Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 




Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Participarea procurorului in procesul civil
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

Art. 45, c.pr.civ., in noua lui formulare, consacra atat institutia participarii procurorului in procesul civil, cat si formele acestei participari. Pentru ca art. 45, c.pr.civ. este asezat topografic sub titlul “Partile”, se pune problema de a stii daca procurorul este parte in procesul civil, asemeni celorlalte parti. s4x18xd
Procurorul nu este pur si simplu o parte in procesul civil, el avand si atribute specifice in acest proces, din urmatoarele motive: a) Daca partile propriu-zise pot avea aceasta calitate procesuala in orice proces civil, procurorul dobandeste calitatea de parte numai in anumite procese. b) Procurorul nu a fost parte in raportul civil dedus judecatii si pe care se muleaza, de fapt, raportul procesual, el nu are in procesul civil toate dreprturile si obligatiile specifice unui pati oarecare din proces. c) Chiar atunci cand procurorul exercita actiunea civila, fiind astfel “parte principala”, cel in numele caruia s-a exercitat actiunea este introdus in proces si dispune de soarta procesului, procurorul devenind astfel, din “parte principala”, “parte alaturata”. d) Desi nu a participat in procesul civil, procurorul poate sa exercite caile de atac impotriva hotararii judecatoresti, cu toate ca, de regula, caile de atac stau doar la dispozitia persoanelor care au participat in judecata, dobandind astfel calitatea de parte in proces. e) Efectele hotararii judecatoresti, chiar atunci cand procurorul a exercitat actiunea civila, nu se rasfrang asupra procurorului, ci asupra titularilor de drepturi si obligatii la care se refera actiunea si hotararea judecatoreasca. f) Procurorul isi exercita atributiile sale si in procesul civil, potrivit prevederilor constitutionale si Legii de organizare judecatoreasca si numai in subsidiar el isi exercita drepturile si obligatiile procesuale.
In legatura cu prevederile art. 45, c.pr.civ., Curtea Constitutionala s-a pronuntat in sensul ca ele sunt neconstitutionale. Aceste prevederi ingradesc partici-parea procurorului in procesul civil in raport cu dispozitiile art. 130, Constitutie, care spune ca procurorul actioneaza pentru ocrotirea drepturilor si libertatilor cetate-nilor. Prin Decizia 71/2002 a Curtii Constitutionale s-a considerat ca prevederile art. 45, c.pr.civ. sunt constitutionale.
Potrivit art. 45, c.pr.civ. formele de participare a procurorului in procesul civil sunt urmatoarele:
1) Procurorul exercita actiunea civila in cauzele ce-i privesc pe minori, persoane puse sub interdictie sau disparuti. In textul actual, spre deosebire de cel trecut, nu se mai face mentiune cu privire la imposibilitatea procurorului de a exercita si sanctiunile strict personale. Practica judiciara considera ca actiunea strict personala este o actiune intim legata de persoana. Procurorul, exercitand actiunea, este “parte principala” in proces. Partea poate renunta la judecata, la dreptul dedus judecatii si poate incheia o tranzactie.
2) Procurorul poate pune concluzii in orice proces civil, chiar daca nu el este acela care a exercitat actiunea civila, daca considera necesar pentru apararea drepturilor si libertatilor participantilor in proces.
3) Procurorul poate exercita orice cale de atac impotriva hotararii judecato-resti, chiar daca nu a participat la judecata. In cazul in care procurorul a participat la judecata termenul pentru exercitarea caii de atac curge pentru el de la comunicarea hotararii. In cazul in care nu a partcipat la judecata termenul pentru exercitarea caii de atac curge de la pronuntarea hotararii.
4) Procurorul supravegheaza respectarea legii in actiunea in punere in execu-tare a hotararii judecatoresti ori a altor titluri executorii. El vegheaza la respectarea legii numai daca aceasta vizeaza interesele minorilor, persoanelor puse sub interdic-tie sau disparutilor.
Desi din formularea art. 45 ar rezulta ca procurorul urmareste doar punerea in executare a titlurilor executorii, trebuie sa intelegem ca el, de fapt, supravegheaza, sub aspectul legalitatii, intreaga activitate de executare silita astfel incat va putea sa faca contestatie la titlu, contestatie la o operatiune de executare silita ori va putea sa ceara intoarcerea executarii.




Incidente in desfasurarea judecatii
Judecata se deschide prin cererea de chemare in judecata sau cererea introduc-tiva ori cererea principala. Uneori insa, legea conditioneaza admisibilitatea cererii de chemare in judecata de realizarea unor acte premergatoare judecatii. Astfel, exista trei situatii:
1) Situatia din art. 109, c.pr.civ. (text nou introdus), situatie in care legea instituie o procedura prealabila obligatorie. Cererea de chemare in judecata nu este admisibila decat dupa indeplinirea acestei proceduri.
2) Potrivit Legii 29/1990 (Legea contenciosului administrativ), inainte de a introduce actiunea in contencios administrativ, trebuie parcursa procedura recursului administrativ (gratios).
3) Art. 7201, c.pr.civ. (text nou introdus) prevede ca in materia litigiilor co-merciale, partea, inainte de a se adresa instantei de judecata, trebuie sa incerce concilierea diferendului pe cale amiabila si sa faca dovada in instanta ca aceasta incercare de conciliere a esuat.
Judecata se desfasoara in doua faze:
1. Faza scrisa
2. Faza orala -; consta in prezentarea concluziilor, direct, in fata instantei, ridicarea de exceptii etc.
Faza scrisa
Se depune o cerere de chemare in judecata de catre reclamant, cu aratarea elementelor prevazute expres de art. 114 si 1141, c.pr.civ. La cerere se anexeaza copii de pe toate actele depuse in instanta. Un exemplar din cerere si din actele anexate se comunica paratului (paratilor) din proces.
Potrivit art. 118, c.pr.civ. (nou introdus), paratul este obligat sa depuna intampinare, anexand si el toate inscrisurile pe care isi sprijina intampinarea, mentionand in aceasta intampinare apararile si exceptiile ce le are de facut in raport cu cererea reclamantului.
Potrivit art. 138, c.pr.civ. pana la prima zi de infatisare (ziua cand partile legal citate pot pune concluzie de fond) reclamantul isi poate modifica sau intregi cererea de chemare in judecata, fara insa ca astfel cererea sa se considere, totusi, modificata, in urmatoarele situatii:
- Daca reclamantul indreapta greseli materiale din cerere;
- Daca el mareste sau micsoreaza catimea pretentiilor;
- Daca el solicita valoarea obiectului distrus sau pierit care face substanta litigiului.
- Daca el transforma o actiune in constatare intr-o actiune in realizarea dreptului sau invers.
In cursul procesului pot aparea cereri incidentale. O cerere incidentala poate fi orice alta cerere ulterioara celei principale, dar grefata pe cererea principala. Astfel de cereri pot fi: cererea reconventionala, de interventie voluntara a unui tert in proces, de interventie fortata a unui tert in proces.

Cererea reconventionala (art. 119, c.pr.civ.)
Are urmatoarele caractere:
- Este o cerere facuta de paratul din proces;
- Este o cerere facultativa. Numai uneori, cand legea prevede expres, ea are caracter obligatoriu;
- Este o contraactiune a paratului prin care acesta formuleaza pretentii proprii fata de reclamant;
- Desi conexa cererii principale, ea are o autonomie proprie, astfel incat in dispozitivul hotararii judecatoresti trebuie sa se mentioneze expres solutia data de instanta cererii reconventionale;
- Trebuie depusa odata cu intampinarea sau pana la prima zi de infatisare;
- Daca nu se depune in aceste termene sau nu are nici o legatura cu cererea principala, solutia nu este cea a respingerii cererii reconventionale, ci aceea a disjungerii ei pentru a fi judecata separat;

Cererea de interventie voluntara a unui tert in procesul civil (Art. 49, c.pr.civ)
Exista doua astfel de formule de interventie:
- Principala
- Accesorie

Deosebiri intre interventia principala si accesorie
- Interventia principala este o adevarata actiune a unui tert, actiune care ar putea fi judecata si separat. Interventia accesorie este o cerere in aparare.
- Interventia principala este conexa cererii introductive, dar si independenta fata de aceasta. Interventia accesorie este si ea conexa cererii introductive, dar e dependenta de aceasta.
- Interventia principala este o cerere prin care tertul invoca un drept propriu pe care-l opune ambelor parti din proces. Interventia accesorie este o aparare prin care tertul intelege sa sprijine una dintre partile din proces.
- Daca se admite interventia principala, tertul dobandeste calitatea de recla-mant in proces. Daca se admite interventia accesorie, tertul, dupa caz, poate deveni coreclamant sau coparat, in functie de persoana pentru care a intervenit.



- Prin interventia principala se modifica structura initiala a procesului atat sub aspect obiectiv, cat si sub aspectul partilor. Prin interventia accesorie se modifica structura initiala a procesului, dar numai sub aspectul partilor.
- Fata de cererea de interventie principala, care este o adevarata cerere de che-mare in judecata, se poate face cerere reconventionala. Fata de cererea accesorie, care este o simpla aparare nu se poate face cerere reconventionala.
- Interventia principala se poate face, in principiu, numai in fata primei instante si doar cu acordul partilor. S-ar putea face si direct in apel. Interventia accesorie poate fi facuta oricand, chiar direct in apel sau recurs.

Cererea de interventie fortata a unui tert in procesul civil
Cererea facuta de una dintre parti pentru aducerea in proces a unui tert. Codul de procedura civila reglementeaza urmatoarele trei forme de interventie fortata: a) Chemarea in judecata a unei alte persoane; b) Chemarea in garantie; c) Aratarea titularului dreptului;

a) Chemarea in judecata a unei alte persoane (art. 57-59, c.pr.civ.)
Are urmatoarele caractere:
1. Este o cerere preventiva, facuta in scopul de a evita un viitor proces cu tertul.
2. Daca cererea partii se admite, tertul adus in proces devine el insusi parte in acel proces.
3. Tertul chemat in proces trebuie sa fie o persoana care ar putea pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul.
4. Cererea poate fi facuta de oricare dintre parti, respectiv de catre reclamant sau parat.
5. Cererea trebuie sa fie motivata mai ales sub aspectul infatisarii elementelor de conexitate cu cererea principala si al justificarii interesului de a fi adus tertul in proces. Partea care solicita aducerea tertului in proces trebuie sa aiba capacitatea de a dispune, deci capacitatea de a face acte de dispozitie in procesul civil.
6. Trebuie facuta pana la prima zi de infatisare, pentru ca altfel instanta poate dispune disjungerea ei.
7. Este o adevarata cerere de chemare in judecata, antrenand toate efectele specifice unei asemenea cereri.
8. Fiind o adevarata cerere de chemare in judecata ea trebuie facuta numai in fata primei instante, nu direct, in apel sau recurs.
9. Pe temeiul art. 17, c.pr.civ., daca se admite, in principiu, cererea de aducere a tertului in proces si se proroga competenta instantei, trebuie ca astfel sa nu se incalce normele imperative de competenta.
Elemente procedurale specifice chemarii in judecata a unei alte persoane
Cererea de chemare in judecata a unei alte persoane poate fi facuta de oricare dintre partile din proces. Este o adevarata cerere de chemare in judecata, cu toate efectele acesteia: intreruperea prescriptiei, punerea in intarziere, transformarea dreptului intr-un drept litigios.
Daca aceasta cerere este facuta de parat ea trebuie deodata cu intampinarea sau pana la prima zi de infatisare. Cand este depusa de catre reclamant, ea trebuie facuta pana la momentul inchiderii dezbaterii. Cererea se comunica tertului, dar si partii adverse in vederea depunerii intampinarii. Tertul chemat in judecata doban-deste calitatea de parte in proces si el ia procedura din starea in care aceasta se afla.
Daca obiectul litigiului dintre partile initiale in constituie o datorie baneasca, paratul poate fi scos din proces in cazul in care el depune suma la dispozitia aceluia care va castiga procesul.

b) Chemarea in garantie
Se caracterizeaza prin urmatoarele:
1) Oricare dintre partile din proces poate sa cheme in judecata un tert care are o obligatie de garantie legala sau contractuala ori are o obligatie de despagubire a partii care ar pierde procesul.
2) Fiind o adevarata cerere de chemare in judecata a tertului garant ea trebuie facuta in fata instantei de fond, nu in apel sau in recurs.
3) Daca aceasta cerere este facuta de parat, ea trebuie sa se faca odata cu intampinarea sau pana la prima zi cu infatisare, iar daca este facuta de raclamant trebuie facuta pana la inchiderea dezbaterii.
4) Daca cererea nu este derusa in aceste termene sanctiunea nu va fi res-pingerea ei, ci disjungerea pentru a fi judecata separat.
5) Tertul garant dobandeste calitatea de parte in proces, el putand sa exercite si toate caile de atac, dar nu impotriva partii pentru care este garant, exceptand situ-atia in care el pune in discutie in exclusivitate raporturile sale cu cel garantat.



6) Solutia data de instanta asupra cererii de chemare in garantie trebuie sa se afle in dispozitivul hotararii si aceasta solutie este dependenta de modul de rezolvare a cererii principale.
Solutiile instantei asupra cererii de chemare in garantie: a) Daca cererea de chemare in garantie a fost facuta de reclamant si actiunea sa principala a fost admisa in intregime, instanta va respinge cererea ca fiind lipsita de obiect. b) Daca cererea a fost facuta de reclamant si actiunea sa principala a fost respinsa, se va admite cererea de chemare in garantie. c) Daca cererea a fost facuta de parat si actiunea principala a reclamantului a fost respins, se va respinge si cererea de chemare in garantie ca fiind lipsita de obiect. d) Daca cererea a fost facuta de parat si actiunea principala a reclamantului a fost admisa, se va admite si cererea de chemare in garantie.

c) Aratarea titularului dreptului
Elementele caracteristici ale acestei institutii sunt:
1. Paratul poate sa-l arate pe tert in vederea introducerii acestuia in proces. El o poate face daca detine un lucru ori exercita un drept asupra lucrului in numele acelui tert, iar obiectul actiunii exercitate de reclamant in constituie un drept real asupra lucrului.
2. Aratarea titularului dreptului nu este o cerere de chemare in judecata, asa incat ea poate fi facuta si prin intampinare.
3. Tertul aratat, daca este introdus in proces, dobandeste calitate de parte cu toate drepturile si obligatiile specifice unei parti.
4. Daca tertul isi recunoaste calitatea de titular si reclamantul este de acord, paratul poate iesi din proces.

Deosebiri intre formele de interventie fortata in procesul civil
1. Cererea de chemare in judecata
2. Cererea de chemare in garantie
3. Aratarea titularului dreptului
A. Prima forma si ultima forma de interventie dau expresie unor actiuni preventive, iar prin cea de-a doua forma se evita in viitor exercitarea unei actiuni in regres.
B. In prima si in cea de-a doua forma chemarea tertului in proces poate fi facuta de oricare dintre parti, iar in cea de-a treia forma cererea o poate face numai paratul.
C. In prima si a doua forma nu are o importanta speciala obiectul litigiului, iar in cea de-a treia forma nu poate fi vorba decat de un litigiu care are ca obiect un drept real.
D. In prima si ultima forma, in conditii diferite, paratul poate iesi din proces. In a doua forma garantul trebuie sa stea in proces alaturi de partea care l-a chemat.

Incidente care pot aparea in cursul judecatii
1. Jonctiunea sau disjungerea
2. Suspendarea judecatii
3. Intreruperea judecatii
Intreruperea judecatii este doar evocata in art. 282 (2), C.pr.civ., fara sa fie descrisa si fara a se face vreo exemplificare. Doctrina a imaginat o ipoteza in care poate interveni intreruperea judecatii.

Jonctiunea
Este reglementata prin dispozitiile art. 164, C.pr.civ. care prevede ca instanta din oficiu sau la cererea partilor poate sa dispuna reunirea a doua sau mai multe cereri aflate la aceasi instanta sau chiar la instante diferite, dar de acelasi grad pentru a fi judecate impreuna. Trebuie sa se indeplineasca urmatoarele conditii:
- Litigiile sa se afle pe rol (pendinte);
- Daca cererile se afla la aceeasi instanta, ele sa fi fost distribuite la complete diferite, caci altfel ar trebui sa se faca aplicarea art. 17, C.pr.civ. cu privire la proro-garea competentei instantei;
- Jonctiunea trebuie sa fie motivata de cerinta mai bunei administrari a justitiei si evitarea pronuntarii unor hotarari judecatoresti contradictorii;
Asa fiind, incheierea prin care instanta dispune jonctiunea nu este supusa nici unei cai de atac, ea fiind o masura de administratie judiciara. Pentru a opera jonc-tiunea trebuie ca in toate cererile sa fie aceleasi parti, chiar daca alaturi de ele se mai afla si alte persoane. Intre respectivele cereri trebuie sa existe o legatura suficienta care sa justifice reunirea lor. Instanta isi proroga astfel competenta, dar o va putea face numai cu respectarea normelor imperative de competenta.
In urma jonctiunii instanta va pronunta o singura hotarare, prin care va re-zolva toate cererile reunite.

Disjungerea
Este operatiunea cu semn invers, in sensul ca, la cererea partilor sau din oficiu, instanta poate sa separe doua sau mai multe cereri aflate in curs de judecata, daca judecarea lor impreuna ar fi de natura sa tergiverseze judecata.



Textul de principiu este art. 65, C.pr.civ., insa legea face si unele aplicatii speciale in materia cererii reconventionale sau in materia interventiei principale.
Conditiile disjungerii sunt urmatoarele: a) Cererile sa nu constituie o unitate litigioasa indivizibila, imposibil de separat (in materie de divort, partaj); b) Prin judecarea lor impreuna sa existe pericolul real al unei tergiversari; c) Desi art. 165, C.pr.civ. spune ca disjungerea se poate realiza in orice stare a pricinii, in realitate ea poate fi ceruta si admisa numai in fata instantei de fond.

Suspendarea judecatii
Reprezinta intreruperea cursului judecatii, fie din cauze voite sau dependente de parti, fie din cauze independente de ele. Suspendarea poate sa imbrace doua forme:
1. Suspendarea obligatorie a judecatii -; Atunci cand instanta trebuie sa ia aceasta masura.
2. Suspendarea facultativa a judecatii -; Aceasta masura ramane la apre-cierea instantei.
Suspendarea obligatorie a judecatii
Poate interveni pentru unul dintre urmatoatele motive: a) Art. 242, C.pr.civ. -; Cand instanta va dispune suspendarea daca amandoua partile o cer sau daca nici una dintre ele nu s-a prezentat la judecata si nu s-a cerut judecarea in lipsa. b) Art. 243, C.pr.civ. -; Cuprinde 5 ipoteze:
1. Decesul partii pana la introducerea in cauza a mostenitorilor;
2. Punerea sub interdictie sau in regim de curatela a partii pana la desemnarea unui reprezentant legal;
3. Decesul mandatarului partii, daca a survenit cu mai putin de 15 zile inaintea termenului de judecata, pana la numirea unui nou mandatar;
4. Incetarea fuctiei tutorelui sau curatorului, pana la numirea unui nou tutore sau curator;
5. Deschiderea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului; c) Art. 21, C.pr.civ. -; Suspendarea judecatii pana la rezolvarea conflictului de competenta. d) Art. 155 (2), C.pr.civ. -; Suspendarea se va dispune dupa ce, la cererea par-tilor, instanta a acordat un termen de judecata si totusi ele nu staruiesc in judecata. e) Art. 31, C.pr.civ. -; Judecarea se suspenda in cazul in care s-a cerut recuzarea unuia sau a mai multor judecatori. f) Art. 19 (2), C.pr.pen. -; Judecarea civila se suspenda pana la rezolvarea acti-unii penale. g) Legea 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale -; Prevede ca judecarea se suspenda pana la rezolvarea de catre curte a exceptiei de neconstitutionalitate.

Suspendarea facultativa
Poate interveni in una din urmatoarele patru situatii: a) Art. 244, C.pr.civ. -; Instanta poate dispune suspendarea in urmatoarele doua situatii:
1. Cand soulutia in litigiu atarna de recunoasterea existentei sau neexistentei unui drept care face obiectul unui alt litigiu.
2. Cand s-a inceput urmarirea penala, iar hotararea ce s-a dat de instanta pe-nala ar avea o inraurire in solutionarea litigiului civil. b) Art. 40, C.pr.civ. -; Situatia cand s-a cerut stramutarea pricinii. c) Art. 114, C.pr.civ. -; Instanta va putea sa suspende judecata daca reclaman-tul nu a completat sau modificat cererea in sensul cerut cand a dispus-o sau nu a de-pus copiile de pe actele solicitate. d) Art. 1551, C.pr.civ. -; Instanta poate sa dispuna suspendarea cand partea nu-si indeplineste obligatiile procesuale.
Indiferent de formele suspendarii, regimul procedural si efectele suspendarii se caracterizeaza prin:
- Dupa caz, suspendarea se dispune la cerere sau din oficiu de catre instanta;
- Suspendarea se dispune print-o incheiere care poate fi atacata cu recurs, separat de fond, pe toata durata suspendarii;
- Suspendarea produce un efect general fata de toate partile din proces;
- Prin suspendare instanta nu se dezinvesteste de acel litigiu, asa incat, in con-ditiile legii, el poate fi reluat;
- Daca nu se poate retine culpa exclusiva a partii ca motiv de suspendare, atunci suspendarea judecatii atrage si suspendarea cursului perimarii;
Reluarea judecatii in functie de motivele de suspendare se poate produce la cererea partilor, a mostenitorului, a tutorelului, mandatarului, administratorului judi-ciar, dupa ce partea a indeplinit obligatiile prevazute de lege, mai ales in situatia prevazuta de art. 1551, C.pr.civ.




Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910



 
Copyright 2005 - 2024 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta