Atributele apelului sunt urmatoarele: a) Cale de atac ordinara -; Poate fi exercitat pentru orice motive de drept sau de fapt. b) Cale de atac comuna -; Se afla la dispozitia oricareia dintre partile din proces. c) Cale de atac de reformare -; Solutionarea lui apartine instantei ierarhic superioare aceleia care a pronuntat hotararea atacata. d) Cale de atac devolutiva -; In cadrul solutionarii apelului, instanta de control judiciar poate sa reabordeze fondul litigiului sub toate aspectele acestuia. Totusi, caracterul devolutiv al apelului e marginit de doua reguli: c3r11rs
1. Tantum devolutum iudi -; Atat cat s-a judecat in fond se judeca si in apel.
2. Tantum devolutum cuantum apelatum -; Atat devolueaza judecata in apel, cat s-a cerut de catre partea apelanta.
Pe temeiul principiului disponibilitatii, partea poate sa atace doar anumite chestiuni pe care o intereseaza. e) Atat termenul de apel, cat si judecata in apel sunt suspensive de executarea hotararii atacate, exceptand situatia cand hotararea a fost data de instanta de fond cu executie vremelnica, provizorie, fie in temeiul legii, fie la cererea partii.
Din economia reglementarilor Codului de procedura civila rezulta ca partea are dreptul la exercitarea apelului, dat fiind ca acesta se contureaza in teorie. Dupa o perioada in care a fost suprimat, Legea 59/1993 l-a reintrodus, dar i-a limitat dome-niul in favoarea recursului.
Prin modificari recente aduse C.pr.civ. si indeosebi prin introducerea art. 2931, s-au consacrat doua noi forme de apel:
1. Aderarea la apel
2. Declararea apelului
Orice cerere ulterioara alteia principale este incidentala.
Asadar, avem trei forme de apel: un apel principal si doua forme de apel incidentale. Intre apelul principal si cel incidental pot fi stabilite urmatoarele deosebiri: a) Apelul principal poate fi exercitat de oricare parte din proces, in timp ce apelul incidental poate fi exercitat numai de catre intimat (adica de acea parte din proces care a dobandit calitatea de intimat in urma exercitarii apelului principal). b) Apelul principal poate fi exercitat impotriva oricareia dintre partile la judecata in fond. Aderarea la apel se exercita impotriva apelantului principal. Decla-rarea apelului poate fi exercitata si impotriva altui intimat sau a altei persoane care a participat la judecata in fond. c) Apelul principal se exercita independent de existenta unui alt apel, in timp ce apelul incidental se exercita numai daca exista deja un apel principal. d) Daca legea nu prevede altfel in mod expres, apelul principal se exercita in termen de 15 zile de la comunicarea hotararii date, in timp ce apelul incidental, spune legea, poate fi exercitat chiar si dupa implinirea termenului de apel (pana la prima zi de infatisare). e) Apelul principal nu poate fi exercitat daca respectiva parte a achiesat la hotararea pronuntata in fond, in timp ce apelul incidental poate fi exercitat chiar daca partea a achiesat la hotararea pronuntata in fond, putandu-se considera ca achiesarea ei expresa sau tacita s-a facut sub conditia neexercitarii apelului nici de catre cealalta parte. f) Potrivit art. 288, c.pr.civ., apelul principal, sub sanctiunea nulitatii acestuia, trebuie depus la instanta a carei hotarare se ataca. In schimb, apelul incidental se depune direct la instanta de apel (de control judiciar).

Aderarea la apel
Se caracterizeaza prin:
1) Poate fi facuta numai de catre intimat.
2) Prin aderarea la apel, intimatul urmareste sa obtina reformarea hotararii pronuntate de instanta de fond.
3) Se face printr-o cerere proprie si, prin urmare, trebuie sa intruneasca toate conditiile de fond si de forma ale unui apel.
4) Se face direct la instanta de control judiciar.
5) Se poate face chiar si dupa implinirea termenului de apel, pana la prima zi de infatisare.
6) Este conditionata de existenta unui apel principal.
7) Se poate face chiar si atunci cand partea a achiesat la hotararea pronuntata.
8) Prin aderarea la apel nu se infrang cele doua limite ale efectului devolutiv al apelului.
9) Prin aderarea la apel se inlatura beneficiul principiului non reformatio imperius pentru partea care a exercitat apelul principal.
10) Aderarea la apel nu se poate face doar prin intampinarea la apelul princi-pal, ci trebuie sa existe o cerere proprie de aderare la apel.
11) Apelantul principal trebuie sa faca intampinare la aderarea la apel.
12) Deleanu: Apelul exercitat pe calea aderarii este un apel incidental, nu accesoriu la cel principal. Cererea reconventionala facuta intr-un proces nu e acceso-rie la cererea principala, ci incidentala. Daca instanta respinge cererea principala, cererea reconventionala ramane valabila. De aici tragem concluzia ca pentru apelul incidental, aderarea la apel e conditionata de existenta apelului principal, nu de solu-tia ce se da in apelul principal.
Declararea apelului
Nu se deosebeste de aderarea la apel decat sub doua aspecte: a) Intimatul poate declara apel nu numai impotriva apelantului principal, dar si impotriva oricarui alt intimat sau a unei alte persoane care a participat la judecata in fond. b) Declararea apelului se face pentru a preveni riscul ce ar putea decurge din reformarea hotararii in apel.

Conditiile de fond ale apelului
1. Obiectul
2. Subiectele
3. Termenul
4. Depunerea

1. Obiectul apelului
Obiectul apelului il constituie hotararea pronuntata in fond de judecatorii si tribunale, daca legea nu prevede direct calea de atac a recursului.
O data cu exercitarea apelului impotriva hotararii pronuntate in fond se consi-dera atacate si toate incheierile date in acea judecata, exceptand situatiile cand unele incheieri pot fi atacate separat de fond, inaintea acestuia.
Nu fac obiectul apelului: a) Hotararile prevazute expres de art. 2821, c.pr.civ.:
- Hotararile date in materie de pensie alimentara si intretinere;
- Hotararile date in materie civila, privind pretentii de pana la 200 mil. lei;
- Hotararile date in actiuni posesorii;
- Hotararile date in actiuni privind inregistrari in registrele de stare civila;
- Hotararile date pentru luarea unor masuri asiguratorii; b) Alte hotarari prevazute expres prin dispozitii speciale:
- Hotarararile date pentru rezolvarea conflictului de competenta in materie de perimare;
- Hotararile date pe baza unei tranzactii;
- Hotararile prin care se declina competenta;
- Hotararile date in materie comerciala;
In toate aceste situatii avem calea de atac a recursului.

2. Subiectele apelului
- Partile;
- Ministerul Public;
- Alte autoritati (Ex: autoritatea tutelara), in conditiile unor legi speciale;
In materie necontencioasa hotararea data poate fi atacata cu apel de catre orice parte interesata, chiar daca nu a participat la judecata in fond.

3. Termenul de apel
Este, de regula, de 15 zile de la momentul comunicarii hotararii. Prin dispozi-tii speciale, termenul poate fi mai lung sau mai scurt (Ex: la divort -; 30 zile). De asemenea, prin dispozitii speciale, termenul curge uneori de la momentul pronuntarii hotararii.
Din art. 101, c.pr.civ. rezulta ca si teremenul de apel se calculeaza pe zile libere, neintrand in calcul prima zi, cand termenul incepe sa curga si nici ultima zi, cand el se implineste.
Termenul de apel se intrerupe in urmatoarele situatii:
1) Decesul partii indreptatite sa exercite apelul -; Instanta va face o noua co-municare a hotararii pe numele mostenirii (nu a mostenitorilor, pentru ca instanta nu are de unde sa stie care sunt acestia).
2) Decesul mandatarului -; Instanta va face o noua comunicare a hotararii catre mandant, care are de ales intre a exercita el insusi apelul sau sa numeasca un nou mandatar.
3) Partea, dintr-un motiv de forta majora, a fost in imposibilitate de a exercita apelul in termenul prevazut de lege, solicita, in conditiile art. 103, C.pr.civ., repunerea in termen de apel.
Legea prevede expres si limitativ trei situatii de echipolenta, cand termenul de apel incepe sa curga de la un alt moment decat cel al comunicarii hotararii (art. 102 (2), art. 284 (2)-(3), C.pr.civ.): a) Cand comunicarea hotararii s-a facut deodata cu somatia de executare, termenul curge de la momentul comunicarii somatiei; b) Cand partea a exercitat apelul inainte de termen, termenul curge de la acel moment; c) Cand partea solicita instantei sa se comunice adversarului hotararea pronuntata;
Fundamentul acestor situatii il constituie prezumtia de cunoastere a hotararii.

Efectele apelului
1) Dezinvestirea (Desesizarea) instantei care a pronuntat hotararea atacata si investirea instantei de apel. Aceasta operatiune este necesara intrucat instanta de apel nu se poate investi din oficiu, spre deosebire de instanta de fond (in unele situatii prevazute expres de lege).
2) Atat termenul de apel, cat si apelul propriu-zis suspenda executarea hota-rarii atacate, exceptand hotararea judecatoreasca cu executie vremelnica (Ex: hota-rarea pentru despagubire in caz de accident de munca, pentru plata salariilor sau a alocatiilor), deoarece apelul are caracter devolutiv, astfel incat reabordandu-se fondul, ar fi posibil sa se dea o cu totul alta solutie.
3) Efectul devolutiv se refera la posibilitatea instantei de apel de a reaborda fondul litigiului.
In apel, daca apelul este admis, instanta va putea proceda la rejudecarea fon-dului litigiului. Aceasta insa sub guvernamantul a doua limite (restrictii) exprimate prin adagiile tantum devolutum cuantum indicati (Atat devolueaza in apel, cat s-a judecat deja in prima instanta) si tantum devolutum cuantum apelatum.
In apel nu sunt admise cereri noi. Totusi, art. 294, C.pr.civ. prevede ca nu se considera a fi cereri noi si, prin urmare, sunt admise in apel urmatoarele:
- Invocarea unor exceptii de procedura;
- Invocarea unor mijloace de aparare;
- Solicitarea de rate, dobanzi si alte datorii ajunse la termen pana la judecarea apelului;
- Compensatia legala de drepturi;
In conditiile unor reglementari speciale sunt admisibile in apel urmatoarele:
- Cererea de interventie voluntara principala a unui tert, dar numai cu acordul partilor;
- Cererea de interventie voluntara accesorie a unui tert, pentru ca ea este o simpla cerere in aparare;
- Art. 609, C.pr.civ. -; In materie de divort, partea poate sa invoce noi motive de despartire aparute dupa pronuntarea hotararii de catre prima instanta si pana la judecarea apelului.
In conditiile actualelor reglementari, intampinarea in apel este obligatorie si trebuie depusa cu cel putin 5 zile inaintea termenului de judecata. Solutiile la care se poate opri instanta de apel sunt:
1) Respingerea apelului ca nefondat. In aceasta situatie, hotararea primei ins-tante devine definitiva si este susceptibila de atac cu recurs.
2) Evocarea fondului de catre instanta de apel. Aceasta s-ar putea opri atunci cand prima instanta a respins sau a anulat cererea de chemare in judecata si instanta de apel considera apelul intemeiat. Nu mai opereaza adagiul tantum devolutum cuantum apelatum, dar ramane operabil adagiul tantum devolutum cuantum indicati, judecata in apel neputand fi o noua judecata decat cea care s-a dorit a se realiza la nivelul primei instante.
3) Admiterea apelului, dar cu trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanta, atunci cand aceasta nu a abordat fondul pentru ca nu s-a considerat compe-tenta, iar instanta de apel nu se considera nici ea competenta.
4) Admiterea apelului si retinerea cauzei pentru judecare (reprezinta regula), daca instanta de apel este competenta sa rezolve litigiul.
Conjunctural, instanta de apel va putea da si alte solutii:
- Nulitatea apelului (pentru ca nu a fost timbrat, motivat etc.);
- Tardivitatea apelului (daca a fost exercitat dupa implinirea termenului de apel);
- Constatarea perimarii judecatii in apel;
- Inadmisibilitatea apelului, pentru ca acea hotarare nu putea fi atacata decat direct cu recurs;
Hotararea instantei de apel este supusa urmatoarelor cai de atac: a) Recursul; b) Contestatia in anulare obisnuita sau de drept comun; c) Revizuirea; d) Contestatia la titlu, daca s-a ajuns deja in faza executarii silite;