Acest domeniu aparent atat de spectaculos al crecetarii cdriminalistice a aparut si s-a dezvoltat plecand de la bazele si datele stiintifice oferite de balistica propiiu-zisa ca stiinta care satudiaza fenomenele legate de tragerea cu armele de foc. s9p15pp
Necesitatile cercetarii judiciare a unor evenimente in care au fost utilizate si arme de foc- omorurri , sunicideri, jafuri, -au dus la apartia balisticii judiciare.
Balistica judiciara este o ramura a tehnicii criminalistice, care elaboreaza metodele si mijloacele tehnico stiintifice de studiere a armelor de foc portative, a munitiilor acestora si a urmelor impuscaturii, in vederea identificarii armei cu care s-a tras si ulterior a autorului infractiunii.
In prezent, gradul de complexitate al infractiunilor comise cu arme de foc, variaza de la vatamari corporale sau ucideri din culpa, in cadrul unor accidente de vimatoare, pina la infractiuni de omor comise de persoane care prezinta un grad sporit de pericol social.
Existenta unor grupari de tip mafiot, care isi disputa suprematia asupra unor zone sau domenii din ceea ce denumim “economie subterana”si internationalizarea legaturilor acestor grupari, au generat in numeroase cazuri, reglari de conturi in vederea inlaturarii “concurentei”.
Atentatele cu bomba si atacurile armate, intervenite intre grupurile rivale, au indignat si ingrozit opinia publica, facind sa scada increderea in organismele abilitate de lege cu prevenirea si combaterea acestor infractiuni.
Activitatile predilecte ale retelelor criminalitatii organizate constau in: traficul de arme; munitii; substante radioactive; explozivi; valuta falsa; droguri; prostitutie; reciclarea fondurilor ilicite e. t. c.
Pana dupa anul 1989, regimul exercita un control sever al armelor si munitiilor. Transformarile survenite dupa acest an, convulsiile sociale inerente, au facut posibil ca un numar mare de arme de provenienta straina sa fie introduse ilicit in tara. La acestea se adauga sustragerile de armament si munitii, comise pe teritoriul Romaniei.
In acestre conditii apare ca foarte dificila misi unea organelor de urmarire si impun o investigare minutioasa, riguros stiintifica a acestor cauze, in vederea identificari personelor vinovate si a tragerii lor la raspundere penala. Dezvoltarea industriei de armament, a facut posibila aparitia, pe linga armamentul clasic si a armamentului cu destinatii speciale. Acest tip de armament este utilizat de fortele de mentinere a ordinii publice, de unitatile antiteroriste dar in egala masura si de organizatii mafiote, grupari teroriste sau alte categorii de infractori. Aceste imprejurari impun o noua evaluare a balisticii judiciare, prin prisma realizarii unor cercetari si experimente, care sa puna la dispozitia specialistilor, un vast bagaj de cunostinte, vizind caracteristicile tehnice, urmele, metode si mijloace eficiente de identificare a armamentului incadrat in aceasta categorie. Balistica judiciara, in prezent, are un obiect propriu de cercetare, principii si legitati proprii, legAturi cu alte stiinte teoretice si practice si metode proprii de cercetare stiintifica. Aceasta ramura a tehnicii criminalistice nu se identifica cu balistica generala, prima are aplicabilitate in cauzele privind infractiuni comise cu arme de foc, iar cea de-a doua prezinta interes din punct de vedere militar. Balistica generala are doua ramuri:balistica interioara si balistica exterioara.
Balistica interioara studiaza toate fenomenele si procesele care au loc pe timpul tragerii. Tragerea este un proces termodinamic si gazodinamic complex si rapid, aproape instantaneu. Sursa de energie utilizata si nt combustibilii chimici, sub forma de pulberi balistice, caracterizati de o mare cantitate de energie chimica_. Balistica exterioara este o ramura a mecanicii, care studiaza legile miscarii unui corp greu, aruncat sub un anumit unghi fata de orizont.
In prezent balistica interioara si balistica exterioara sunt doua stiinte tehnice de sine statatoare si bine definite. Ele studiaza fenomene de naturii diferite si dispun de legi si mijloace propriide investigare teoretica si experimentala. S-au realizat si studii de balistica a tintei, care abordeaza din punct de vedere militar fenomenele care se produc in momentul atingerii acesteia de catre proiectil.
Istoria balisticii judiciare, este strins legata de perfectionarea si dezvoltarea tehnicii, privind constructia armelor de foc, de raspandirea lor pe toate continentele lumii si de utilizarea acestora in comiterea unor infractiuni. Din punct de vedere etimologic, radacinile cuvintului”balistica”se regasesc in termenul latin “balista” si in grecescul “ballo”, care inseamna “a arunca”. Termenul prvine din antichitate si evidentia un atac cu ajutorul catapultelor, care , printr-un sistem mecanic , aruncau sub un unghi de 450 bolovani sau alt gen de proiectile asupra cetatilor asaltate.
Aparitia armamentului portativ si utilizarea acestuia in comiterea unor infractiuni, a impus cu necesitate, orientarea eforturilor spre descoperirea unor metode de identificare a armelor folosite, metode care s-au dezvoltat dea lungul timpului.
In anul l835 Henry Goddard a identificat autorul unei infractiuni de omor, comisa cu arma de foc dupa o urnma descoperita pe proiectilul in litigiu, urma care-;ui avea corespondenta in tiparul pentru gloan’te descoperit la domiciliul persoanei banuite.
Henry Goddard nu a aprofundat cercetarile si nu s-a gandit sa elaboreze o metoda de investigare stiintifica in acest domeniu.
Alexandre Lacassagne profesor de medicina legala la Lyon, a desoperit pentru prima data importanta striatiilor lasate de ghinturile tevii pe proiectil in procesul identificarii armei de foc, in anul l889.
La Berlin chimistul Paul Ieserich a efectuat in l888 o tragere experimentala cu o arma in litigiu, obtinind un proiectil model de comparatie si a efectuat o examinare comparativa a proiectilului in litigiu cu cel tras experimental, la microscop, constatand ca striatiile celor doua proiectile sunt identice.
In l905 Richard Kokel, sefului Institutului Medico Legal din Leipzig a evidentiat profilul urmelor lasate de ghinturi, prin rularea proiectilelor pe placute de ceara si oxid de zinc, dupa care a examinat comparativ negativele proiectilelor in litigium, cu negativul proiectilelor model de comparatie .
Pornind mai departe pe firul istoriei, o alta descoperire importanta a fost realizata in l9l3 de profesorul Baltazard din Paris, care a demonstrat posibilitatea identificarii unei arme de foc , dupa urmele lasate pe tubul cartus si pe capsa acestuia.
Un nume de referinta in istoria balisticii judiciare este cel al expertului american Charles E. Waite. Acesta in perioada l9l9-l923 a realizat prima colectie de armament continand peste l5oo de modele de arme, menita a fi utilizata in procesul identificarii de grup.
Charles E. Waite a fost ajutat de fizicianul John Fisher si de chimistul Phillipp O. Gravelle specialist in microsopie si fotografie. In urma demersurilor stiintifice desfasurate de cei trei , in l925, Phillipp O. Gravelle a pus la punct microscopul comparator , instrument care a permis examinarea comparativa si multana a doua proiectile (litigiu si mode de comparatie ).
Cercetarile lui Charles E. Waite au fost continuate de Calvin Goddard (l89l-l955) care in Statele Unite ale Americii a pus bazele balisticii judiciare ca ramura distincta a stiintei criminalisticii.
In Europa, un mare aport in dezvoltarea balisticii judiciare l-a avut, pe langa multi altii, Otto Mezger, directorul Biroului de Cercetare Chimica a orasului Stuttgart. Acesta imspreuna cu Robert Bosch au realizat un sistem eficient de examinare a proiectilelor, au descoperit cele mai bune metode de recuperare a gloantelor, efectuand trageri in cutii cu vata , in ceara, lemn de esenta moale, tuburi cu apa, carti groase, etc. De asemenea au dezvoltat sistemul de ilustrare fotografica a urmelor comparate.
Primul razboi mondial a schimbat in Europa situatia infractionalitatii. De remarcat ca in aceasta perioada a cerscut productia in masa a armamentului si pe cale de consecinta si numarul de infractiuni comise cu arme de foc. in acest context a crescut si numarul specialistilor interesati de descoperirea unor metode eficiente de identificare a armelor de foc utilizate la comiterea unor infractiuni.
In Luxemburg Pierre Mediger a reluat in anul l9l9 urmele lasate pe tubul cartus si pe capsa de catre mecanismul de percutie si cel de extractie.
in Belgia , dr. G. D. Rochetar a preluat conducerea scolii de criminologie si politie stiintifica si impreuna cu lt. col. Mage, profesor la scoala de razboi au efectuat cercetari in domeniul balisticii judiciare. In Olanda, Hulst , criminalist si chimist, impreuna cu Von Leden Hulseboschi au facut o serie de experimente si comunicari stiintifice in domeniu. In Grecia, Georgiades, in Rusia , Matvojev si Sususkin au editat mai multe lucrari stiintifice in domeniul balisticii judiciare. In Suedia, Hary Soderman care lucra la Lyon in calitate de asistent al lui Locard si -a scris lucrarea de doctorat in domeniul balisticii judiciare. Deja in l93o infractiunile comise cu arme de foc erau investigate pe criterii stiintifice, iar in Europa se utilizau in perioada respectiva mai multe microscoape de comparare, decat in Statele Unite ale Americii unde a fost descoperit acest aparat.
Cristalizarea si modernizarea balisticii judiciare a continuat cu mult succes, iar procesul continua la inaltimea sarcinilor impuse de dezvoltarea productiei de armament modern, a mijloacelor si metodelor moderne de descoperire a infractiunilor comise cu arme de foc. Ceea ce a stat la baza acestei ramuri a stiintei criminalisticii a fost experimentul stiintific privit la modul general si experimentul judiciar raportat la fiecare cauza instrumentata. S-a creat in timp un sistem apreciativ pentru urmele lasate de armele de foc pe elementele de munitie, urmele impuscaturii si valoarea acestora in identificarea amei cu care s-a tras si a autorului infractiunii. Coroborate cu experienta acumulata de specialisti , precum si utilizarea principiilor si a legitatilor puse la dispozitie de stiintele exacte aceste evoolutii au facut posibil ca balistica judiciara sa devina o ramura distincta a tehnicii criminalistice.
Armele de foc sunt dispozitive formate dintr-un ansamblu de mecanisme, piese si accesorii. Ele functioneaza prin aruncarea proiectilelor, substantelor toxice luminoase, etc,cu ajutorul fortei de expansiune a gazelor, rezultate din arderea pulberii explozive . Acest tip de arme sunt utilizate in principal pentru atac sau aparare, dar si in cadrul unor activitati sportive si de divertisment.
Regimul armelor de foc si al munitiilor este reglementat in Romania prin Legea nr.l7/l996. In articolul 3 alineatul l al legii se stipuleaza: “prin arme de foc se inteleg acele arme a csror functionare determins aruncarea unuia sau mai multor proiectile, substante aprinse sau luminoase, ori imprsstierea de gaze nocive, iritante sau de neutralizare. Principiul de functionare are la bazs forta de expansiune a gazelor provenite din detonarea unei capse ori prin explozia unei incsrcsturi.
Armele de foc au de regula in compunerea lor, urmatoarele mecanisme, piese si accesorii:
- teava si anexele ei;
- mecanismul de tragere, constand din: inchizstor, mecanismul de percutie, mecanismul de extractie si mecanismul de alimentare;
- patul sau crosa armei;
- accesorii.

CLASIFICAREA ARMELOR DE FOC

Prin arme de foc, in sensul prevederilor Legii 17/1996 se intelege acele arme a csror functionare determins aruncarea unuia sau a mai multor proiectile, substante aprinse sau luminoase, ori imprastierea de gaze nocive, iritante sau de neutralizare.
Principiul de functionare se intemeiaza pe forta de expansiune a gazelor provenite din detonarea unei capse ori prin explozia unei incarcaturi.
In Legea 17/1996 art.3 al.2 se face o clasificare a armelor de foc dupa destinatia acestora.
. Dupa destinatie
Conform legii armele de foc sunt: a) Armele militare, confectionate pentru dotarea fortelor armate, folosite in actiuni de neutralizare sau nimicire a personalului si tehnicii de lupta ale inamicului.
Precum si orice alte instrumente, piese sau dispozitive destinate a imobiliza, rani, a ucide ori a distruge, daca prezinta caracteristicile unei arme militare. b) Armele de tir, cu glont sau cu alice, special fabricate sau confectionate pentru practicarea tirului sportiv, omologate sau recunoscute ca atare de Federatia Romana de Tir. c) Armele de vanatoare, cu glont, cu alice sau mixte destinate practicarii vanatorii. d) Armele confectionate special pentru a imprastia gaze nocive, iritante sau de neutralizare. e) Arme ascunse astfel fabricate sau confectionate incat existenta lor sa nu fie vizibila sau bsnuita. f) Armele de panoplie, fscute inofensive, dacs,prin valoarea lor istorics, stiintifics sau care constituie daruri ori recompense sau amintiri, sunt destinate a fi psstrate in institutii de culturs si arts, asociatii cultural-artistice si sportive sau in panopli personale.
In aceasts categorie se includ si acele arme de foc, in stare de functionare, care constituie raritsti sau prezints, valoare pentru institutiile de specialitate. g) Armele de recuzits, fscute inofensive, destinate a fi folosite in activitatea artistics sau de productie cinematografics.
Sunt considerate arme de foc si ansamblurile, subansamblurile si dispozitivele care se pot constitui si pot functiona ca arme de foc.
In art.4 al legii 17/1996 este statuat ce intelegem prin munitii, respectiv: cartusele, proiectilele si incsrcsturile de orice fel, care pot fi intrebuintate la armele prevszute in art.3.
. Dupa constructia canalului tevii
Raportat la acest criteriu de clasificare armele sunt:
-arme cu teavs liss, care au peretii interiori ai tevii netezi, cum sunt: arme de vanstoare cu alice, arme de tir redus, pitoalele lansatoare de rachete, arme militare de asalt cu teavs liss;
-arme cu teavs ghintuits sunt atat armele destinate vanstorii care au teavs ghintuits, dar in special arme militare:pustile, pustile mitraliers, pistoalele mitraliers, pistoalele, revolverele, etc.;
-arme cu tevi combinate, avand una sau dous tevi lise si una ghintuits.

. Dupa lungimea tevii
Conform acestui criteriu armele se clasifics in:
- arme cu teavs lungs 50-80 cm (pustile, carabinele, pustile mitraliers, armele de vanstoare, armele de tir cu glont);
- arme cu teavs mijlocie 20-50 cm (pistoalele mitraliers);
- arme cu teavs scurts 3-20 cm (pistoale, revolvere).

. Dupa modul de functionare al armelor
Regimul de functionare al armelor de foc difers de la un model de arms la altul. Unele tipuri de arms functioneazs in regim automat, altele semiautomat, inss exists si arme care functioneazs in regim foc, loviturs cu loviturs.
Principiile de functionare difers, de asemenea, de la caz la caz. Anumite tipuri de arme utilizeazs forta gazelor rezultate in urma impuscsturii, pentru re armare, altele utilizeazs energia de recul, iar cele mai simple functioneazs pur si simplu mecanic.
Pentru a ilustra modul de functionare al armelor de foc vom prezenta cateva tipuri si principiile care stau la baza functionsrii lor.
- arme simple -arme de vanstoare cu tevi lise sau combinate, arme de tir cu un singur cartus, anumite tipuri de revolvere;

URMELE FORMATE PRIN IMPUSCARE

. URMELE PRINCIPALE
. URMELE CREATE DE INTERIORUL TEVII ARMEI
DE PROIECTIL
Ca urmare a actiunii mecanismului de dare a focului, se produce impuscstura. Initial se aprinde incsrcstura capsei care are o sensibilitate deosebits la actiuni mecanice si care aprinde pulberea de azvarlire. Urmare a acestui proces, se degajs o mare cantitate de gaze, presiunea gazelor face posibils expulzarea proiectilului pe canalul tevii spre exterior.
La trecerea glontului prin canalul tevii, suprafata acestuia va intalni opozitia reliefului format de ghinturi. Proiectilele au diametrul mai mare decat interiorul tevii armei, inss, csmasa proiectilelor fiind confectionats din cupru sau alams se taie in ghinturi, umpland profilul canalului tevii.
Glontul intrand in ghinturi, alsturat miscsrii de inaintare i se va imprima si o miscare spirals. Miscarea de rotatie a rotatiei a glontului este foarte mics in canalul tevii, ea crescand dups iesirea din teavs.
In primul rand pe glont se vor imprima ghinturile, sub forma unor striatii vizibile cu ochiul liber. Apoi, suprafata glontului va prezenta o serie de dare, zgarieturi foarte fine, uneori vizibile cu ochiul liber, alteori numai la microscop.
Deoarece numsrul, directia, inclinatia si lstimea ghinturilor difers de la un model de arms la altul, urmele de pe proiectil, asociate cu date referitoare la calibrul, forma si materialul glontului, se pot face aprecieri cu privire la modelul de arms cu care s-a tras tras glontul respectiv ? ?.
Urma creats de ghinturi pe glont, nu este niciodats dreapts in raport cu axa glontului, ci intotdeauna inclinats, ori spre dreapta ori spre stanga, reprezentand unghiul de rotire al ghinturilor.
Lstimea ghintului poate apsrea pe glont asa cum este ea in realitate, dar numai in situatiile in care cu arma in cauzs s-au tras putine focuri. Prin trageri repetate spatiul dintre ghinturi se msreste datorits procesului de frecare la temperaturi inalte intre gloante si canalul tevii ? ?.
Sevile armelor de foc sufers un continuu proces de modificare datorats intrebuintsrii, implicit urmele create de gloantele trase, vor avea o alts configuratie.
Asupra macro si microreliefului canalului tevii, actioneazs presiunea si temperatura foarte mare create in momentul impuscsrii ? ?. Presiunea in canalul tevii atinge valori intre 1000 kg/cm2 si 3600 kg/cm2, iar temperatura variazs intre 2000°C si 3000°C. In general, canalul tevii suports aceste presiuni si temperaturi inalte, dar datorits intrebuintsrii repetate relieful canalului tevii sufers modificsri.
In al doilea rand, suprafata canalului tevii, suportand trecerea repetats a gloantelor, este erodats. Apoi, intervine metalizarea canalului tevii, adics depunerea de particule metalice pulverilente, care datorits temperaturii ridicate se sudeazs de canalul tevii.
Proasta intretinere a armei, duce in mod inevitabil la ruginire. Rugina din canalul armei fiind indepsrtats prin trageri, va rsmane un spatiu inexistent pans acum si care este urmare a actiunii corozive a ruginii ? ?.
Asperitstile canalului tevii sun forma unor zgarieturi pe suprafata glontului, pot fi sterse prin insssi actiunea ghinturilor, sau de o alts asperitate mai mare.
Zgarieturile de pe glont pot avea pozitii foarte variate in raport cu axul longitudinal al glontului: spre stanga, paralel cu axul, inceput paralel cu urma glontului, spre dreapta ari paralele cu urmele create de ghinturi pe glonte ? ?.
Un glont cu diametrul mai mic decat diametrul canalului tevii va avea mai putine zgarieturi pe suprafata sa, iar sensul si unghiul de rotatie precum si lstimea urmelor create de ghinturi, nu vor fi reale ? ?. Urma cea mai pregnants ce va exista pe un asemenea proiectil, este cea de lovire si depunere a sa, datorits jocului si impactului pe teavs.

URMELE CREATE PE TUBUL
CARTUS
Arstam la inceputul acestui capitol, cs impuscstura se produce ca urmare a actiunii mecanismului percutor asupra capsei si producand aprinderea incsrcsturii de pulbere. Privind inss inainte de realizarea percutiei si anume, in momentul incsrcsrii, apoi a percutsrii capsei iar dups producerea impuscsturii evacuarea tubului tras, vom constata formarea urmstoarelor urme, de aceasts dats nu pe glont, ci pe tubul cartusului:
- urma extractorului pe rebordul razelor tubului cartus, care se formeazs in momentul introducerii cartusului in camera de explozie si in momentul extragerii cartusului, din camera de explozie dups producerea impuscsturii;
- urma cuiului percutor pe suprafata capsei, care se formeazs in momentul in care acesta loveste capsa, care, la randul ssu, este impinss inapoi de reculul armei;
- urma inchizstorului pe suprafata rozetei tubului cartus, se formeazs in momentul impuscsturii cand tubul cartusului, impins de gaze, este presat pe suprafata inchizstorului;
- urma extractorului, in faza a doua, cand prinde tubul de marginea rozetei si il trage inapoi;
- urma ejectorului (de obicei la marginea rozetei), formats prin blocarea tubului, dandu-i pozitia de evacuare din arms;
- urmele lssate de peretii camerei de explozie pe corpul tubului cartus, avand forma unei nervuri longitudinale.
Dups aceasts prezentare se poate face o clasificare a urmelor exacte pe tubul cartusului ? ?.
A. Urmele formate in timpul incsrcsrii armei (la trecerea cartusului din incsrcstor in camera de explozie).
B. Urmele formate in timpul producerii impuscsturii (urma cuiului percutor, urmele peretelui inchizstorului si urmele create de peretii camerei de explozie).
C. Urmele formate in timpul extragerii tubului cartus tras (urmele extractorului, ale ejectorului si ale ferestrei de evacuare).
Trebuie avut in vedere faptul cs nu toate piesele enumerate mai sus exists la orice tip de arms ? ?. Bunsoars, armele de vanstoare, pliante nu au inchizstor, tubul sprijinindu-se pe un disc. La revolverele Hagan tubul este sustinut de un sabot; o serie de arme nu au ejector; unele revolvere americane vechi nu au cui percutor, cocosul lovind direct capsa.

Urmele particulare care se creazs pe tubul cartuselor de vanstoare nu prezints nici o importants pentru activitatea de identificare. Aceasta fiindcs, tuburile cartuselor de vanstoare se refolosesc si in consecints prezints importants doar capsa (care se inlocuieste).

URMELE CREATE DE PROIECTILE PE CORPUL
VICTIMEI si ALTE TINTE
Datorita presiunii mari in camera cartusului, respectiv capul tubului, proiectilul nu gsseste alts iesire decat spre teavs, unde datorits actiunii ghinturilor si vitezei mari de deplasare, se imprims o miscare spirals.
Zborul glontelui pe traectorie, dups iesirea din teavs se poate solda cu: pstrundere; strspungerea; sau ricosarea, datorita densitstii obiectului si unghiului mic de incidents.
Trecerea proiectilului prin diverse obiecte precum si infundarea sau ricosarea au ca urmare crearea a o serie de urme.
Corpul uman constituie un obstacol in calea proiectilului fiind alcstuit din tesuturi de consistents si duritate diferita ? ?.
Sesutul osos se deosebeste de celelalte tesuturi, in ce priveste consistenta si rezistenta sa, orificiile create in tesutul osos vor fi din punct de vedere al diametrului, mai apropieate de msrimea reals a proiectilului.
In cazul tesuturilor moi sau al organelor cavitare orificiile pot avea diametrul mai mare sau in situatia in care tesutul se contracts mai mic decat cel al proiectilelor.
Diametrul si forma orificiilor sunt conditionate de valoarea energiei cinetice a proiectilului in momentul lovirii. Cu cat energia cinetics este mai mare, cu atat proiectilul va forma un orificiu cu diametrul apropiat de diametrul ssu, cand energia cinetics scade, orificiul va fi mai mare si de forma neregulats, proiectilul creand rupturi mari ale tesuturilor ca care vine in contact.

ilustrare- schema-- tame ...
In orice obiect pe care-l traverseazs implicit si in corpul omului, glontul creazs trei feluri de urme:
-orificiul de intrare;
- orificiul de iesire;
- canalul cuprins intre cele dous orificii.
In corpul omului, orificiul de intrare poate avea forme variate determinate de o serie de factori: unghiul de lovire; viteza glontului; felul tesutului lovit; distanta de la care s-a tras.
In cazul unor perforsri perpendiculare orificiul de intrare este rotund, in cazul unei perforsri oblice forma orificiului de intrare va fi ovals. In situatia tragerilor efectuate de la distante mici ori cu teava lipits de tesut orificiul de intrare va avea o forms neregulats datorits si actiunii gazelor (fonds, stelat).
Orificiul rotund ia o forms ovals ulterior, datorits contractiei musculare sau a contractsrii inegale a tesuturilor.
In general orificiul de intrare are o forms mai regulats si este mai mic, mai aproape de diametrul real al proiectilului. Pielea sau tesutul muscular intinse de glont in momentul impactului se retracta, ceea ce face ca orificiul ss fie mai mic decat diametrul glontului ? ?.
Astfel un proiectil cal. 7,65 mm, va crea un orificiu de intrare ce variazs in jur de 5-6 mm ? ?.
In cazul orificiilor create la nivelul craniului, dimensiunea orificiului de intrare este aproape egals cu diametrul glontului si poate fi cu ceva mai mare ? ?.
Dacs glontul nu pstrunde perpendicular pe suprafata pielii, ci intr-un unghi ascutit, atunci orificiul de intrare va avea o forms ovals, iar dimensiunile orificiului vor fi determinate de directia fibrelor cutanate ? ?.
Orificiile create de glont in cutele pielii apar mai mici, dar odats cu desfacerea cutelor se vor marii ? ?.
In cazul tragerilor de la mics distants (sub 10 cm) orificiul de intrare este mai mare decat diametrul glontului, datorits cumulsrii tuturor factorilor tragerii (flacsrs, presiunea gazelor, vitezs mare, etc.). Cu mult mai mare decat diametrul glontului va fi si orificiul de intrare format in cazul unui unghi de incidents foarte mic (sub 10°).
Cand varful proiectilului este rotunjit sau tesit, marginile orificiului de intrare vor fi neregulate din cauza contuziei si ruperii tesutului.
Gloantele cu varf ascutit vor forma orificii de intrare cu marginile netede.
Caracteristica fundamentals a orificiului de intrare este lipsa de tesut ? ?, ceea ce il deosebeste de toate celelalte plsgi impunse, dar si de orificiul de iesire ? ?.
Uneori, in jurul orificiului de intrare, vom intalni fisuri radiale si o serie de alte urme, datorate factorilor suplimentari ai impuscsturii ? ?.
Cand tragerea s-a efectuat cu o arms de vanstoare, folosind ca proiectile alice, vom deosebi dups cum s-a tras de la distants mics de la distants mare. O tragere sub 50 cm va produce un orificiu de intrare unic, de forma unui crater neregulat, prezentand o pierdere mare de substants. Cand tragerea s-a fscut peste aceasts limits, vom deosebii urmstoarele feluri de orificii de intrare: intre 0,50 si 2,50 m vor exista cateva orificii de intrare (dous pans la patru) formate de grupuri de alice si mai multe orificii mici create de fiecare alics in parte. Peste aceste limite fiecare alics va crea un orificiu de intrare.
Urmele proiectilelor create in alte materiale decat corpul victimei vor avea forme variate, in functie de energia cinetics a proiectilului in materialul perforsrii si de rezistenta materialului.
In sticls orificiul de intrare a glontului are forma unui con, cu baza in directia tragerii, deoarece proiectilul impinge inainte psrti din materialul prin care trece ? ?.
Dacs tsblia din sticls este perforats perpendicular orificiul de intrare ca avea forms rotunds, iar fisurile concentrice si radiale se vor intinde uniform in toate directiile ? ?.
Cand perforarea se produce sub un unghi mai mic de 90°, orificiul de intrare are forms ovals, iar crspsturile sticlei sunt mai numeroase in sensul directiei glontului ? ?.
Caracteristicile orificiului de intrare intr-o tsblie de sticls difers in functie de distanta de tragere, implicit de energia cinetics a proiectilului si de unghiul de incidents. De pilds, dacs s-a tras de la distants mics si sub unghiul de 90°, orificiul de intrare va avea o forms rotunds cu diametrul foarte apropiat de cel al glontului (crspsturile radiale putand chiar ss lipseascs). Aceasta presupune o energie cinetics mare si o vitezs apropiats de viteza initials la gura tevii.
La o tragere efectuats de la mare distants, geamul nu mai prezints orificiu de intrare, intrucat energia cinetics si viteza proiectilului scade astfel incat contactul cu sticla se aseamsns cu spargerea realizats de o piatrs.
Orificiul de intrare in sticla difera si in functie de forma varfului glontului. Astfel, un glonte cu varful ascutit (in conditiile in care unghiul de incidenta) este de 90°, energia cinetics si viteza mare) perforand o tsblie de sticls s-ar putea sa nu produca fisuri radiale. Orificiul creat va fi rotund si foarte apropiat de diametrul glontului. Acest fenomen se explica prin aceea ca glontul, in acest caz, va actiona asemeni unui burghiu.
Proiectilele cu varful tesit (in aceleasi conditii de tragere), vor crea orificii rotunde si apropiate de dimensiunile lor. Spre deosebire de proiectilele ascutite la varf vor creea intotdeauna fisuri radiale.
Orificiile de intrare in tabliile metalice vor avea un diametru aproape identic cu proiectilele care le-au creat ? ?.
In scandura uscata, orificiul de intrare este mai mare decat diametrul glontului, deoarece acesta va antrena in miscare particule din lemn. Spre deosebire de lemnul uscat, lemnul verde sau umed va prezenta un orificiu de intrare mai mic decat diametrul glontului, datorits elasticitstii fibrelor. Aceasts caracteristics o intalnim si la materialele elastice de genul pielii neprelucrate si cauciucului. In cauciuc este chiar foarte greu de gssit acest orificiu ? ?.
Pielea tsbscits si tessturile dese vor prezenta un orificiu de intrare apropiat ca diametrul de msrimea glontului.
Orificiul de iesire il intalnim numai atunci cand proiectilul nu si-a pierdut energia cinetics, putand strspunge obiectul in care a pstruns.
Cand tragerea este efectuats de la mare distants sau cand proiectilul a strspuns mai multe obiecte pe traiectorie isi pierde energia cinetics imprejurare in care va crea un orificiu de intrare si un canal la capstul csreia se va opri ? ?.
In capul uman -spre deosebire de orificiul de intrare- orificiul de iesire nu va mai prezenta “minus tesut”, respectiv pierdere de substants, datorits faptului cs acum, glontele “desface” tesutul.
In marea majoritate a cazurilor si mai ales cand este vorba de arme cu teavs scurts, gloantele trecand prin corp pierde o parte atat de insemnats din energia sa, incat iesind corp actioneazs asupra pielii ca o pans, despicand-o. De aceea, orificiul de iesire prezints forme neregulate: fants, conic, stelat, rupturs. Marginile sale se apropie fsrs pierderi de substants, punand in evidents forma orificiului ? ?.
Este posibil ca la trecerea sa prin corp, glontele ss sufere deformsri sau fragmentsri. In aceste cazuri, tesuturile si pielea se rup in alt mod decat in cazul unui proiectil intact. De pilds un proiectil deformat sau turtit va crea un orificiu de iesire rupt, neregulat, cu marginile rssfrante.
In cazul in care proiectilul se fragmenteazs, poate exista un singur orificiu de intrare si mai multe orificii de iesire pot ss apars si in situatia in care proiectilul desprinde si antreneazs pe traiectul sau fragmente osoase.
Se poate intampla ca glontele ss se rostogoleascs in urma unei ricossri interne, cand orificiul de iesire va avea forms de fants ingusts, lungs de 1-2 cm, datorits faptului cs glontul nu strspunge ci loveste cu partea laterals.
Cand proiectilul si-a pierdut energia cinetics vom intalni fie o despicare incomplets a pielii, fie o infundare spre exterior a pielii, in dreptul csrora pot ss apars fisuri care prin deshidratare au forms si aspectul unor zgarieturi.

Dacs forta vie a glontului este mare (distanta de trgere fiind relativ mics), la trecerea prin organele cavitare pline cu substante lichide sau vascoase datorits actiunii hidrodinamice a proiectilului se pot produce rupturi foarte mari.
Actiunea hidrodinamics a proiectilului se manifests de obicei in situatiile in care sunt utilizate arme de calibru mare si care folosesc munitie cu o incsrcsturs de pulbere considerabils (pusti, pistoale mitraliers). Foarte rar se intampls acest fenomen in cazul armelor de calibru mic, in aceste cazuri numai in imprejurarea in care glontele se rostogoleste in momentul impactului.
Proiectilul pstruns in stomac sau in inims aflats in stare de diastols, precum si in alte organe consistente in aps (ficat, vezics) va produce dilacerarea acestora. Actiunea hidrodinamics a proiectilului se manifests si la trecerea prin substanta cerebrals ? ?.
In toate aceste cazuri orificiul de iesire va fi foarte mare, uneori poate ss lipseascs datorits exploziei organului.
La trecerea printr-o tsblie de sticls, glontele va crea un orificiu de iesire mai mare decat cel de intrare, datorits faptului cs impinge inainte aschii din material sticlos ? ?. Baza conului rezultat prin perforarea sticlei este orificiul de iesire. Aceste caracteristici le va avea si orificiul de iesire intr-un os cranian.
In materialul lemnos, orificiul de iesire are aceleasi caracteristici ca si in cazul orificiului de intrare, in sensul ca un material lemnos uscat, va prezenta un orificiu de iesire mai mare decat diametrul glontului, iar un material lemnos verde (umed) va prezenta un orificiu de iesire cu un diametru mai mic decat acela al glontului.
In scandurs subtire si placs, orificiul de iesire prezints aschieri iar in tabla de metal, marginile orificiului de iesire sunt rssfrante in sensul deplassrii proiectilului.
O alts categorie de urme principale pe care le pot crea proiectilele sunt urme de ricoseu.
Ricoseul este o respingere a proiectilului de suprafata unui obiect, datorits unghiului mic de incidents ? ?.
Urma de ricoseu are forma unui ssntulet care prezints o intorssturs finals spre dreapta sau stanga, in functie de miscarea giroscopics a glontului. Uneori, intorsstura finals este foarte pronuntats si diferits de sensul de rotatie al glontului, datorits unui contact al acestuia cu un material mai dens, la iesirea decat la intrarea in ricoseu (de exemplu un nit).
De multe ori s-a intamplat ca, glontele ss pstrunds in psmant pans la o oarecare adancime, ca apoi ss revins la suprafats si ss capete o traiectorie -din punct de vedere al unghiului- identics cu cea de intrare in ricoseu.
Intre orificiul de intrare si del de iesire sau intre orificiul de intrare si punctul de infundare, glontele creazs un canal a csrui forms si caracteristici variazs de la material la material.
In corpul uman, canalul poate fi: direct sau deviat. Vom intalni un canal direct cand el este prelungirea directs a traiectoriei glontului imprimats de arms; iar deviat cand din diferite motive (proiectilul loveste usor) traectul se modifics si implicit si sensul canalului ? ?.
Lstimea canalului este, de obicei, mai mare decat diametrul glontului.
In tesutul osos, forma canalului difers in functie de distanta de tragere, structura osului si energia cinetics a proiectilului ? ?.
Glontele poate produce fracturi orificiale, cominutive, eschiloase sau simple fisuri.
In oasele late (craniu, omoplat) cand proiectilul pstrunde perpendicular, va crea un canal in forms de trunghi de con cu baza mare in directia de tragere. Cand pstrunde sub un unghi ascutit va forma un canal neregulat -indreptat initial pe traiectoria proiectilului, apoi in trunchi de con, cu baza spre orificiul de iesire.
O forms specials de canal este “canalul tangential” creat de proiectil atunci cand pstrunde intr-o parte rotunjits a corpului, ca de pilds in coapss, omsr, cutie craniana, sub un unghi ascutit si iese aproape de locul de intrare ? ?.
Adeseori aceste rsni sunt numsr subcutanate, mai rar ele ating muschii si organele interne situate aproape de suprafats.
Dacs proiectilul alunecs prin piele de-a lungul ci, o rupe si se vor forma plsgi lungi rupte.
Spre deosebire de canalele tangentiale exists si canale in seton, acestea se formeazs numai atunci cand energia cinetics a proiectilului este foarte mics, acesta modificandu-si traiectoria (neputand pstrunde in os) si alunecand pe sub piele. Canalul va corespunde cu relieful portiunii peste care trece ? ?.
Proiectilul, intrand sub pielea care acopers cutia cranians si realizand forta necesars strspunderii osului, isi modifics traiectoria, pornind pe un canal subcutanat, pans cand datorits formei calotei craniene si a inertiei va iesi afars.
Asemenea canale se pot forma si atunci cand glontele intalneste un muschi care contractandu-se ii modifics traiectoria initials sau il expulzeazs afars.
In sticls, canalul creat de proiectil, va avea forma unui trunchi de con cu baza mare in directia tragerii, ca de altfel si canalul din oasele plate.
Lemnul (atat umed cat si uscat) precum si tabla metalics, vor prezenta canale cu lstimi aproximativ egale pe tot parcursul (cu foarte mici denivelsri, in cazul materialului lemnos, datorate nervurilor).
In consecints evidentiem cs, in categoria urmelor principale intrs: urmele formate de arma de foc pe elementele cartusului; urmele create de proiectil in zborul ssu pe traiectorie (orificiul de intrare, orificiul de iesire, canal, urmele de recoseu).

URMELE SECUNDARE
In momentul producerii impuscsturii, pe langs proiectil, pe teavs mai ies si alte produse din incsrcstura cartusului: gaze; flscsri; funingine; pulbere arss incomplet si pulbere nearss.
Aceste produse incadrate in categoria factorilor suplimentari tragerii, vor creea o serie de urme caracteristice si anume ? ?:
- rupturile provocate de presiunea gazelor;
- arsurile provocate de flacsrs si de temperatura inalts a gazelor;
- afumsrile create de pulberea arss;
- tatuajul creat de pulberea arss sau arss incomplet;
- inelul de frecare format prin depunerea pe orificiul de intrare (margini) si uneori pe canal, a particulelor aderente pe proiectil (uleiuri, parafins, reziduuri de pulbere arss);
- inelul de metalizare, format prin desprinderea unor particule fine din compozitia proiectilului (csmass) si depunerea lor pe orificiul de intrare. La pstrunderea in corpul uman, inelul de metalizare il intalnim de obicei, la pstrunderea proiectilului in case;
- inelul de imprimare relevs gura tevii canal si il intalnim la tragerile cu teavs lipits, datorits actiunii reculuilui.

RUPTURILE
Sunt provocate de presiunea gazelor si se prezints sub forms de stea sau cruce, in functie de rezistenta materialului in care s-a tras. Rupturile provocate de actiunea mecanics a gazelor le intalnim numai in cazul tragerilor de la mics distants (pans la 10 cm), iar msrimea acestora este in functie de armamentul si munitia folosits.
Actiunea gazelor este mai mare in cazul armelor care folosesc munitie cu incsrcsturs de bulbere mare, ceea ce creazs un volum mare de gaze. La armele cu teavs scurts, actiunea gazelor este mai mare datorits situsrii punctului de presiune maxims a gazelor la o distants -in principiu- de 64,5 mm de la camera de explozie, unde presiunea atinge circa 2800 atm.
O imprejurare demns de semnalat este legats de forma rupturilor create de gaze.
La tragerile efectuate din apropiere asupra corpului uman, pe articolele de imbrscsminte, in zona orificiului de intrare se observs cs, rupturile provocate de gaze produc o rssfrangere in directia inverss sensului de inaintare a proiectilului a marginilor rupturii.
Acest fenomen se explics prin faptul cs, gazele pstrund usor prin articolele textile, prin orificiul creat de proiectil, inss la contactul cu tesutul cutanat ele revin producand ruptura materialelor textile si rssfrangerea marginilor rupturii in directia inverss sensului de inaintare al proiectilului.
Aceeasi situatie o intalnim si la tragerile cu teava lipits de cutia cranians, gazele pstrund sub piele inss la contactul cu tesutul osos revin si produc ruptura tesutului cutanat si rssfrangerea marginilor acestuia in sensul arstat.
Trebuie cunoscut acest fenomen deoarece exists riscul de a confunda orificiul de intrare cu cel de iesire. Prezenta urmelor de funingine si a arsurilor create de flacsrs indics inss cu certitudine cs este vorba de un orificiu de intrare si nu de iesire.

II.2.2. ARSURILE
Sunt urme secundare care sunt create de actiunea flscsrii si se prezints la marginile orificiului de intrare.
Aceasts urms apare cu precsdere in cazul utilizsrii pulberii negre (cu fum) care nu arde complet in canalul tevii asa cum se intampls cu pulberea coloidals.
In momentul tragerii cu o arms, a csrei incsrcsturs consts din pulbere neagrs, pe teavs va iesi o flacsrs a csrei lungime depinde de cantitatea de pulbere din incsrcsturs si din lungimea tevii.
Pulberea neagrs arde mai incet decat cea coloidals, formand o cantitate de substante solide sub forms de rsruri de potasiu, iar csrbunele si sulful nu ard complet ? ?. O parte din aceste substante devin incandescente in canalul tevii, evident, iesind si afars. Pe mssura iesirii din teavs ele se rscesc ca la o distants de 10-20 cm flacsra ss dispars.
Depunandu-se in jurul orificiului de intrare pe piele sau incsltsminte, particulele incandescente vor provoca o arsurs. Pelea -prin deshidratare- va cspsta un aspect pergamentos, de “piele tsbscits”, iar psrul se aduns in msnunchiuri, la fel si articolele de imbrscsminte din lans.
Bumbacul si alte tessturi se pot aprinde fie partial fie total.
Dacs pulberii coloidale nu-i este caracteristics formarea flscsrii, aceasta nu inseamns cs impuscstura realizats prin folosirea ei nu ar produce arsuri.

In cazul impuscsturilor realizate prin folosirea pulberii coloidale arsurile se datoreazs temperaturii ridicate a gazelor. Acest fel de arsuri le intalnim la tragerile efectuate cu o arms automats (deoarece sunt trase mai multe cartuse succesiv) si in cazul cartuselor vechi deoarece punctul maxim de presiune a gazelor se deplaseazs spre gura tevii, fiindcs pulberea arde neregulat ? ?.

AFUMARILE
Sunt acele urme care se formeazs prin depunerea reziduurilor solide rezultate din arderea pulberii.
Cantitatea de funingine rezultats in urma arderii pulberii va fi mai mare sau mai mics dups cum pulberea este cu fum sau fsrs fum.
Nitroglicerina si piroxilina nu formeazs aproape deloc reziduuri solide dar pulberea fsrs fum contine totdeauna diferite adaosuri (grafit, difenilamins, derivati ai ureei, ssruri de bariu, etc.) ? ?. Aceste substante formeazs un rezuu solid care se va depune in jurul orificiului de intrare, formand un cerc a csrui consistents depinde de distanta de la care s-a tras.
Cantitatea de funingine care se formeazs in urma arderii pulberii fsrs fum este mult mai mics decat a celei cu fum si de o coloratie mai deschiss (cenusiu si foarte rar verde).
Funinginea produss de pulberile cu fum formeazs un depozit in jurul orificiului de intrare, de culoare neagrs datorits continutului mare de csrbune.
Distanta de zbor a funinginii este, de obicei, pana la 30 cm. Funinginea nu poate produce in mod obisnuit leziuni mecanice datorits greutstii foarte reduse a particulelor sale ? ?.
Depozitul de funingine este neuniform, inss se poate vedea un strat intern mai dens si unul extern mai putin dens. In jurul plsgii in conditiile in care se trage de la distants mics, se pot deosebi cele dous cercuri, uneori separate unul de celslalt printr-o portiune libers, neaferents de funingine.
La tragerile cu teava lipits de piele, raza depozitului de funingine poate fi foarte mics sau poate ss lipseascs complet din jurul orificiului de intrare, deoarece particulele de funingine pstrund impreuns cu gazele, in canalul format de proiectil, depunandu-se pe peretii ssi interiori.
Funinginea depuss formeazs un inel a csrei forms difers in functie de unghiul tragerii. Astfel, dacs directia din care s-a tras formeazs cu suprafata pielii un unghi ascutit, se va forma un oval sau elipsoid. Dacs unghiul de tragere este drept, inelul va avea forms rotunds.
In unele cazuri, mai ales la tragerile cu pulbere fsrs fum, funinginea nu se depune intr-un cerc inchis ci sub forms de raze.
Funinginea lovindu-se de piele sau de alte obiecte, ricoseazs inapoi; in acest caz ea se depune pe obiectele intalnite in cale (de pilds mana care tine arma). Aceasts urms se relevs vu ajutorul lupei cu lamps U.V. si este importants pentru stabilirea distantei de la care s-a tras, pe de-o parte, iar pe de alts parte, pentru elucidarea imprejursrilor unei sinucideri ??.
Depozitul de funingine se realizeazs nu numai prin efectul gazelor (care duc cu ele particule de funingine), ci si prin actiunea glontelui care depune funinginea de pe suprafata sa datorits frecsrii cu obiectul in care pstrunde.
Uneori, afumarea nu apare la suprafata obiectului asupra caruia s-a tras, ci la suprafata unui al doilea strat care urmeazs ? ?.
Acest fapt se poate observa in cazul tragerilor cu arme la care viteza initials a proiectilului este foarte mare, iar obiectul asupra csruia se trace prezints mai multe suprafete suprapuse, cum este cazul imbrscsmintei. Pe primul strat funinginea se depune sub forma unui inel ingust, pe marginile orificiului de intrare (ca un inel de frecare) si numai pe al doilea strat, aflat la o distants intre 0,5-5 cm, funinginea se va extinde sub forma specifics urmei de afumare.

II.2.4. TATUAJUL
Este o urms creats de pulberea arss incomplet care se formeazs in jurul orificiului de intrare, avand dimensiuni si densitsti variabile, in functie de felul incsrcsturii, lungimea tevii, distanta de la care s-a tras, msrimea si forma particulelor de pulbere.
In unele cazuri tatuajul se produce prin depunerea de cstre proiectil a particulelor rupte in timpul exploziei din peretii tubului cartus.
Distanta pans la care actioneazs particulele de pulbere semiarse este de pans la 80 cm la armele neautomate si semiautimate. Aceasts limits este depssits la armele automate care au o cadents de tir foarte mare (peste 1000 lov./min).
Pulberea neagrs creeazs mai frecvent tatuaje datorits dimensiunilor mai mari ale granulelor si caracteristicilor armelor de vanstoare ? ?.
Dintre pulberile coloidale, cele in corms cilindrics sunt propulsate mai departe decat cele lamelare sau in forms de bands.
Formarea tatuajului, pe langs conditiile mentionate este determinats si de duritatea obiectului asupra csruia s-a tras ? ?. Un obiect de consistents mare va permite particulelor de pulbere nearse complet ss pstrunds, pe cand un obiect dens nu va permite acest lucru, particulelor depunandu-se numai la suprafata sa.

II.2.5. INELUL DE FRECARE
Se formeazs la gura orificiului de intrare ori de-a lungul canalului de perforare ? ?. Aceasts urms secundars se formeazs prin depunerea de substante aderente la suprafata proiectilului, fie din canalul tevii, fie pe traiectul exterior (ricoseu), pe marginile orificiului de intrare.
Urma de frecare este formats din resturi de uleiuri minerale, parafins, funingine, reziduuri de pulbere arsa, reziduuri metalice si substante aderente la glonte.
Inelul de frecare este de culoare cenusie si se observs usor pe obiectele de culoare deschiss. Cand inelul de frecare s-a format pe obiect de culoare inchiss, se poate scoate in evidents prin relevarea funinginei cu hartie fotografics sau prin relevarea stratului de grssime cu ajutorul radiatiilor ultraviolete.
Examinarea substantelor care formeazsinelul de frecare ajuts la stabilirea, in parte, a ordinii tragerilor, si anume la diferentierea primului foc de cel de-al doilea foc trase cu aceeasi arms.
Inelul de frecare al primului proiectil tras prezints resturi de ulei si mai putins funingine pe cand al doilea proiectil, va msrii cantitatea de funingine din inelul de frecare, depunand mai putine substante uleioase ??.
Operatiile de colectare a reziduurilor sunt deosebit de migsloase si cu rezultate neconvingstoare in 90% din cazuri ceea ce determins o evaluare sub “beneficiu de inventar” a acestor urme.

II.2.6. INELUL DE METALIZARE
Poate fi intalnit atat la gura orificiului de intrare, fscand corp comun cu inelul de frecare, cat si independent de acesta cand partea mai denss a obiectului perforat se gsseste mai spre interior, sau cand glontul a strsbstut succesiv mai multe obiecte ? ?.
Un proiectil pstrunzand in corpul uman, determins formarea inelului de frecare pe imbrscsminte si piele, iar inelul de metalizare apare numai la traversarea unui os plat, prin desprinderea si depunerea unor particule metalice din csmasa proiectilului.
Inelele de metalizare pot fi descoperite numai prin röentgenografie si spectrografie datorits cantitstilor foarte mici metal depuse.
Este posibil ca inelul de metalizare ss nu poats fi evidentiat prin metodele susmentionate caz in care se poate utiliza microsonda electronics.
Deosebirea dintre inelul de metalizare si inelul de frecare consts in faptul cs, in timp ce inelul de metalizare contine numai particule din corpul proiectilului in inelul de frecare sunt depuse substante aderente la suprafata proiectilului provenind din canalul tevii si din diferitele corpuri pe care le-a strsbstut sau din care a ricosat (tabls metalics, sticls, lemn, imnrscsminte, etc.).

II.2.7. URMELE FORMATE PRIN IMPRIMAREA SEVII
ARMEI
Aceste urme, ultimele din categoria urmelor secundare, sunt rezultatul tragerii cu teava lipits de obiectul in care se trage. Aceasts urms poate reprezenta conturul complet al gurii tevii sau numai o parte a acesteia, iar in unele cazuri pot fi imprimate si unele piese din apropierea gurii tevii sau montate in fats (varful superior al vergelei, a doua teavs la armele de vanstoare, amortizor, recuperator de recul, ascunzstor de flacsrs, etc.).
Orificiul de intrare, in cazul tragerii cu gura tevii lipits de obiect, este mai mare decat cel de iesire. Marginile orificiului vor fi zdrentuite, cu rupturi orientate spre directia de tragere, contrar regulii - adics in directia de unde a venit glontele. Datorits presiunii mari si faptului cs gazele nu au alts iesire decat inspre inapoi, acestea vor crea sfartecsri, sfacelsri ale tesutului cutanat sau franjursri ale csror margini vor fi indreptate invers cu directia de miscare a proiectilului.
Gura tevii va creea asa numitul “inel de contuzie”. Datorits reculului, gura tevii se retrage; revenind loveste tesutul cutanat provocand deshidratarea suprafetei lovite, datorits temperaturii ridicate.
Imprimarea gurii tevii va fi totals sau partials in functie de unghiul sub care a fost sprijinits teava de obiect:
- imprimarea totals este aceea in care toate psrtile proeminente ale tevii sunt atat de bine imprimate pe piele, incat permit recunoasterea conturului acesteia;
- imprimarea poate avea aspect de “semiluns”, cand unghiul sub care s-a sprijinit teava a fost mai mic de 90°.
Dacs urmele principale au fost definite ca fiind un rezultat al actiunii pieselor si mecanismelor armei asupra elementelor cartutului si al actiunii proiectilului in timpul zborului ssu pe traiectorie asupra diverselor obiecte intalnite in cale, urmele secundare, in lumina celor expuse mai sus, sunt rezultatul factorilor suplimentari ai impuscsturii (presiunea gazelor, temperatura acestora, flacsra, arderea incomplets a pulberii, etc.).