Document, comentariu, eseu, bacalaureat, liceu si facultate
Top documenteAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Uzul si abuzul de drept
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

Uzul de drept este exercitarea dreptului cu buna credinta, fara a incalca nejustificat drepturile si libertatile celorlalti. Dupa cum am aratat dreptul se imparte in: dreptul subiectiv si dreptul obiectiv. Astfel, in cazul dreptului subiectiv, exercitarea acestuia este facultativa pentru subiectul activ, respectiv autorul dreptului, deci, exercitarea dreptului este la libera apreciere a acestuia. b5e2en
Spre exemplu, in cazul dreptului de creanta particularul creditor il poate ierta pe debitor de efectuarea platii. Pe de alta parte, cand dreptul de creanta este un drept obiectiv, cum ar fi in cazul functionarului public creditor, acesta nu poate renunta la exercitarea acestui drept, el fiind obligat sa-i pretinda debitorului achitarea datoriei, deoarece in acest caz se apara un interes public. Deci, pe taramul dreptului public, uzul de drept este obligatoriu pentru functionarul public si autoritatea publica, dat fiind satisfacerea interesului public vizat prin dreptul respectiv. Functionarul public trebuie ca in ceea ce face potrivit functiei sale, sa satisfaca interesul public, el nu are dreptul de a renunta la acesta.
Exercitarea dreptului atat obiectiv cat si subiectiv trebuie sa se faca cu buna credinta, adica in mod onest, loial, fara dol sau frauda. In domeniul uzului de drept, principiul bunei credinte presupune in esenta:
• scopul exercitarii dreptului trebuie sa fie asigurarea binelui autorului dreptului, in conditiile si limitele legii;
• scopul exercitarii dreptului sa nu vizeze incalcarea pe nedrept a drepturilor si libertatilor celorlalti; atunci cand prin exercitarea unui drept, se lezeaza patrimoniul altuia, aceasta lezare trebuie sa fie legitima si legala. Spre exemplu, proprietarul unui teren, ii cere celui care intamplator ii foloseste terenul cu sau fara nici un drept, sa nu-si mai parcheze autoturismul pe acesta. O astfel de cerere este legitima, chiar daca proprietarul autoturismului va suferi unele daune ca urmare a faptului ca va fi nevoit sa foloseasca o parcare cu plata. Este un abuz de drept atunci cand spre exemplu, primaria proprietar al trotuarului sau spatiului verde, demoleaza un boutique de pe acesta, fara a-l soma pe proprietarul boutiqului si fara a-i da posibilitatea in timp si spatiu, ca acesta sa-si demonteze boutiqul si sa-si transporte marfa cu minim de pierderi. Diferenta dintre pagubele cauzate prin demolare, in astfel de conditii, de primarie si pierderile minime pe care le-ar fi suportat proprietarul boutiqului daca el si-ar fi demontat si transportat marfa in conditii obisnuite, constituie prejudiciul cauzat prin abuz de drept.
• autorul dreptului sa fie constient ca prin modul de exercitare a dreptului sau nu cauzeaza pagube, nejustificate celorlalti; numai asa el crede ca prin exercitarea dreptului sau nu face vreun rau cuiva, ci bine lui sau altora deci, buna credinta, nu rea credinta.
Buna credinta se raporteaza de regula in functie de un nivel mediu de cultura, pregatire in domeniu, suficient pentru a constientiza urmarile exercitarii dreptului respectiv.
Vizarea numai a unor urmari, prin exercitarea dreptului, adica numai a acelora care ii satisfac necesitatile autorului dreptului si neglijarea, acceptarea ori urmarirea constienta a celorlalte urmari, daunatoare pentru ceilalti, poate fi considerata "rea credinta". Spre exemplu, in exercitarea dreptului la informare, unii ziaristi, generalizeaza un fapt concret, lezand pe nedrept interesele celorlalti. Astfel, prin titluri de articol ca: romanii i-au speriat cu furturile pe germani, jaful prin privatizare, romanul M.I. criminalul in serie a omorat in Grecia un politist si alti civili, pe langa faptul ca s-a dezinformat, s-a lezat interesele majoritatii romanilor care fiind in Germania nu au furat, precum si ale unei categorii de functionari ai Fondului Proprietatii de Stat, care au realizat privatizari corecte; in cazul lui M.I. s-a omis faptul ca acesta, era dintr-un parinte fost cetatean roman, celalalt parinte fiind grec, iar el (M.I.) s-a nascut, crescut si educat in Grecia, deci sub nici o forma nu era un produs al societatii romanesti. Oare acesti ziaristi nu puteau si nu trebuiau sa prevada consecintele negative ale acestei maniere de exercitare a dreptului la informare? Este adevarat ca o astfel de stire de senzatie, exacerbata, a dus la marirea tirajului, dar cu ce pret? Ce efect asa-zis colateral a avut, in exterior, avand in vedere ca aceste ziare sunt in sistemul Internet? Deci, abuzul de drept inseamna exercitarea cu rea-credinta a dreptului, adica in alte scopuri decat cele avute in vedere prin recunoasterea si reglementarea dreptului respectiv, in norma juridica.
Spre exemplu, reclamatiile repetate si neintemeiate, constituie un abuz de dreptul la petitie, sau de dreptul de acces liber la justitie, prin care este sicanat atat cel reclamat, cat si autoritatile judiciare. In cazul dreptului la informare, pot aparea ca abuz de drept fapte ca: publicarea repetata a unor articole, cu date care astfel nu mai sunt informatii, ci sunt de natura a diminua electoratul subiectului articolului, sau de a-l influenta in deciziile ce urmeaza sa le ia; or, prezentarea unor zvonuri ca fapte adevarate, fara a face un minim de verificari si fara a arata ca sunt zvonuri; campaniile de presa organizate, pornind de la pozitii prestabilite si interese particulare, de asemenea, constituie un abuz de drept, fapt pentru care sunt si interzise ; imixtiunile presei in treburile celorlalte puteri, prin substituire pretinzand sa se ia masuri de genul, "Dejeu afara" (Dejeu-fostul ministru de interne) si altele, sunt folosirii abuzive a dreptului de informare.
Abuzul de drept procesual, este o exercitare cu rea credinta a unui drept prevazut de lege, a fi utilizat in procesul civil adica, contrar scopului in vederea caruia a fost recunoscut de lege. Un astfel de abuz de drept procesual se sanctioneaza in principiu, cu obligarea la despagubiri a celui vinovat de savarsirea lui; in cazurile anume prevazute de lege cel care a savarsit abuzul de drept este sanctionat si cu plata unei amenzi civile. In cadrul abuzului de drept procesual atrag sanctiunea amenzii civile urmatoarele acte facute cu rea credinta de catre una din partile in proces: introducerea unei contestatii in scopul de a intarzia punerea in executare a unei hotarari judecatoresti; cererea de stramutare a pricinii; cererea de recuzare; etc. toate facute, in mod nejustificat, urmarindu-se in fapt, tergiversarea judecatii, sicanarea, razbunarea etc.
Fenomenul desemnat prin abuzul de drept nu consta in existenta abuziva a dreptului, dreptul in sine neputand a fi abuziv, ci in exercitarea sau neexercitarea lui abuziva, in deturnarea dreptului de la finalitatea sociala pentru care el a fost constituit si garantat cauzandu-se astfel un prejudiciu material sau moral ori putandu-se cauza un astfel de prejudiciu.
Sunt numeroase imprejurari in care conduita abuziva consta in neindeplinirea unei obligatii, sau chiar a unui drept in modul de exercitare sau neexercitare a unor competente, functii, puteri ori chiar a unui simplu interes protejat de lege.
Spre exemplu: efectuarea de catre Garda Financiara a doua sau mai multe controale economice pe an la un agent economic, fara a avea la baza date, sesizari, ca acesta incalca legea, constituie un abuz de drept; neexercitarea dreptului de a sanctiona o contraventie, constatata legal.
Normele juridice, dupa obiect, subiect si metodele de reglementare sunt sistematizate in ramuri ale dreptului. O prima impartire asa cum am aratat, o constituie dreptul public si dreptul privat.





Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui document, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza documentul:
In prezent fisierul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright© 2005 - 2024 | Trimite document | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta