A. Amnistia g9d5db
Este actul de clementa acordat prin lege de Parlament, prin care, din consideren-te de politica penala, este inlaturata raspunderea penala, executarea pedepsei si celelalte consecinte ale condamnarii, pentru infractiuni conise pana la data aparitiei legii de amnistie.
Clasificare:
I. Dupa aria de cuprindere, de intindere:
1) Amnistie generala -; Cand priveste orice infractiune indiferent de gravitate.
2) Amnistie speciala -; Cand priveste anumite infractiuni, particularizate prin cuantumul pedepsei, natura lor, ori calitatea infractorilor.
II. Dupa conditiile in care amnistia devine incidenta:
1) Amnistia neconditionata (pura sau simpla) -; Cand incidenta ei nu este sub-ordonata indeplinirii vreunei conditii speciale.
2) Amnistia conditionata -; Incidenta acesteia este subordonata indeplinirii anumitor conditii.
III. Dupa momentul in care intervine:
1) Amnistia antecondamnatorie -; Cand intervine dupa savarsirea infractiunii, dar inainte de condamnarea definitiva pentru aceasta.
2) Amnistia postcondamnatorie -; Cand intervine dupa ce hotararea de con-damnare a ramas definitiva.
Efectele amnistiei
I. Efectele amnistiei antecondamnatorii
Amnistia are ca efect inlaturarea raspunderii penale pentru fapta savarsita. Astfel, daca nu a fost declansat procesul penal, acesta nu va mai fi pornit, iar daca procesul a inceput deja, acesta va inceta in momentul aplicarii actului de amnistie. Exista o exceptie in acest caz, atunci cand procesul va continua la cererea inculpa-tului pentru ca acesta sa-si poata dovedi nevinovatia. Daca la finalizarea procesului inculpatul este gasit nevinovat, instanta va pronunta o solutie de achitare. In cazul in care se constata vinovatia inculpatului el nu va fi condamnat, facandu-se aplica-rea prevederilor actului de amnistie.
II. Efectele amnistiei postcondamnatorii
Amnistia are ca efect incetarea executarii pedepsei, precum si inlaturarea tuturor consecintelor care decurg din condamnare. Aceasta inseamna ca respectiva con-damnare nu se ia in considerare la stabilirea starii de recidiva si ca nu va constitui un impediment la acordarea liberarii conditionate. De asemenea, daca pedeapsa a fost pusa in executare, executarea va inceta, iar daca nu a fost pusa in executare, aceasta nu va mai incepe.
Efectele amnistiei postcondamnatorii se produc intotdeauna numai pentru viitor. Astfel, amenda platita pana in momentul intervenirii actului de amnistie nu se va restitui, iar condamnatul nu va primi despagubiri pentru partea executata din pedeapsa.
Limitele amnistiei
1) Limita temporala
Reprezinta momentul pana la care opereaza actul de amnistie. Prevederile actu-lui de amnistie se aplica infractiunilor savarsite pana la data indicata in cuprinsul actului sau, in lipsa unei asemenea precizari, pana la data intrarii in vigoare a legii de amnistie. Amnistia este, prin esenta ei, o lege cu aplicare retroactiva.
O problema discutata in doctrina este cea referitoare la efectele amnistiei in legatura cu infractiunile cu durata de executare. Astfel, se discuta ce se intampla in cazul unei infractiuni continuate ale carei acte sunt savarsite o parte inainte de intervenirea amnistiei si o parte dupa intervenirea acesteia. In unele sisteme de drept (Italia) se prevede ca amnistia inlatura raspunderea penala pentru actele savarsite anterior interventiei amnistiei. Daca este vorba de o infractiune continua, se considera ca, pentru a beneficia de amnistie, aceasta trebuie sa se fi epuizat ante-rior intervenirii amnistiei. In sprijinul acestor argumente se sustine ca infractiunea continuata este o forma a unitatii legale (este o interventie a legiuitorului) si ca, pe calea unui act de amnistie, legiuitorul poate scinda o astfel de infractiune. In schimb, infractiunea continua apartine unitatii naturale de infractiuni, astfel incat legiuitorul nu poate interveni spre a scinda aceasta unitate.
Doctrina romana nu a impartasit aceasta distinctie. Desi nu exista un text de lege expres, atat doctrina, cat si jurisprudenta romaneasca apreciaza ca amnistia poate produce efecte cu privire la o infractiune continua, continuata sau de obicei numai in masura in care ea s-a epuizat anterior adoptarii actului de amnistie sau datei pre-vazute pentru aplicabilitatea actului de amnistie.
2) Limita materiala
Se refera la sfera infractiunilor pentru care legea de amnistie poate fi aplicata. Aceasta limita poate fi determinata in functie de mai multe criterii:
- Dupa natura infractiunilor
- Dupa valoarea prejudiciului
- Dupa persoana sau varsta condamnatului
- Dupa limita pedepsei
Efectele amnistiei:
Potrivit art. 119 (2), cod penal amnistia nu produce efecte asupra masurilor de siguranta, a masurilor educative, a despagubirilor civile sau asupra drepturilor per-soanei vatamate.

Exceptii:
In cazul masurilor de siguranta produc efecte in anumite situatii. Astfel, interzicerea aflarii intr-o anumita localitate si interzicerea intoarcerii in locuinta fa-miliala nu se poate dispune decat daca persoana a fost condamnata la o anumita pe-deapsa. Daca nu a fost condamnata ca efect al amnistiei, nu se pot dispune aceste masuri.
In doctrina exista discutii cu privire la faptul daca se vor mai executa masurile de siguranta atunci cand amnistia intervine dupa ce acestea au fost aplicate. In legatura cu aceasta problema exista doua opinii. Prima opinie spune ca se vor apli-ca oricum masurile de siguranta. Cea de-a doua sustine ca acestea nu se vor mai executa, deoarece art. 119 (1), cod penal arata ca pe data aplicarii actului de amnistie inceteaza toate consecintele condamnarii.
Referitor la masurile educative, marea majoritate a actelor de amnistie adoptate in ultimii ani au prevazut ca amnistia se aplica si masurilor educative, legiuitorul derogand de la art. 119 (2), cod penal.
Spre deosebire de celelalte doua cazuri, amnistia nu produce efecte asupra drep-turilor persoanelor vatamate (despagubirile civile).

B. Gratierea
Este un act de clementa adoptat de catre Parlament, pe cale de lege sau de catre seful statului, prin decret care are ca efect inlaturarea executarii unei pedepse, redu-cerea unei pedepse sau inlocuirea acesteia cu o specie de pedeapsa mai usoara.
Clasificare:
I. In functie de intinderea efectelor:
1) Gratiere totala -; Cand se inlatura in intregime executarea pedepsei.
2) Gratiere partiala -; Cand produce efecte doar asupra unei parti din pedeapsa.
II. Dupa numarul subiectilor vizati:
1) Gratiere individuala -; Acordata de presedinte prin decret prezidential. Inter-vine, intotdeauna, dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare.
2) Gratiere colectiva -; Acordata de Parlament, prin lege. Poate interveni si an-terior ramanerii definitive a hotararii, dar aplicarea ei se va face doar dupa ce hota-rarea a ramas definitiva.
III. Dupa modul in care se produc efectele gratierii:
1) Gratiere neconditionata -; Cand efectele sale se produc definitiv si irevoca-bil de la data aplicarii actului de gratiere.
2) Gratiere conditionata -; Cand efectele definitive se produc doar la expirarea unui termen de incercare stabilit prin actul de gratiere. Desi Codul penal nu o mentioneaza in mod expres in art. 120, gratierea conditionata se regaseste in numeroase legi de gratiere. Efectele definitive ale acesteia, respectiv considerarea ca executata a pedepsei ori a unei parti din pedeapsa, se produc la expirarea termenului de incercare. Acest termen este stabilit prin fiecare lege, dar, de regula, el este de 3 ani.
La fel ca amnistia, gratierea opereaza retroactiv cu privire la fapte savarsite anterior adoptarii actului de gratiere. In schimb, spre deosebire de amnistie, chiar daca intervine anterior condamnarii, gratierea va produce efecte doar dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare. In caz de gratiere intervenita inainte de condamnare este obligatorie continuarea procesului penal pana la finalizarea acestuia si abia apoi se va face aplicarea actului de gratiere.
Efectele gratierii
Indiferent de forma gratierii se vor produce aceleasi efecte. Acestea pot fi:
Considerarea ca executata a pedepsei in intregul sau, considerarea ca executata a unei parti din pedeapsa sau comutarea pedepsei intr-o specie mai usoara (comutarea detentiunii pe viata in pedeapsa cu inchisoarea, sau comutarea acesteia din urma in pedeapsa cu amenda).
Daca este vorba de o gratiere neconditionata, aceste efecte se produc de la momentul aplicarii gratierii. Daca intervine o gratiere conditionata, efectele se produc la momentul expirarii termenului de incercare.
Caracteristic gratierii conditionate este si faptul ca in cazul acesteia poate interveni revocarea ei. Aceasta intervine atunci cand condamnatul savarseste o noua infractiune (uneori, legiuitorul prevede ca orice infractiune poate atrage revocarea, alteori limiteaza acest efect doar la infractiunile intentionate) in termenul de incercare. In caz de revocare a gratierii conditionate se aplica cumulul aritmetic, pedeapsa gratiata adaugandu-se la pedeapsa aplicata pentru infractiunea care a atras revocarea gratierii.
Gratierea poate interveni si cu privire la o pedeapsa a carei executare a fost sus-pendata. Intr-un asemenea caz, partea de pedeapsa care a fost gratiata se va scadea din termenul de incercare al suspendarii. Daca gratierea e totala, din termenul de incercare al suspendarii va ramane doar acel termen fix de 2 ani, care va continua sa curga, functionand ca un termen de reabilitare special. Termenul de incercare al gratierii incepe sa curga de la data aplicarii actului de gratiere.
Daca in termenul de incercare condamnatul nu savarseste o alta infractiune, pedeapsa se va considera executata de la data aplicarii actului de gratiere. In cazul in care infractorul comite o noua infractiune, exista mai multe posibilitati pentru revocarea gratierii dispusa pentru o pedeapsa a carei executare a fost suspendata, in functie de momentul in care este comisa aceasta infractiune (in termenul de incer-care al gratierii, in termenul de incercare al suspendarii sau in ambele termene). Vom avea in acest caz doua termene de incercare: termenul de incercare al suspendarii si termenul de incercare al gratierii. Comiterea unei noi infractiuni poate atrage atat revocarea suspendarii, cat si revocarea gratierii.

Avem 4 situatii:

1) Cand infractiunea este comisa doar in termenul de incercare al suspendarii.

Termenul fix de 2 ani Partea negratiata Partea gratiata

Termenul de incercare la gratierii
I2

In acest caz, dat fiind ca termenul de incercare al gratierii a expirat, efectele gratierii s-au produs in mod irevocabil. Astfel, partea din pedeapsa care a fost gratiata va fi considerata ca executata in mod irevocabil. In exemplul dat, va opera revocarea suspendarii conditionate si se va aplica sistemul cumulului aritmetic. Astfel, pedeapsa pentru noua infractiune se va adauga la restul negratiat din pe-deapsa initiala.
2) Infractiunea e savarsita in termenul de incercare al gratierii si in termenul partii gratiate din pedeapsa.

Termenul fix de 2 ani Partea negratiata Partea gratiata

Termenul de incercare la gratierii
I2

In aceasta situatie, noua infractiune fiind savarsita in termenul de incercare al gratierii, se va revoca gratierea. Efectul revocarii gratierii consta in reintregirea termenului de incercare al suspendarii. Astfel, se constata ca noua infractiune e comisa si in termenul de incercare al suspendarii, ceea ce va atrage revocarea suspendarii, iar infractorul va executa pedeapsa pentru noua infractiune adaugata la pedeapsa initiala in intregul ei.
3) Infractiunea e savarsita dupa expirarea termenului de incercare al suspendarii, dar in termenul de incercare al gratierii.

Termenul fix de 2 ani Partea negratiata Partea gratiata

Termenul de incercare la gratierii

I2

In aceasta ipoteza se va revoca gratierea, caci infractiunea este savarsita in termenul de incercare al gratierii. Efectul revocarii este reintregirea termenului de incercare al suspendarii. Totusi, se constata ca acest din urma termen, chiar reintregit, se implinise la momentul comiterii noii infractiuni si, deci, nu mai este posibila revocarea suspendarii. In concluzie, infractorul va executa doar pedeapsa pentru infractiunea savarsita ulterior.
4) Infractiunea e savarsita dupa expirarea termenului de incercare al gratierii si in timpul fractiunii de pedeapsa ce a fost gratiata.

Termenul fix de 2 ani Partea negratiata Partea gratiata

Termenul de incercare la gratierii
I2

In aceasta situatie, dat fiind ca termenul de incercare al gratierii a expirat, efectele sale s-au produs cu titlu definitiv, adica partea de pedeapsa gratiata este in mod irevocabil considerata ca executata. Astfel, aceasta fractiune iese din structura termenului de incercare al suspendarii (care acum se compune din perioada fixa de 2 ani si partea negratiata din pedeapsa) si se considera ca noua infractiune e savarsita dupa epuizarea acestui termen. In concluzie, nu mai poate opera revocarea si infractorul va executa doar pedeapsa prevazuta pentru noua infractiune.

Limitele efectelor gratierii
1) Limita temporala
Aceste limite sunt similare cu cele de la amnistie. Si in cazul gratierii, aceasta opereaza cu privire la o infractiune continua, continuata sau de obicei doar daca s-a epuizat anterior datei stabilite prin actul de gratiere.
2) Limita materiala
Priveste sfera infractiunilor la care se aplica gratierea. Aceasa limitare este stabilita in fiecare caz in parte prin legea de gratiere.
3) Limita efectelor pedepsei
Gratierea nu produce efecte asupra pedepselor complementare, afara de cazul cand prin actul de gratiere se dispune astfel. Art. 120 (4), cod penal prevede ca gratierea nu are efecte asupra masurilor de siguranta si asupra masurilor educative. Insa, in practica legislativa, au existat numeroase acte de gratiere a caror aplicabili-tate a fost extinsa si in cazul masurilor educative. Nu au fost insa extinse si asupra masurilor de siguranta. De asemenea, gratierea nu produce efecte asupra drepturilor persoanei vatamate.
Condamnarile in privinta carora a intervenit gratierea pot fi luate in calculul starii de recidiva. Este important de precizat ca gratierea nu are ca efect reabilitarea de drept.
C. Prescriptia
Exista doua feluri de prescriptie extinctiva:
1) Prescriptia raspunderii penale
2) Prescriptia executarii pedepsei
In dreptul penal nu exista un termen general de prescriptie, ci sunt termene spe-ciale pentru fiecare caz.
1) Prescriptia raspunderii penale
Are ca efect inlaturarea raspunderii penale pentru fapta savarsita. De aceea se considera ca, in dreptul penal, prescriptia reprezinta o sanctiune la adresa pasivitatii organelor judecatoresti care au avut dreptul sa-l traga la raspundere pe infractor. Efectul prescriptiei raspunderii penale este similar cu cel al amnistiei antecon-damnatorii.
Prescriptia opereaza indiferent de gradul de gravitate a infractiunii, cu exceptia infractiunilor contra pacii si omenirii. Termenele de prescriptie se determina in functie de natura si durata sanctiunii prevazute de lege pentru fapta care se prescrie, avandu-se in vedere maximul special al acestei pedepse:

- Daca este o pedeapsa cu detentiunea pe viata sau cu inchisoarea mai mare de 15 ani, termenul este de 15 ani.
- Daca este o pedeapsa cuprinsa intre 10-15 ani, termenul este de 10 ani.
- Daca este o pedeapsa cuprinsa intre 5-10 ani, termenul este de 8 ani.
- Daca este o pedeapsa cuprinsa intre 1-5 ani, termenul este de 5 ani.
- Daca este o pedeapsa cu inchisoarea pana la un an sau amenda, termenul este de 3 ani.
Termenul de prescriptie incepe sa curga de la data savarsirii infractiunii (cand se produce rezultatul in cazul infractiunilor de rezultat, cand are loc actiunea sau inactiunea in cazul infractiunilor formale si cand se epuizeaza infractiunea in cazul infractiunilor cu durata de executare). In cazul minorilor termenele de prescriptie se reduc la jumatate. Asadar, in cazul minorilor opereaza o dubla reducere, pentru ca termenul de incercare se calculeaza in functie de limitele pedepsei reduse la juma-tate, iar apoi termenul astfel calculat se reduce si el la jumatate.
Ex: In cazul unei pedepse cu inchisoarea de la 5-15 ani termenul de incercare va fi de 4 ani.
Intreruperea prescriptiei
Are loc atunci cand intervine un act de tragere la raspunderea penala a faptuito-rului sau atunci cand se efectueaza orice act de procedura care trebuie comunicat invinuitului sau inculpatului (fac parte din aceasta categorie arestarea, citatia, confruntarea etc.).
Suspendarea cursului prescriptiei
Are loc atunci cand, potrivit legii, exista o cauza care impiedica punerea in miscare sau continuarea actiunii nepenale. De exemplu, in cazul infractiunilor care intra sub incidenta legii penale romane in baza principiului realitatii, actiunea penala se pune in miscare numai cu autorizarea procurorului general. Pana cand intervine aceasta autorizare, cursul prescriptiei este suspendat.
De asemenea, se considera suspendat cursul prescriptiei si in caz de intrerupere a procesului penal pe motivul existentei unei boli grave a invinuitului sau incul-patului. Alta situatie in care se intrerupe termenul este cea in care intervine un eveniment imprevizibil, care impiedica desfasurarea unor acte de procedura (locali-tatea in care s-a comis infractiunea e izolata din cauza unor calamitati naturale).
Diferenta dintre intreruperea si suspendarea prescriptiei
Dupa intrerupere incepe sa curga un nou termen, iar dupa suspendare cursul termenului continua o data cu disparitia cauzei de suspendare, luandu-se in calcul si perioada anterioara intervenirii suspendarii.
Pentru a evita o prescriptie perpetua, legiuitorul a reglementat o prescriptie spe-ciala care are ca efect inlaturarea raspunderii penale pentru fapta comisa, indiferent de numarul intreruperilor, daca termenul de prescriptie a fost depasit cu jumatate din durata sa.
2) Prescriptia executarii pedepsei
Are ca efect considerarea ca executata a pedepsei dupa trecerea unui interval de timp prevazut de lege. Termenele de prescriptie, in acest caz, se determina in func-tie de natura pedepsei a carei executare se prescrie, tinandu-se cont de durata con-cret stabilita de instanta pentru aceasta pedeapsa:
- Daca este o pedeapsa cu detentiunea pe viata sau cu inchisoarea mai mare de 15 ani, termenul este de 20 de ani.
- Daca este o pedeapsa cu inchisoarea de pana la 15 ani, termenul va fi format dintr-o perioada fixa de 5 ani la care se adauga jumatate din pedeapsa aplicata.
- Daca este o pedeapsa cu amenda, termenul va fi de 3 ani.
- Daca este vorba de sanctiuni cu caracter administrativ aplicate in cazul faptelor care intra sub incidenta art. 181, cod penal, termenul este de un an.
In cazul minorilor termenul de prescriptie se reduce la jumatate.
Intreruperea termenului prescriptiei
Legiuitorul reglementeaza doua cauze de intrerupere:
- Cand incepe executarea pedepsei.
- Cand infractorul savarseste o noua infractiune.
Suspendarea termenului prescriptiei
Atunci cand exista o dispozitie legala ce impiedica, potrivit Codului de procedura penala (in acest cod sunt reglementate institutiile amanarii sau intrerupe-rii pedepsei), punerea in executie sau continuarea executarii pedepsei.
Termenul de prescriptie a executarii pedepsei curge de la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare. In cazul revocarii suspendarii conditionate, a suspendarii sub supraveghere, a executarii pedepsei la locul de munca sau a revocarii liberarii conditionate, termenul curge de la data ramanerii definitive a hotararii de revocare.
Pe perioada termenului de prescriptie a executarii pedepsei opereaza pedepsele accesorii, iar dupa expirarea acestui termen opereaza pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi.
Efectul e doar considerarea pedepsei ca executate, nu si inlaturarea raspunderii penale pentru fapta comisa. Astfel, o pedeapsa prescrisa se considera executata si se ia in considerare la starea de recidiva.

D. Lipsa sau retragerea plangerii prealabile
De regula, actiunea penala se pune in miscare din oficiu. Exista, totusi, si excep-tii, atunci cand promovarea unor actiuni este lasata la latitudinea persoanei vatamate. Aceasta se face fie in considerarea pericolului social redus al infractiunii, fie datorita faptului ca desfasurarea procesului i-ar putea cauza prejudicii morale partii vatamate.
De obicei actiunea este pusa in miscare la plangerea prealabila a victimei in cazul urmatoarelor infractiuni: insulta, calomnie, loviri, vatamare corporala, viol in forma simpla (chiar daca aceasta infractiune prevede un pericol social ridicat, actiunea se va pune in miscare doar la plangerea victimei tocmai pentru ca este o situatie stanjenitoare pentru aceasta si ii poate aduce prejudicii morale).
Daca legea prevede ca actiunea se pune in miscare doar la plangerea prealabila a partii vatamate, absenta acestei plangeri inlatura raspunderea penala. Prin exceptie, actiunea penala se poate pune in miscare si din oficiu atunci cand persoana vatamata e lipsita de capacitate de exercitiu sau e o persoana cu capacitate de exer-citiu restransa.
Retragerea plangerii
Are acelasi efect ca si lipsa acesteia, adica inlatura raspunderea penala. Pentru aceasta trebuiesc indeplinite conditiile urmatoare:
1) Rretragerea plangerii trebuie facuta de persoana prevazuta de lege, adica de catre persoana vatamata sau de reprezentantul legal ori contractual al acesteia.
2) Retragerea trebuie sa fie explicita, adica sa constea intr-o declaratie in fata in-stantei prin care persoana vatamata arata ca renunta la actiunea penala introdusa. Prin exceptie, retragerea poate fi si implicita daca sunt indeplinite conditiile:
- Este vorba de una dintre infractiunile prevazute de art. 279, lit. a), cod pr. pen., adica de insulta, calomnie, amenintare, lovire in forma simpla, abuz de incre-dere.
- Persoana vatamata sa fi lipsit nejustificat de la doua termene consecutive. Aceasta conditie nu e indeplinita atunci cand partea vatamata nu a fost legal citata sau cand a fost prezent aparatorul legal al acesteia.
- Cauza sa se afle in curs de judecata la prima instanta.
3) Retragerea plangerii sa intervina inainte de ramanerea definitiva a hotararii.
4) Retragerea sa fie totala si neconditionata. Nu e posibila o retragere sub condi-tia executarii unei prestatii de catre inculpat.
Plangerea prealabila e guvernata de principiul solidaritatii active si pasive. A-tunci cand exista mai multe persoane vatamate, se va angaja raspunderea penala a inculpatului, chiar daca plangerea a fost introdusa sau mentinuta doar de o singura persoana. Potrivit principiului solidaritatii pasive, atunci cand fapta a fost comisa in participatie este suficienta introducerea ori mentinerea plangerii pentru unul singur dintre participanti pentru a se antrena raspunderea penala a tuturor participantilor.
In cazul retragerii plangerii penale inculpatul poate cere continuarea procesului pentru a-si dovedi nevinovatia. Retragerea plangerii trebuie sa intervina inaintea finalizarii procesului.

E. Impacarea partilor
Este un act bilateral prin care inculpatul si partea vatamata consimt sa puna capat procesului, inlaturand raspunderea penala si stingand actiunea civila.
Spre deosebire de retragerea plangerii prealabile, care opereaza in rem, impaca-rea partilor produce efecte in personam, operand doar intre partile care s-au impa-cat. In concluzie, nu opereaza solidaritatea activa sau pasiva.
Pentru a produce efecte, impacarea partilor trebuie sa indeplineasca conditiile:
1) Sa fie vorba de o infractiune pentru care legea prevede impacarea partilor. De regula, aceste infractiuni sunt cele care necesita plangerea prealabila a partii vata-mate, fiind infractiuni ce prevad un pericol social redus. Totusi, nu este vorba despre toate infractiunile ce necesita plangerea prealabila a partii vatamate, ci doar de acele infractiuni in care legiuitorul a instituit in mod expres posibilitatea impa-carii partilor. Aceasta opereaza si in cazul unor infractiuni a caror urmarire se dis-pune din oficiu (art. 180 (11) si (21), cod penal).
2) Impacarea partilor trebuie sa intervina pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti.
3) Impacarea sa se faca de catre persoanele abilitate in acest sens. De regula, impacarea intervine intre inculpat si partea vatamata. Totusi, in cazul persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu, impacarea se face de catre reprezentantii lor legali, iar in cazul persoanelor cu capacitate de exercitiu restransa, impacarea se face personal cu incuviintarea ocrotitorului legal.
4) Impacarea trebuie sa fie totala si neconditionata.
5) Impacarea trebuie sa fie, intotdeauna, explicita.
Daca partile s-au impacat, tinand cont ca este vorba de un act bilateral, partea vatamata nu mai poate cere continuarea procesului.