nu poate delega competenta sa legislativa specifica domeniilor legilor organice. Deci obiectul Ordonantelor nu trebuie sa priveasca domeniile si problemele stipulate in art.73 alin. 3 din legea fundamentala sau de alte dispozitii care permit adoptarea de legi organice.

______________________________________________________________________________________________________
5 ION RUSU , op. cit., pag.470
Indeplinirea atributiilor delegate de catre Parlament in temeiul legii speciale de abilitare, nu este facultativa pentru Guvern.
Legea de abilitare stabileste,in mod obligatoriu,domeniul si data pana la care se pot emite Ordonante de catre Guvern.
Daca legea de abilitare o cere, ordonantele se supun aprobarii Parlamentului, potrivit procedurii legislative, pana la implinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage incetarea efectelor ordonantei.
Un regim aparte il prezinta Ordonantele de Urgenta care, conform prevederilor art. 115 alin. 4 din Constitutie, pot fi adoptate de Guvern numai in situatii extraordinare.

Am adaugat termenul „numai” si am subliniat tocmai pentru a reliefa situatia deosebita pe care legiuitorul constituant o evoca si posibilitatea Guvernului de a interveni cu acest act normativ. Se prevede ca Ordonantele de Urgenta intra in vigoare numai dupa depunerea lor spre aprobare la Parlament, iar daca aceasta nu se afla in sesiune, se convoaca in mod obligatoriu.
Prin urmare intr-o interpretare riguroasa rezulta ca ordonantele de urgenta pot reglementa si relatii sociale in domenii specifice legii organice.
Este necesar sa insistam asupra conceptului „cazuri exceptionale” pentru ca din pacate zecile de ordonante de urgenta adoptate de cele doua guvernari in cei zece ani de democratie nu au scos in evidenta necesitatea acestor cazuri exceptionale. Mai mult, pericolul ca ele sa nu fie aprobate de Parlament conduce la urmari grave -; incetarea producerii efectelor juridice si de aici, interpretarea instabilitatii legislatiei romanesti.
Analizand textul legii fundamentale, observam ca nu precizeaza ce se intelege prin „ cazuri exceptionale”, de aceea Guvernul a si adoptat in anumite perioade de timp un important numar de ordonante de urgenta .
S-a diminuat astfel rolul Parlamentului de „unica autoritate legiuitoare a tarii”. Este adevarat insa,ca si Parlamentul nu a dezbatut in regim de urgenta aceste ordonante,asa cum il obliga prevederea constitutionala a art. 114 alin.4, teza a 3-a.
Desi textul constitutional nu prevede un termen de dezbatere a ordonantelor de urgenta,pana la o eventuala revizuire a Constitutiei opinam ca in regulamentele de organizare si functionare ale Camerelor ar putea fi prevazut acest termen.6
Se constata ca revizuirea constitutionala din 2003 a vizat si ordonantele de urgenta. Astfel,conform art.115 alin.4 „Guvernul poate adopta ordonante de urgente numai in situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata, avand obligatia de a motiva urgenta in cuprinsul acestora”.
Ordonanta de urgenta intra in vigoare numai dupa depunerea sa spre dezbatere in procedura de urgenta la Camera competenta sa fie sesizata si dupa publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei. Camerele, daca nu se afla in sesiune,se convoaca in mod obligatoriu in 5 zile de la depunere sau,dupa caz de la trimitere.
Daca in termen de cel mult 30 zile de la depunere,camera sesizata nu se pronunta asupra ordonantei, aceasta este considerata adoptata si se trimite celeilalte camere care decide asemenea in procedura de urgenta.
Ordonanta de urgenta cuprinzand norme de natura legii organice se aproba cu majoritatea prevazuta la art.76 alin.1.

________________________________________________________
6 ION RUSU, Drept Constitutional, Edit. „Lumina Lex”, Bucuresti, 2001, pag.461
Ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale,nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile,libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietate publica .
Ordonantele cu care Parlamentul a fost sesizat se aproba sau se resping printr-o lege in care vor fi cuprinse si ordonantele ale caror efecte au incetat potrivit alin.( 3 ). al art. 115.
Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa,daca este cazul, masurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonantei.

CAPITOLUL II

INITIATIVA LEGISLATIVA SI DEZBATEREA PARLAMENTARA

Legiferarea reprezinta adoptarea legilor,dupa o procedura prevazuta de Constitutie si regulamentele parlamentare. Orice procedura reprezinta un algoritm sau o succesiune de operatiuni.

SECTIUNEA I
INITIATIVA LEGISLATIVA

Potrivit art. 74,alin.1 din Constitutie, initiativa legislativa apartine Guvernului, deputatilor, senatorilor, precum si unui numar de cel putin 100.000 de cetateni cu drept de vot. Cetatenii care isi manifesta dreptul la initiativa legislativa, trebuie sa provina din cel putin un sfert din judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete sau in municipiul Bucuresti trebuie sa fie inregistrate cel putin 5000 de semnaturi,in sprijinul acestei initiative.
Abia in martie 2000 s-a adoptat Legea nr.24 privand normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative,incercandu-se,in sfarsit,instaurarea unei ordini in acest important domeniu si abrogandu-se Decretul 16/1976 privind aprobarea Metodologiei generale de tehnica legislativa.
Se prevede ca reglementarea relatiilor sociale prin lege si prin celelalte categorii de acte normative se realizeaza cu respectarea principiilor generale de legiferare proprii sistemului dreptului romanesc.
Legea dispune ca actele normative se initiaza, se elaboreaza, se adopta si se aplica in conformitate cu prevederile legii fundamentale a Romaniei, precum si cu principiile ordinii de drept.
Tehnica legislativa asigura sistematizarea, unificarea si coordonarea legislatiei, precum ti continutul si forma juridica adecvate pentru fiecare act normativ, indeplinind, astfel cerintele prevederilor art. 79 din Constitutie.
Normele de tehnica legislativa definesc partile constitutive ale actului normativ, structura, forma si modul de sistematizare a continutului acestuia, procedeele tehnice privind modificarea, completarea, abrogarea, publicarea si republicarea actelor normative, precum si limbajul si stilul actului normativ.
Normele de tehnica legislativa sunt obligatorii la elaborarea proiectelor de lege si a propunerilor legislative, in cadrul exercitarii initiativei legislative, la elaborarea si adoptare Ordonantelor si Hotararilor Guvernului, precum si la elaborarea si adoptarea actelor normative ale autoritatii administrative autonome.
Normele de tehnica legislativa se aplica in mod corespunzator si la elaborarea si adoptarea proiectelor de ordine, instructiuni si de alte acte normative emise de conducatorii organelor administratiei publice centrale de specialitate, precum si la elaborarea si adoptarea actelor cu caracter normativ emise de autoritatile administratiei publice locale. 7
Actele normative se elaboreaza in functie de ierarhia lor, de categoria acestora si de autoritatea publica competenta sa le adopte.
Categoriile de acte normative si normele de competenta privind adoptarea acestora sunt stabilite prin Constitutie si prin lege.
____________________________________________________________
7 ION RUSU, op. cit. , pag.449
Actele normative date in executarea legilor, ordonantelor sau a hotararilor Guvernului se emit in limitele si potrivit normelor care le ordona.
Proiectele de legi se elaboreaza ca urmare a exercitarii, potrivit Constitutiei a dreptului de initiativa legislativa.
Proiectele celorlalte categorii de acte normative se elaboreaza de autoritatile competente sa le initieze potrivit legii.
Proiectul de act normativ trebuie sa instituie reguli necesare, suficiente si posibile care sa conduca la o cat mai mare stabilitate si eficienta legislativa.
Solutiile pe cate le cuprinde trebuie sa fie temeinic fundamentate, luandu-se in considerare interesul social, politica legislativa a statului roman si cerintele corelarii cu ansamblul reglementarilor interne, precum si ale armonizarii legislatiei nationale cu legislatia comunitara si cu tratatele internationale la care Romania este parte.
Pentru fundamentarea noii reglementari se va porni de la dezideratele sociale prezente si de perspectiva, precum si de la insuficientele legislatiei in vigoare.
Proiectele de acte normative se supun spre adoptare insotite de o expunere de motive, o nota de fundamentare sau un referat de aprobare.
Proiectele de legi, propunerile legislative si celelalte proiecte de acte normative se redacteaza in forma prescriptiva proprie normelor juridice. Prin modul de exprimare, actul normativ trebuie sa asigure dispozitiilor sale un caracter obligatoriu. Dispozitiile cuprinse in actul normativ pot fi dup caz, imperative, supletive, permisive, alternative, derogatorii, facultative, tranzitorii, temporare, de recomandare sau alte asemenea; aceste situatii trebuie sa rezulte expres di redactarea normelor.

Textul legislativ trebuie sa fie formulat clar, fluent si inteligibil, fara dificultati sintactice si pasaje obscure sau echivoce.
Nu se folosesc termeni cu incarcatura afectiva. Forma si estetica exprimarii nu trebuie sa prejudicieze stilul juridic, precizia si claritatea dispozitiilor. Legiuitorul constituant a prevazut Guvernul printre subiectele cu drept de initiativa legislativa, ca in majoritatea sistemelor constitutionale. Este firesc acest lucru deoarece structurile executive sunt cele care aplica si executa dispozitiile legii. Or, cu ocazia aplicarii ( desigur cu conditia interpretarii si aplicarii legale a dispozitiilor legii), se observa o insuficienta reglementare sau necesitatea unor noi reglementari in alte domenii.
Guvernul Romaniei a adoptat Hotararea 400/2000, prin care se aproba Regulamentul privind procedurile pentru pregatirea, elaborarea, avizarea si prezentarea proiectelor de acte normative care se inainteaza Guvernului, precum si procedurile de supunere spre adoptare a acestora.8
Astfel, au dreptul sa faca Guvernului propuneri de acte normative, in conformitate cu atributiile si cu domeniul lor de activitate, urmatoarele autoritati publice:
- ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale precum si celelalte autoritati publice cu drept de initiativa legislativa.
- prefecturile, consiliile judetene si Consiliul general al Municipiului Bucuresti, prin Ministerul Administratiei si Internelor.

_____________________________________________________________
8 Legea nr 24/2000 a fost publicata in Monitorul Oficial nr 139/31.03.2000, iar HG nr 400/2000 a fost publicata in Monit. Oficial nr 268/14.06.2000
Proiectele de acte normative, facute de autoritatile publice, se elaboreaza, in functie de importanta si de complexitatea problemelor supuse reglementarii, pe baza unor studii si lucrari de documentare aprofundate, inclusiv de legislatie comparata urmarindu-se concordanta reglementarilor propuse cu Programul Guvernului.
In vederea elaborarii propunerilor de acte normative, la ministere si celelalte organe de specialitate ale Administratiei publice centrale, se constituie colective speciale. Colectivul se constituie prin ordin al conducatorului autoritatii in componenta acestuia fiind desemnat un reprezentant al compartimentului juridic, un reprezentant al compartimentului de integrare europeana, reprezentanti ai Directiilor corespunzatoare profilului propunerilor de reglementare si secretarul general al autoritatii publice.
Colectivul intocmeste o prima forma a proiectului de act normativ care se prezinta conducatorului ministerului, respectiv al organului central de specialitate initiator, iar in lipsa persoanei desemnate prin ordin al acestuia.
Proiectul de act normativ, insusit de catre conducatorul ministerului sau al organului de specialitate al administratiei publice centrale, initiator, se transmite, concomitent in copie ministerelor si altor autoritati publice interesate, care au obligatia de a analiza si de a comunica ministerului initiator eventualele observatii si propuneri in termen de 10 zile de la primire.
Dupa obtinerea punctelor de vedere din partea institutiilor care avizeaza , initiatorul definitiveaza proiectul de act normativ. La operatiunea de definitivare, care se face de catre colectivul desemnat pot participa si reprezentanti ai autoritatilor care avizeaza.
In cazul in care intre initiator si cei care avizeaza exista puncte de vedere diferite, proiectul de act normativ va fi avizat cu obiectii, care vor fi anexate si prezentate in cadrul sedintei Guvernului.
Proiectele de acte normative vor fi avizate din punct de vedere al legalitatii de Ministerul Justitiei, care incheie succesiunea operatiunilor din etapa de avizare.
Proiectele de acte normative se transmit Ministerului Justitiei in original, impreuna cu o copie si numai dupa obtinerea avizelor autoritatilor publice interesate. Avizul Ministerului Justitiei nu este obligatoriu in cazul Hotararilor Guvernului cu caracter individual ce au ca obiect numiri si revocari din functie, stabilirea unor date, precum si aprobarea de indicatori tehnico-economici de investitii, care sunt avizate din punct de vedere al legalitatii de Secretariatul General al Guvernului.9
In cazul acordurilor, conventiilor si altor intelegeri internationale, care se supun Parlamentului, spre ratificare, de catre Guvern,sau pentru care competenta de aprobare revine potrivit legii,Guvernului proiectul de act normativ trebuie sa fie insotit de textul actului international in limba originara si in traducere oficiala sau autorizata.
Textele actelor normative cu caracter international ce se supun ratificarii sau aprobarii, se vor stampila pe care fiecare pagina, iar pe ultima pagina se vor mentiona explicit numele si prenumele persoanelor semnatare si se va atesta, prin semnatura persoanei autorizate si prin aplicarea stampilei, conformitatea documentului cu originalul.

_____________________________________________________________
9 ION RUSU, op. cit. , pag.452
Proiectele de acte normative avizate se transmit de initiator, stampilate pe fiecare fila, Secretariatului General al Guvernului.
Secretariatul General al Guvernului va solicita indata urmatoarele avize: a) avizul Consiliului Legislativ, care urmeaza sa fie emis, potrivit legii, in termenul solicitat de Guvern, care nu poate fi mai mic de :
- 24 ore pentru proiectele de ordonanta de urgenta;
- 2 zile pentru proiectele de legi care urmeaza sa fie transmise Parlamentului cu solicitarea dezbaterii in procedura de urgenta;
- 10 zile pentru celelalte proiecte de acte normative; b) avizul Consiliului Economic si Social, in cazul proiectelor de acte normative care privesc domeniile prevazute la art.5 din legea nr. 109/1997, privind organizarea si functionarea Consiliului Economic si Social, care urmeaza sa fie emis, potrivit legii in termen de :
- 10 zile calendaristice de la primirea solicitarii, in cazul proiectelor de hotarari, de ordonante si de legi ordinare;

- 20 zile calendaristice de la primirea solicitarii, in cazul proiectelor de legi organice.
Secretariatul General al Guvernului va verifica indeplinirea conditiilor de forma pentru fiecare proiect de act normativ, inclusiv respectarea normelor de tehnica legislativa, prevazuta de Legea nr 24/2000 si va intocmi, in acest sens o nota.
Autoritatile publice si dupa caz Secretariatul General al Guvernului sunt obligate in termenele si conditiile stabilite prin Legea nr 73/1993, pentru infiintarea, organizarea si functionarea Consiliului Legislativ, sa furnizeze Consiliului Legislativ informatiile si documentele necesare privind avizarea proiectelor de acte normative.
Secretariatul General al Guvernului transmite initiatorului: a) avizul Consiliului Legislativ; b) avizul Consiliului Economic si Social; c) nota cuprinzand observatiile formulate de Secretariatul General al Guvernului, daca este cazul.
Inainte de inceperea dezbaterilor sau in cursul acestora, initiatorii pot solicita primului ministru, motivat, retragerea sau amanarea proiectelor de acte normative aflate pe ordinea de zi.
Decizia Guvernului cu privire la fiecare proiect de acte normative, luata ca urmare a rezultatului dezbaterilor, este marcata prin anuntul primului ministru privind adoptarea, amanarea, respingerea sau retragerea acestuia, dupa caz.10
Dupa sedinta Guvernului, Secretariatul General al Guvernului va proceda la:

_____________________________________________________________
10 ION RUSU, op. cit. , pag. 454 a) definitivarea actului normativ adoptat, pe baza formei refacute transmise de initiator, verificand verificarea celor stabilite in sedinta Guvernului; b) prezentarea actului normativ adoptat primului ministru, in vederea semnarii, si ministrilor conducatori ai ministerelor care urmeaza sa aplice acel act normativ, in vederea contrasemnarii.
Contrasemnarea unui act normativ adoptat de Guvern este obligatorie in termen de cel mult 24 ore de la data semnarii lui de catre primul ministru; c) numerotarea actelor normative in cadrul anului calendaristic, actele guvernului poarta data sedintei Guvernului in care acestea au fost adoptate; d) transmiterea catre secretarul general al Camerei Deputatilor, cu solicitarea publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, a ordonantelor si hotararilor Guvernului, impreuna cu notele de fundamentare ale acestora, semnate de ministrul sau de ministrii initiatori. Sunt exceptate de la publicare hotararile Guvernului care intra sub incidenta prevederilor art. 108, alin. 4, ultima teza din Constitutia Romaniei, care se comunica numai institutiilor interesate; e) transmiterea la Senat sau la Camera Deputatilor, dupa caz, a ordonantelor si a ordonantelor de urgenta ale Guvernului, insotite de expunerile de motive ale proiectelor de legi pentru aprobarea acestora si de hotararile de adoptare, semnate de primul ministru; f) transmiterea la Senat sau la Camera Deputatilor, dupa caz, a proiectelor de legi, insotite de expunerile de motive ale acestora si de hotararile de supunere a lor spre adoptare, semnate de primul-ministru.
In vederea publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, initiatorul sau initiatorii, dupa caz, au obligatia sa transmita Secretariatului General al Guvernului imediat dupa adoptare, impreuna cu actul normativ si nota de fundamentare. Aceasta trebuie sa fie semnata numai de conducatorul/ conducatorii autoritatilor publice initiatoare si sa se refere la forma finala a actului normativ, precum si la avizul Consiliului Legislativ.
Proiectele de acte normative carora li s-au adus modificari de fond ca urmare a discutarii si aprobarii lor in sedinta Guvernului, vor fi supuse unor noi avizari a Consiliului Legislativ.
In cazul in care ca urmare a noii avizari de catre Consiliul Legislativ, este necesara operarea unor modificari de fond, proiectul de act normativ va fi repus, in mod obligatoriu pe ordinea de zi a sedintei Guvernului.
Guvernul isi exercita initiativa legislativa prin transmiterea proiectului de lege catre Camera competenta sa il adopte ca prima camera sesizata.
Propunerile legislative se supun dezbaterii mai intai Camerei competente sa le adopte ca prima Camera sesizata. Se supun spre dezbatere si adoptare Camerei Deputatilor, ca prima Camera sesizata, proiectele de legi ti propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internationale si a masurilor legislative ce rezulta din aplicarea acestor tratate si acorduri.
Celelalte proiecte de lege sau propuneri legislative se supun dezbaterii si adoptarii ca prima Camera sesizata , Senatului.
Proiectele de legi se inainteaza Camerelor insotite de avizul Consiliului Legislativ.

Adoptarea cu responsabilitate si in concordanta cu reglementarile constitutionale ale art.79, a proiectelor de lege si ordonante, desigur ca ar fi inlaturat ”haosul legislativ de astazi”.11
La aceasta stare legislativa necorespunzatoare a Romaniei a contribuit si prevederea art. 4, alin. 2 din Legea nr 73/1993, pentru infiintarea, organizarea si functionarea Consiliului Legislativ, potrivit careia avizul organului de specialitate al Parlamentului are caracter consultativ in ceea ce priveste proiectele de ordonanta si hotarare cu caracter normativ supuse spre adoptarea Guvernului.
Reglementarea art. 4, alin. 2, din Legea 73/1993, este neconstitutionala.12
Cum poate fi asigurata concordanta cu Constitutia a reglementarilor din aceste proiecte daca Guvernul nu este obligat sa tina seama de avizul Consiliului Legislativ, organul de specialitate al „ unicei autoritati legiuitoare a tarii?”
Cum sa se realizeze cerintele prevazute de art.3 alin. 3, din legea anterior mentionata, privind inlaturarea contradictiilor sau necorelarilor dintre prevederile proiectelor, daca avizul este consultativ?

__________________________________________________________
11 I RUSU- Drept Constitutional si Institutii politice, edit. „ Lumina Lex”, Bucuresti, 2004, pag 456
12 I RUSU -; „ Consideratii privind natura juridica si efectele avizului Consiliului Legislativ din Romania”
Aceeasi problema privind caracterul consultativ al avizului desi este „ de specialitate” apare si in reglementarea Legii nr 24/2000, privind normele de tehnica legislativa. Se face o grava confuzie punandu-se semnul de egalitate intre natura juridica a Consiliului Legislativ, ca organ consultativ de specialitate al Parlamentului si natura juridica a avizului acestui organ.
Daca nu este obligat sa se conformeze avizului Consiliului Legislativ, cum poate Guvernul sa raspunda politic numai in fata Parlamentului pentru intreaga sa activitate, potrivit art. 108, alin. 1, din Constitutie, deci si pentru activitatea de „organizarea executarii legilor?”13
Potrivit reglementarilor constitutionale nu pot face obiectul initiativei legislative a cetatenilor problemele fiscale, cele cu caracter international, amnistia si gratierea. Se excepteaza aceste domenii pentru ca cetatenii nu pot sa cunoasca dimensiunile politicii fiscale, multiplele probleme internationale si complexitatea politicii nationale in aceste domenii. In ce priveste amnistia si gratierea, cetatenii nu pot sa stie evolutia la un moment dat a situatiei, initiativa populara fiind sub semnul oportunitatii ei. De aceea, Curtea
Constitutionala, potrivit prevederilor art. 146, lit. J, verifica indeplinirea conditiilor pentru exercitarea initiativei legislative de catre cetateni. Prin urmare, in cazul propunerilor legislative initiate de cetateni, presedintele camerei, inainte de distribuirea lor si sesizarea in fond a Comisiei Permanente competente , va solicita Curtii Constitutionale verificarea indeplinirii conditiilor constitutionale pentru exercitarea initiativei legislative.

__________________________________________________________
13- I RUSU -; Drept administartiv, Edit. „Lumina Lex”, Bucuresti, 2001, pag.94
Ca si in cazul exercitarii initiativei legislative de catre parlamentari, propunerea legislativa ce face obiectul initiativei legislative a cetatenilor trebuie sa aiba forma proiectului de lege. De aceea ea nu ramane numai in stadiu de „propunere” sau „ enuntare” ori „revendicare” oarecare, ci trebuie sa devina un proiect de lege, sa aiba o expunere de motive, textul normativ sa fie organizat pe articole, capitole etc, sa aiba avizul Consiliului Legislativ.
Daca initiativa legislativa a parlamentarilor sau a cetatenilor implica modificarea prevederilor bugetului de stat sau al bugetului asigurarilor sociale de stat, trebuie sa fie insotite si de avizul Guvernului
Proiectele de legi elaborate de Guvern, si propunerile legislative ale cetatenilor pot fi transmise Camerei Deputatilor sau Senatului, pe cand cele initiate de parlamentari se depun la Camera unde au fost prezentate. Are loc sesizarea Parlamentului si declansarea procedurii parlamentare pentru adoptarea lor.14

__________________________________________________________
14 -; IULIAN TEODOROIU Drept Constitutional si Institutii politice contemporane , vol II, Edit. „Syili” Bucuresti, 2001, pag. 89
SECTIUNEA II
EXAMINAREA SI AVIZAREA PROIECTELOR DE LEGE DE CATRE COMISIILE PARLAMENTARE

Toate proiectele si propunerile legislative se inregistreaza in ordinea prezentarii lor si sunt aduse la cunostinta Camerei, in prima sedinta prin anuntarea titlului, a initiatorului si a comisiilor sesizate pentru examinarea in fond si pentru avizare.
Ele se imprima si se distribuie de indata, fiind trecute pe ordinea de zi.
Proiectele si propunerile legislative, se transmit sub semnatura presedintelui Camerei, spre dezbatere si avizare comisiilor permanente competente.
Examinarea proiectelor si propunerilor legislative se poate face si la cererea altei comisii care se considera competenta.
Initiatorul proiectului sau al propunerii legislative poate sa isi retraga proiectul sau propunerea pana la inceperea dezbaterilor generale, cu aprobarea plenului.
In cazul in care proiectul sau propunerea legislativa a fost adoptata de Camera Deputatilor, retragerea nu mai poate fi facuta din momentul sesizarii Senatului.
Dupa examinarea proiectului sau a propunerii legislative comisia permanenta sesizata in fond intocmeste un raport care va cuprinde propuneri motivate cu privire la adoptarea sau, dupa caz, modificarea ori respingerea proiectului sau a propunerii legislative examinate.
Raportul se transmite Biroului permanent, care dispune si asigura prin secretarul general al Camerei, difuzarea acestuia parlamentarilor, Guvernului si initiatorului, cu cel putin 3 zile lucratoare inainte de data dezbaterii in plen.

SECTIUNEA III

DEZBATEREA PROIECTELOR SAU PROPUNERILOR LEGISLATIVE
IN PLENUL CAMERELOR PARLAMENTARE

Dezbaterea in plenul Camerei are doua faze: dezbaterea generala si dezbaterea pe articole.
Proiectele si propunerile legislative avizate se supun dezbaterii Camerei in succesiunea prevazuta pe ordinea de zi aprobata de aceasta.
Inscrierea pe ordinea de zi a proiectelor de lege, a propunerilor legislative se face in cel mult 30 zile de la depunerea raportului Comisiei permanente sesizate in fond.
Amendamentele care implica modificarea bugetului de stat sau a bugetului asigurarilor sociale de stat se transmit de presedintele comisiei sesizate in fond la Guvern, solicitandu-se punctul de vedere al acestuia. In cazul in care Guvernul nu transmite un punct de vedere pana la data stabilita de comisie, se considera ca amendamentul a fost acceptat.
Concluziile examinarii amendamentelor se includ in raportul comisiei, iar amendamentele se anexeaza la acesta.
Dezbaterea generala a proiectului de lege sau a propunerii legislative este precedata de prezentarea, de catre initiator, a motivelor care au condus la promovarea proiectului, precum si a raportului comisiei permanente, de catre presedintele acesteia sau de un raportor desemnat de comisie.
Pentru dezbaterea generala a proiectului sau a propunerii legislative, fiecare grup parlamentar, poate sa-si desemneze un singur reprezentant. Presedintele Camerei da cuvantul reprezentantilor grupurilor parlamentare in ordinea inscrierii. El poate propune Camerei limitarea timpului destinat dezbaterii generale.
Initiatorul proiectului sau al propunerii legislative are dreptul sa ia cuvantul inainte de incheierea dezbaterii generale.
In faza dezbaterii generale a proiectului sau a propunerii legislative nu pot fi propuse amendamente.
Daca prin raportul comisiei sesizate in fond se propune respingerea proiectului, dupa incheierea dezbaterii generale, presedintele cere Camerei sa se pronunte prin vot.
Camera trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative, cu modificarile propuse in raportul comisiei sesizate in fond.
La discutarea fiecarui articol, parlamentarii pot lua cuvantul pentru a-si exprima punctul de vedere. De asemenea, va putea lua cuvantul si reprezentantul Guvernului sau al initiatorului. Presedintele Camerei poate supune, spre aprobare, sistarea discutiilor la articolul dezbatut.
In cursul luarilor de cuvant, amendamentele privind probleme de redactare sau alte aspecte mai putin importante pot fi prezentate si oral.
Amendamentele trebuie sa se refere la continutul unui singur articol.
Discutarea articolelor incepe cu amendamentele.
In mod exceptional pot fi depuse amendamentele si in timpul dezbaterilor in plen. Cand dezbaterea amendamentelor releva consecinte importante asupra propunerii legislative, presedintele Camerei poate trimite toate propunerile in discutie comisiei sesizate in fond.
In acest caz, autorii amendamentelor au dreptul sa fie ascultati in cadrul sedintei. Acelasi drept il au si reprezentantii Guvernului.
Discutarea amendamentelor incepe cu propunerile de eliminare a unora dintre texte si continua cu cele privind modificarea sau completarea acestora.
In cazul in care exista mai multe amendamente de acelasi fel, ele se supun dezbaterii in ordinea in care au fost prezentate, incepand cu cele cuprinse in raportul comisiei sesizate in fond.15
Camera se va pronunta prin vot distinct asupra fiecarui amendament, in afara de cazul in care adoptarea unuia exclude acceptarea celorlalte.
Fiecare articol se supune votului Camerei si se adopta cu votul majoritatii parlamentarilor prezenti.

_____________________________________________________________
15 -;ION RUSU, op. cit., pag 460
CAPITOLUL III

VOTAREA,PROMULGAREA SI INTRAREA IN VIGOARE A LEGILOR

SECTIUNEA I
VOTAREA PROIECTELOR SAU PROPUNERILOR LEGISLATIVE

Votarea reprezinta adoptarea legii sau respingerea ei de catre Camera Parlamentara . In acest scop, fiecare parlamentar isi exprima votul sau.
Votul parlamentarului este personal.
Procedura de vot presupune fie votul deschis, fie votul secret.
Votul deschis poate avea loc prin : ridicarea mainii, ridicarea in picioare, apel nominal sau prin mijloace electronice.
Votul secret se poate exprima prin: buletine de vot, bile sau prin mijloace electronice. Camera hotaraste la propunerea presedintelui sau a unui grup parlamentar,ce modalitate de vot va folosi, in afara de cazul in care prin regulament se stabileste o anumita procedura de vot.
Votul prin apel nominal se desfasoara astfel : presedintele explica obiectul votarii si sensul cuvintelor:”pentru”si „contra”; unul dintre secretari da citire numelui si prenumelui deputatilor; fiecare deputat raspunde :”pentru” sau „contra”. Dupa terminarea apelului se repeta numele si prenumele deputatilor care nu au raspuns.
Votul prin mijloace electronice se realizeaza prin conectarea unuia din contactele care reprezinta „vot pentru” si „vot impotriva”sau „abtinere”.
Rezultatul votului electronic se afiseaza prin dispozitia presedintelui Camerei. In cazul in care presedintele Camerei, asistat de cei doi secretari,constata existenta unor defectiuni in conectarea circuitelor, el poate cere repetarea votului electronic sau inlocuirea acestuia cu alta procedura de vot. Dispozitivul care permite deputatului accesul la mijloacele electronice de vot este personal.
Votul cu buletine de vot se foloseste in general pentru aprobarea unor numiri in functii publice.
Inainte de votare presedintele poate cere verificarea cvorumului prin apel nominal sau prin numarare de catre secretari.
Deputatii si senatorii care nu-si exercita dreptul de vot,dar care au fost prezenti in sala de sedinte,intra in numarul regulamentar de stabilire a cvorumului. Daca in sala de sedinte nu se afla majoritatea deputatilor, presedintele amana votarea pana la intrunirea cvorumului legal.
In cursul votarii nu se poate acorda deputatilor dreptul de a lua cuvantul.
Proiectele de legi si propunerile legislative respinse de Camera nu pot fi readuse in discutia acesteia in cursul aceleasi sesiuni.16
Prima Camera sesizata se pronunta in termen de 45 de zile.
Pentru coduri si alte legi,de complexitate deosebita, termenul este de 60 de zile.
In cazul depasirii acestor termene, se considera ca proiectul de lege sau propunerea legislativa a fost adoptata.
Dupa adoptare sau respingere de catre prima Camera sesizata,proiectul sau propunerea legislativa se trimite celeilalte Camere care va decide definitiv.
In cazul in care prima camera sesizata adopta o prevedere care intra in

____________________________________________________________
16 CRISTIAN IONESCU -; Drept Constitutional si Institutii politice, vol. II, Edit. „ Lumina Lex „ , Bucuresti, 1997, pag. 245

competenta sa decizionala,prevederea este definitiv adoptata daca si cea de-a doua Camera este de acord.
In caz contrar,numai pentru prevederea respectiva, legea se intoarce la prima Camera sesizata care va decide definitiv in procedura de urgenta.
Dispozitiile anterioare referitoare la intoarcerea legii se aplica in mod corespunzator si in cazul in care Camera decizionala adopta o prevedere pentru care competenta decizionala apartine primei Camere.
Revizuirea Constitutiei in ce priveste procedura legislativa a urmarit cresterea eficientei Parlamentului si renuntarea la procedura medierii intre Camere cand se adoptau texte diferite.

SEMNAREA PROIECTULUI DE LEGE DE CATRE PRESEDINTELE CAMEREI

Dupa ce a fost votata, legea este semnata de presedintele Camerei sau daca sedinta a fost condusa de unul dintre vicepresedinti,de catre acesta.
Semnatura demonstreaza respectarea procedurii legislative.

. SECTIUNEA II

PROMULGAREA LEGII DE CATRE PRESEDINTE

Dupa votare,orice lege este inaintata sefului statului,pentru promulgare.
Promulgarea este actul prin care Presedintele Romaniei autentifica si investeste legea adoptata de Parlament cu formula executorie si dispune publicare ei in Monitorul Oficial al Romaniei.
Ca act juridic,promulgarea exprima dreptul puterii executive de a supune actul adoptat de puterea legislativa unui control atat din punct de vedere al naturii dispozitiilor cuprinse in lege, cat si din punct de vedere al constitutionalitatii acesteia.
Trebuie retinut ca Presedintele nu poate refuza promulgarea pur si simplu.
Refuzul nejustificat de promulgare poate fi considerat o abatere a Presedintelui de la una dintre indatoririle sale constitutionale.17
In ceea ce priveste termenul de lege, trebuie precizat ca sunt supuse promulgarii toate cele trei categorii de legi: legi constitutionale,legi organice si legi ordinare.
Toate celelalte acte pe care le adopta camerele,in comun sau separat, nu trebuie supuse procedurii promulgarii.
Promulgarea se face prin decret semnat de Presedinte.

_____________________________________________________________
17 CRISTIAN IONESCU op. cit. , pag. 247
Conform prevederilor art. 77 din Constitutie, promulgarea legii se face in termen de cel mult 20 de zile de la primire, Presedintele Romaniei putand cere o singura data reexaminarea legii.
De asemenea, textul constitutional prevede ca, daca Presedintele a cerut reexaminarea legii sau verificarea constitutionalitatii acesteia, promulgarea legii se face in cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate dupa reexaminare sau de la primirea deciziei Curtii Constitutionale, prin care i s-a confirmat constitutionalitatea.18
Prin urmare, promulgarea unei legi de catre seful statului roman, constituie o parte componenta, obligatorie a procedurii de elaborare si adoptare a unui proiect de lege.
Presedintele Romaniei are dupa cum am mentionat, doar dreptul se cere Parlamentului o singura reexaminarea legii sau verificarea constitutionalitatii legii.
Reprimind proiectul de lege el este obligat sa-l semneze.
Nu poate fi vorba de un refuz al semnaturii proiectului de lege, intrucat dreptul de a legifera, deci de adoptare sau refuz de adoptare a unui proiect delege, este de competenta exclusiva a Parlamentului care nu imparte cu nimeni aceasta competenta constitutionala.
In acest sens, putem considera ca sunt si dispozitiile legii fundamentale din art. 61, alin. 1: „ Parlamentul etse organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii”.

_____________________________________________________________
18 ION RUSU , op. cit., pag. 461

SECTIUNEA III
INTRAREA IN VIGOARE A LEGII

Intrarea in vigoare a legii are loc la trei zile de la data publicarii in Monitorul Oficial sau de la data prevazuta expres in textul de lege,potrivit art.78 din Constitutie.
Prevederile constitutionale din art.15, pct. 2 ,,Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale mai favorabile”, vin sa completeze grija legiuitorului constituant pentru apararea si garantarea valorilor unei democratii autentice.