 | |
 | |
  |
| Politica de confidentialitate |
|
|
 | |
| • domnisoara hus • legume • istoria unui galban • metanol • recapitulare • profitul • caract • comentariu liric • radiolocatia • praslea cel voinic si merele da aur | |
| |
 |
|||||||||
| Despre drept | |||||||||
|
|||||||||
|
|||||||||
|
Dezvoltarea societatii omenesti, in evolutia sa istorica, impune analiza profunda si permanenta a fenomenelor sociale, a dezvoltarii acestora in individualitatea specifica, in interdependenta obiectiva. Studiul statului si a dreptului, doua fenomene sociale aflate intr-o legatura si interdependenta indisolubila, se impune si pentru studentii, cei de la invatamantul superior economic, care trebuie sa inteleaga, sa interpreteze si sa aplice normele de drept, sa organizeze actiunile, activitatile legate de exercitarea profesiei de economist a unor functii publice ce are multe convergente cu aceea de jurist. Numai intelegand profund fenomenul juridic, poti dezvolta fenomenul economic si cel administrativ, il poti adapta nevoilor societatii. Acest lucru este posibil in conditiile in care juridicul reprezinta in covarsitoarea cazurilor transpunerea in norme juridice – obligatorii – a unor cerinte ale vietii societatii. Statul si dreptul se afla intr-o legatura organica; aparitia unuia a creat premisele aparitiei celuilalt: aparitia statului a condus la crearea dreptului, iar crearea dreptului a dus la dezvoltarea si consolidarea statului. Statul si dreptul ca fenomene sociale, nu pot fi studiate si intelese decat in cadrul societatii umane. Evolutia societatii umane a confirmat dictonul "ubi societas ibi ius" ("unde este societate, acolo este si drept"), iar evolutia societatii omenesti este organic legata de dezvoltarea sa economica, a mijloacelor de productie, dezvoltare ce se realizeaza in mod organizat, folosindu-se normele juridice. Cursul de fata, in forma mult sintetizata, se doreste a fi un indreptar in formarea viitorilor specialisti in administratia publica, a economistilor, care, in corelare cu studiul altor discipline juridice specifice invatamantului superior economic sau administrativ, ca, dreptul civil, dreptul comercial, dreptul administrativ, dreptul afacerilor, dreptul muncii., etc. sa contribuie nemijlocit la formarea profesionala a unor economisti competitivi.
Societatea este un fapt natural, un dar al naturii determinat de nevoia pe care o au oamenii de semenii lor. Omul nu poate exista izolat, in afara societatii. pentru a putea trai, Aristotel spunea ca omul trebuie sa fie "ori animal, ori Dumnezeu", sau, altfel spus, ori ceva mai putin decat un om, ori mult, foarte mult mai mult. Pornind de la aceste constatari se poate trage concluzia ca omul este legat de oameni, el are nevoie de a se asocia, de a apartine unei colectivitati umane, unei societati. De la inceputul fiintei sale, omul apartine unei colectivitati umane, mai restranse sau mai ample, de care nu se poate izola, pentru ca el depinde de aceasta colectivitate, iar aceasta colectivitate il incorporeaza si nu poate exista fara el. Filozofii au fost preocupati de analiza fenomenului social, a societatii in ansamblul ei, punandu-si problema daca trebuie sa existe societatea, cum trebuie sa fie constituita si guvernata. O privire in istoria omenirii evidentiaza faptul ca intotdeauna au existat grupuri de indivizi si nu indivizi izolati, ca razboaiele s-au purtat intre astfel de grupuri si nu intre indivizi separat. Temeiul real al societatii umane este in primul rand biologic, fiind constituit din insusi faptul nasterii. Societatea nu este un fapt propriu si exclusiv al omului. Exista fenomenul de societabilitate si in lumea animala, in lumea organica in general (cazul "familiilor" de albine, de furnici etc.), dar societatii umane ii corespunde caracterul progresivitatii, al perfectiunii continue, al dezvoltarii rationale. Tot legat de societatea umana ne intereseaza caracterul mecanic sau organic ce creeaza unitatea acesteia, modul de constituire a organismului social si influenta acestuia din urma asupra statului si dreptului. Si nu putem incheia cele de mai sus fara urmatoarea remarca: oamenii se nasc in cadrul societatii umane egali in drepturi si obligatii, dar nu si in posibilitati fizice si intelectuale. Aceasta inegalitate in posibilitati intre membrii unei colectivitati duce la anumite diviziuni in ceea ce priveste participarea, fiecarui individ la dezvoltarea grupului social, a societatii careia ii apartine si a unei obligatii a societatii fata de fiecare membru al sau.
Stiinta reprezinta ansamblul cunostintelor despre natura, societate si gandire dobandite de-a lungul timpului prin folosirea unor metode specifice de investigare, exprimate in concepte, principii, analize, observatii, definitii, comparatii etc. In functie de domeniul de referinta pe care-l abordeaza, stiintele se clasifica in trei mari categorii: a) stiinte despre natura; b) stiinte despre societate; c) stiinte despre gandire. Statul si dreptul, fenomene sociale ce fac obiectul cursului de fata apartin, dupa clasificarea de mai inainte, stiintelor despre societate, deci stiintelor sociale, denumite si stiinte umaniste, tocmai datorita faptului ca societatea nu exista fara oameni iar oamenii nu pot exista in afara societatii. Dintre stiintele sociale, amintim: dreptul, politologia, filozofia, sociologia, psihologia si altele. Legile dezvoltarii societatii se manifesta in insasi activitatea oamenilor care, avand ratiune, perceptie, simturi, inteleg aceasta dezvoltare a societatii si incearca sa o influenteze, pozitiv, in propriul lor beneficiu. Studiul Statului si Dreptului a preocupat gandirea umana de-a lungul timpului, urmarind sa gaseasca cele mai potrivite metode de organizare a statului, de structurare a functiilor sale, de implicare directa sau indirecta in viata societatii. legat de acest demers, studiul statului si dreptului se gasesc intr-o interdependenta organica, pentru ca Statul este acela care, percepand nevoile societatii, intervine prin normele juridice in sensul unei rationale si eficiente organizari a celor mai importante relatii interumane. Mai mult, Statul si Dreptul sunt strans legate de specificul national al fiecarei colectivitati – (societati umane) – ele nu reprezinta un Dat universal, valabil pentru orice fel de societate. Aceste afirmatii vor fi dezvoltate in continuare.
Ca orice alta stiinta Teoria generala a Statului si a dreptului trebuie sa indeplineasca trei conditii esentiale spre a putea fi considerata si recunoscuta ca stiinta, si anume:
Obiectul de studiu, de cercetare al disciplinei de fata il reprezinta cele doua fenomene sociale, statul si dreptul, aflate intr-o stransa legatura, dar facand parte din domenii diferite ale vietii sociale; astfel, Statul apartine politicului pe cand dreptul apartine juridicului. Aceasta caracteristica, mai rar intalnita la stiintele sociale, confera stiintei Teoria generala a Statului si dreptului, un caracter aparte, de complexitate. Astfel, fenomenul juridic este constituit din elemente rationale, institutionale si ideologice. Stiinta juridica, in general, are in vedere studiul juridicului in intreaga sa complexitate, ca fenomen social, originea si evolutia lui, structura, legile dezvoltarii, raportarea la diferite arii geografice de influentare etc. Latura ideologica a fenomenului juridic priveste nazuintele, vointele, sperantele, nevoile, ideile si reprezentarile despre drept, despre implicarea acestuia in viata societatii si in viata fiecarui individ, ceea ce in mod generic constituie constiinta juridica a unei societati. Institutiile juridice reprezinta punerea in practica a conceptiilor juridice si se materializeaza prin normele juridice ce constituie izvoarele dreptului in esenta sa. In baza normelor juridice iau nastere drepturi subiective, interese juridice, raporturi juridice, se instituie ordinea de drept si legalitate fata de care se face raportarea comportamentului fiecarui individ. Astfel ca, stiinta juridica, in general, studiaza juridicul in ansamblul sau, pe domenii de raportare si de reglementare, doctrina si jurisprudenta, modalitatile de influentare a fenomenului de legalitate, de constientizare juridica etc., in asa fel incat starea de normalitate, de legalitate, instituite cu ajutorul normelor de drept sa se realizeze cu restrangerea interventiei coercitive a statului si sporirea constiintei juridice. In ceea ce priveste cercetarea Statului, stiinta juridica se rezuma in principal la aspectele juridice. Statul este organizat cu ajutorul normelor juridice, structura Statului, a organismelor sale se realizeaza tot cu ajutorul normelor juridice, nu este de conceput o alta varianta. Cu toate aceste aspecte esentiale de influenta a dreptului asupra sa, Statul ramane o institutie (organizatie) politica a societatii, pentru ca el este cel care stabileste politica, directia de dezvoltare a societatii, precum si ce norme juridice trebuiesc adoptate pentru reglementarea diferitelor relatii sociale. Studiul diverselor structuri ale juridicului si politicului atat pe ramuri si pe domenii de activitate, cat si in evolutia lor istorica, cercetarea raporturilor juridice ce iau nastere in cadrul unei societati atat intre diferitele organe ale statului, cat si intre acestea si indivizi, ne permit sa observam ca stiintele juridice se structureaza pe trei mari domenii, categorii: A. Stiinta care studiaza dreptul si statul in intregul lor si in general, care formeaza obiectul Teoriei generale a Statului si dreptului; B. Stiinte care studiaza Statul si dreptul, conceptiile juridice si politice in evolutia lor istorica concreta – care formeaza obiectul de studiu al stiintelor juridice istorice (Istoria Statului si dreptului romanesc); C. Stiinte care studiaza normele juridice si raporturile juridice corespunzatoare, pe ramuri si institutii de drept, care formeaza obiectul de studiu al stiintelor juridice de ramura, precum dreptul constitutional, dreptul civil, dreptul administrativ, dreptul comercial, dreptul familiei etc. Aceasta diviziune a stiintelor juridice corespunde unor criterii reale si nu afecteaza cu nimic unitatea lor, corelatia stransa si intrepatrunderea dintre ele. Toate aceste stiinte juridice formeaza un sistem, si anume: Sistemul Stiintelor juridice, denumit si Sistemul Dreptului. Teoria generala a statului si dreptului, care prin obiectul ei de cercetare nu se limiteaza la examinarea unui sau altul segment al juridicului si politicului, ci le cerceteaza in intregul lor, poate stabili obiectul de studiu al intregii stiinte juridice, metodologia ei generala. Teoria generala a Statului si dreptului se preocupa de cercetarea legilor ale vietii juridice precum si de conceptele: drept, norma juridica, izvoare de drept, obligatii juridice, raspundere juridica, interes juridic etc. Teoria generala a Statului si dreptului nu poate sa excluda studiul principalelor aspecte ale Statului, tinand seama de legatura indisolubila dintre Stat si Drept, pentru ca cele doua fenomene sociale nu pot fi intelese si studiate in mod izolat. Stiintele sociale au un specific aparte. Ele se intrepatrund, se afla intr-o interdependenta si intr-o legatura asa de pronuntata, incat metodele folosite pentru studierea diferitelor segmente ale vietii sociale imbraca o complexitate deosebita. Astfel, studiul statului si dreptului se face folosindu-se in principal urmatoarele metode: metoda istorica, ce presupune analiza diferitelor categorii si tipuri de Stat si drept in evolutia lor atat ca esenta, cat si ca forma, structura, functiile statului si dreptului in cadrul aceleiasi societati in timp, cat si pe arii geografice sau global. Metoda istorica ne releva si evolutia in timp a statului si dreptului la diferite popoare. O alta metoda este metoda comparativa, ce presupune studiul comparat al institutiilor statului si al normelor juridice de la un Stat la altul la un anumit moment, trasaturile caracteristice ale acestor institutii, gradul se stabilitate a vietii social-politice, nivelul de trai al membrilor societatii, fenomenul de legalitate, precum si probleme de constiinta juridica ca forma a constiintei sociale. Pentru aceasta au fost create diferite institute, precum Institutul de drept comparat, care se ocupa cu studiul comparat al reglementarilor juridice din diferite tari. Din acest punct de vedere putem arata ca dreptul nostru, institutiile Statului nostru sunt influentate de norme si structuri similare existente in alte state. Potrivit Constitutiei printr-o lege organica s-a infiintat, institutia Avocatului Poporului, institutie care a fost preluata de la alte state, care nu a mai existat in sistemul nostru politico-juridic. O alta metoda folosita in cercetarea statului si dreptului este metoda sociologica, ce consta in studierea eficientei sociale a unor organisme si institutii existente in Stat, introducerea in sistemul nostru a unor astfel de organisme, care este eficienta lor dupa un anumit timp de functionare si ce influenta beneficiaza au asupra dezvoltarii societatii. Aceste metode folosite in cercetarea Statului si dreptului nu trebuie privite izolat, ci in interdependenta lor, pentru ca in general stiintele sociale sunt dependente unele de altele, fiindca fiecare studiaza aparent numai o latura, un segment al vietii sociale, insa complexitatea societatii nu poate duce la o segmentare neta, clara pentru fiecare stiinta sociala a cate unui domeniu singular.
Ca de altfel in toate stiintele sociale, si in Teoria generala s Statului si dreptului nu se pot folosi laboratoare tehnice pentru verificarea imediata a concluziilor la care se ajunge intr-o stiinta la un moment dat, pentru a se putea emite anumite principii. Astfel ca, si aceasta stiinta Teoria generala a Statului si dreptului intelege sa aplice principiul general conform caruia practica este unicul criteriu de verificare a oricarei ipoteze sau teorii emise. deci, coeficientul de probabilitate a eficientei unei organizari a Statului sau elaborarii unei norme juridice este influentat de factori intriseci si extriseci, de experienta celui care se ocupa de aceste probleme si nu in ultimul rand de gradul de stabilitate in timp a fenomenelor sociale, a vietii social-politice in general. Aceste aspecte pot fi constatate cu usurinta si in Romania, dar si in alte state din zona noastra geo-politica ce se gasesc intr-un proces de readaptare la civilizatia europeana traditionala, care sunt angrenate in procesul de trecere de la o economie planificata, supercentralizata la o economie de piata libera, concurentiala, de la un Stat dictatorial la un Stat democrat, state in care reglementarile juridice si institutionale au un restrans grad de stabilitate in sensul ca se modifica foarte des, corectandu-se diferite structuri formate in prima parte a perioadei actuale, diferite acte normative, cautandu-se cai si modalitati ale celei mai eficiente politici pentru consolidarea Statului de drept. Se spune foarte des ca practica instantelor judecatoresti, este laboratorul de verificare a normelor de drept, iar progresul social inregistrat de o societate laboratorul de verificare a functionalitatii institutiilor statului, lucru foarte adevarat daca avem in vedere faptul ca orizontul spre care tinde orice societate umana este progresul social continuu, bunastarea propriilor cetateni. Desi in sistemul nostru de drept jurisprudenta nu constituie izvor de drept, totusi aceasta influenteaza practic atat solutiile instantelor de judecata, doctrina si nu in ultimul rand legislativul in adoptarea unor norme juridice modificatoare ale celor existente. |
|||||||||
|
|||||||||
 |
|||||||||
|
|||||||||
|
|||||||||
| Copyright© 2005 - 2024 | Trimite document | Harta site | Adauga in favorite |
|
||||||||
|
|
