r4k7kr
Sectiunea 1 Notiuni generale privind persoanele juridice publice
Sectiunea 1.
Notiuni generale privind persoanele juridice publice
1. Persoana juridica. O regasim nu numai in raporturile juridice private, ci si in raporturile juridice de drept public. De altfel, prezenta persoanei juridice de drept public reprezinta elementul principal, intrinsec1. Persoana juridica denumita si persoana morala, pentru a fi deosebita de persoana fizica, este un subiect de drept constituit dintr-o colectivitate umana organizata in vederea realizarii unui scop, a unei finalitati. Persoanele juridice au structuri bine definite, au organe de reprezentare si conducere, au patrimoniul propriu, diferit de patrimoniul membrilor colectivitatii ce o formeaza, au un scop declarat care trebuie sa nu incalce dispozitiile legale, ordinea publica si bunele moravuri, altfel spus, sa fie licit si moral. In raport de scopul pentru care a fost creata, persoana juridica poate avea un scop lucrativ, productiv, cum este cazul societatilor comerciale, al unor regii autonome
(acestea din urma au un scop mixt, pe langa cel lucrativ, care este secundar, unul public, de realizare a unor servicii publice, a unor activitati; Regiile autonome se organizeaza si functioneaza in ramurile strategice ale economiei nationale - industria de armament, energetica, exploatarea minelor si a gazelor naturale, posta, transporturi feroviare - precum si in unele domenii apartinand altor ramuri stabilite de guvern"2), sau un scop nelucrativ cum este situatia institutiilor, autoritatilor publice, a sindicatelor, asociatilor si fundatiilor.
Persoanele juridice publice sau de drept public pot fi caracterizate in primul rand prin faptul ca, in majoritatea cazurilor, ele actioneaza in regim de putere publica, ca purtatoare a puterii publice.
Persoanele juridice, fie ca apartin dreptului privat sau dreptului public, actioneaza in societate ca o certitudine nu ca o fictiune. Calitatea de subiect de drept rezulta in puterea legii daca sunt indeplinite cerintele esentiale cerute de lege, daca au elementele minime constitutive necesare.

Fiind constituite dintr-o colectivitate umana cu interese comune si legitimizate de lege, persoanele juridice reprezinta "un centru de interese protejate juridiceste". In dreptul administrativ, persoanele juridice au o importanta deosebita, ele fiind nelipsite din orice raport juridic de drept administrativ, inexistenta unei astfel de persoane, a unui astfel de subiect de drept public reprezinta lipsa raportului juridic administrativ.
Persoanele juridice au o componenta anume, ceruta de lege pentru a dobandi calitatea de persoana juridica si in consecinta d e subiect de drepturi si obligatii. In cazul unor persoane juridice, prin lege se stabileste, ca o anumita autoritate publica -; unipersonala -; ministru, primar, etc., actioneaza ca subiect de drept administrativ.
2.Trasaturile caracteristice ale persoanelor juridice de drept public
Persoanele juridice de drept public au anumite trasaturi caracteristice car e le deosebesc de celelalte persoane juridice. Aceste trasaturi tin seama atat de modul in care iau nastere cat si de scopul pentru care acestea sunt create; dupa cum vom arata in continuare: a) Crearea persoanelor juridice de drept public: Initiativa crearii persoanelor juridice de drept public apartine statului, care la randul sau reprezinta persoana juridica politico teritoriala generala din cadrul societatii nationale. Statul actionand prin diferitele autoritati publice care au competen ta, poate infiinta persoane juridice de drept public. Initiativa particularilor in crearea unei perso ane juridice d e drept public este acceptata intr-un singur caz, cel al crearii partidelor politice. Astfel, potrivit art.1 din Legea partidelor politice (nr.27/1996) 3 partidele politice "sunt asociatii ale cetatenilor romani cu drept de vot care participa in mod liber la formarea si exercitarea vointei lor politice, indeplinind o misiune publica, garantata de
Constitutie. Ele sunt persoane juridice de dr ept public". Rezulta din regula enuntata si din exceptia prezentata ca persoanele juridice de drept public sunt rezultatul vointei publice a statului, cu exceptia prezentata, ca in nici o alta situatie, cetatenii nu pot sa-si ex prime un punct de veder e, o ap reciere, daca trebuie sau nu infiintata o p ersoana juridica de drept public. Totusi atunci cand au loc reo rganizari ale persoanelor juridice politico-teritoriale - judete, orase, comune, potrivit, art.5 din Carta Europeana "Exercitiul Autonom al Puterii Locale", "pentru orice modificare a limitelor teritoriale locale, colectivitatile locale in cauza trebuie sa fie consultate in prealabil, eventual pe cale de referendum, acolo unde legea o permite"4. b) Scopul persoanelor juridice de drept public: Intotdeauna scopul este de a satisface interesele generale ale societatii sau ale colectivitatilor locale in functie de nivelul ierarhic in care se situeaza si de competenta legala atribuita5. Ele nu pot urmari un scop lucrativ. Unele dintre acestea, exemplu partidele politice, pot desfasura anumite activitati, dar nu de natura faptelor sau actelor obiective de comert. Art. 37 din legea partidelor politice, enumera in acest sens, cu caracter enuntiativ activitatile permise. c) Competenta persoanelor juridice de drept public este esentiala pentru a putea incadra activitatea acestor persoane in limitele licitului. Competenta se gaseste in stransa legatura, interdependenta, cu scopul insusi al persoanei - satisfacerea interesului general. Competenta reprezinta in fapt capacitatea juridica - drepturile si obligatiile - atribuite persoanei juridice de drept public prin actul de infiintare sau care rezulta din actul ce reglementeaza general anumite persoane juridice: competenta este totdeauna una legala, bine determinata. Persoanele juridice de drept public, dispun de prerogative de putere publica6, actele lor se executa, de regula, din oficiu fara a mai fi necesara o investire spre a putea fi ex ecutate. (Totusi hotararile judecatoresti desi sunt pronuntate de o autoritate publica -; autoritatea judecatoreasca, ele trebuiesc investite cu formula executorie pentru a putea fi executate silit.).
Competenta atribuita persoanelor juridice de drept public poate fi una generala atat din punct de vedere material cat si teritorial sau una speciala in raport de criteriul pozitiei persoanei juridice in cadrul sistemului organelor administratiei publice.
3. Clasificarea persoanelor juridice de drept public:
Fiecare persoana juridica de drept public este creata pentru a servi un scop public bine determinat, atribuindu-se in acest sens o competenta mai larga sau mai restransa. Competenta este elementul esential ce sta la baza unei clasificari a p ersoanelor juridice publice pentru ca ea defineste locul si rolul persoanei in cadrul ansamblului organelor administratiei publice a statului7. De asemenea, persoanele juridice de drept public avand o competenta stabilita de autoritatea care a creat-o sau a recunoscut-o (cazul partidelor) si participand la realizarea misiunii generale a statului, administrarea societatii implica o cooperare a persoan elor juridice in cauza, bazata pe interdependenta acestora in cadrul sistemului administrativ global8. Uneori un functionar public poate reprezenta doua persoane juridice de drept public cum este cazul primarului unei localitati - comuna, oras -; care, in calitatea sa de autoritate publica aleasa de corpul electoral al colectivitatii locale, actioneaza in numele localitatii, persoana juridica politico-teritoriala; dar aceeasi persoana -; primarul -; in anumite imprejurari prevazute de legea nr.69/1991 a administratiei publice locale9 -; (art.44(1), lit.“a” si “t”), actioneaza in numele persoanei juridice politico-teritoriale generale - Statul roman. Aceasta interdependenta se impune
in vederea asigurarii unitatii de actiune a Statului.
Incercand o clasificare a persoanelor juridice de drept public, n e raportam la urmatoarele criterii: a. In raport de natura competentei atribuite: persoane juridice politico-teritoriale reprezentate de stat, judet, oras comuna; persoane juridice publice speciale; b. In raport de competenta teritoriala: persoane juridice de drept public ce functioneaza si au competente pe intreg teritoriul national (centrale); persoane juridice de d rept public, locale sau zonale; c. Dupa modul de creare: persoane juridice care ex ista, fiind recunoscute ca atare -; STATUL; persoane juridice create de autoritatile publice statale sau locale; partidele politice.
Persoanele juridice politico-teritoriale -; Sunt reprezentate de Stat, judete, orase si comune.
Desi in prezent legislatia noastra nu mai intrebuinteaza denumirea de persoane juridice politico-teritoriale, ci art. 4 din Legea administratiei publice locale nr. 69/1991 -; republicata, dispune:”(1) Comunele orasele si judetele sunt persoane juridice. Ele au deplina capacitate, poseda un patrimoniu si au initiativa in tot ceea ce priveste administrarea intereselor locale, exercitand in conditiile legii autoritatea, in limitele administrativ-teritoriale stabilite”, iar alin. 2 precizeaza “ca persoane juridice civile au in proprietate bunuri din domeniul privat, iar ca persoane juridice de drept public sunt proprietare ale bunurilor domeniului public de interes local, potrivit legii. Totusi, din analiza textului art.4 din legea administratiei publice locale, rezulta implicit caracterul politico-teritorial al persoanelor de drept public enumerate.
In privinta Statului, personalitatea sa juridica prezinta unele trasaturi10:
Ø are un indoit substrat: o populatie stabila pe un anumit teritoriu si in limitele acelui teritoriu.
Ø principala sa caracteristica o rep rezinta dreptul de a gira interesele colective, de a comanda tuturor, de a nu-i fi comandat de nimeni si de a intrebuinta constranger ea impotriva celor care nu se supun ordinelor sale. Statul este fara indoiala, o persoan a politica si pentru ca are drept de comanda asupra populatiei aflata pe teritoriul sau, el este o persoana morala
(juridica) politico-teritoriala.
Ca orice persoana, Statul are un patrimoniu propriu. Pe plan intern Statul exista in fapt, fiindca el creeaza ordinea juridica interna; pe plan international, Statul are nevoie de recunoasterea celorlalte state.
Statul nu are nevoie sa-si adopte propria lege de recunoastere pe plan intern, el se face cunoscut, se impune asupra populatiei al carei reprezentant este.
Alaturi de celelalte persoane juridice politico-teritoriale enumerate, judete, orase comune,
Statul si acestea sunt destinate sa realizeze administratia publica. In sistemul legislativ prezent, judetul, orasul, comuna, reprezinta si circumscriptii administrativ-teritoriale, ca urmare a
impartirii teritoriului national in unitati administrativ-teritoriale, denumirea de unitate admini strativteritoriala nefiind cea mai adecvata alegere11.
Persoanele juridice politico-teritoriale -; comuna, orasul, judetul -; sunt cele mai importante dupa Stat, ele domina toate celelalte persoane juridice ce functioneaza pe teritoriul administrativ al lor, cele mai multe aflandu-se sub protectia lor juridica12.
Personalitatea juridica este o calitate de a avea drepturi si obligatii, in cazul persoanelor juridice de drept public; intinderea personalitatii este tinuta de competenta atribuita.
Persoanele juridice politico-teritoriale, altele decat Statul, se infiinteaza prin lege organica, deci este atribut al puterii legislative. Competentele acestora sunt, in general stabilite prin legea de organizare a administratiei locale, toate aceste persoane realizand in esenta atributii de administratie publica locala, unele in numele persoanei juridice politico-teritoriale, altele in numele statului. Competenta persoanelor juridice politico-teritoriale se exercita pe raza teritoriala a acestora.
Judetul -; este o circumscriptie administrativ-teritoriala (unitate administrativ-teritoriala) si colectivitate umana alcatuita din orase si comune, constituita in temeiul conditiilor istorice, geografice, social-politice, etnice, legaturilor culturale si traditionale ale populatiei -; cu o denumire, o resedinta si autoritati locale reprezentative care asigura administratia judeteana13.
Potrivit legii, judetul asigura in raza sa, cooperarea intereselor comune ale localitatilor -; orase si comune -; coordonarea unor servicii de interes judetean, a unor servicii locale, dar care se regasesc la nivelul fiecarei localitati si se impune o coerenta in desfasurarea lor.
Infiintarea, desfiintarea judetelor se face prin lege organica. Din punct de vedere istoric, judetele au o indelungata istorie, ele fiind insa abandonate ca fo rma, rol si existenta, o perioada de timp -; 8 septembrie 1950 -; 16 februarie 1968 -; cand s-a r evenit la forma traditionala, romaneasca a judetului, reinfiintandu-se un numar mai redus fata de anul 195014.
Dupa anul 1990 in noile conditii social-politice s-a pus problema reinfiintarii tuturor judetelor existente la data de 8 septembrie 1950. Fata de competenta ce revine judetului, autoritatii sale reprezentative (consiliul judetean) in raport cu competenta o raselor si comunelor, a primarilor si consiliilor acestora, pe principiile autonomiei locale, a descentralizarii serviciilor publice, si dupa Ratificarea de catre Parlamentul Romaniei a “Cartei Europene a Autonomiei
Locale”, adoptata la Strasbourg la 15 octombrie 198515, reinfiintarea unora din judetele existente anterior datei de 8 septembrie 1950 nu ar contribui decat la impovararea bugetului public destul de redus, fara a realiza mai bine interesul public, nevoile colectivitatii locale.
Orasul -; Potrivit legii, avem doua categorii de localitati: - orase si anume: unele orase care au grad de dezvoltare urbana mai ridicat, o populatie numeroasa sau din alte considerente, sunt declarate municipii. Toate orasele resedinta ale judetelor sunt declarate municipii.
Orasul este o colectivitate umana, o circumscriptie politico-administrativa, dezvoltata economic, social, cultural si stiintific, cu un grad de civilizatie ridicat. Activitatile realizate in cadrul oraselor sunt preponderent industriale, comerciale, prestatoare de servicii, mai putin sau exclusiv activitati agricole, desi foarte multe orase “agro-industriale” create inainte de anul 1990, au un specific uneori, puternic agricol. Dar mai presus de anumite caracteristici ale orasului sta faptul ca localitatea respectiva este declarata oras “prin lege”.
In jurul marilor orase, asa cum este si cazul Bucurestiului, se constituie o zona preoraseneasca ce formeaza baza de dezvoltare pe orizontala a oraselor.
In lume sunt cunoscute marile metropole denumite “megalopolisuri”: New York, Tokyo,
Ciudat de Mexico, Buenos Aires, etc, in jurul carora s-au format adevarate micro-orase.
Din pacate gestionarea treburilor publice, administrarea acestor megalopolisuri este foarte dificila.
Municipiul Bucuresti - Capitala Romaniei este cel mai mare oras al tarii, avand o populatie ce depaseste doua milioane de locuitori. Orasul este impartit in sase diviziuni - sectoare, personalitate juridica avand do ar Bucurestiul. Persoana juridica Municipiul Bucuresti este reprezentata (condusa) de un primar general - ca autoritate executiva si un Consiliu General ca autoritate deliberativa.
Fiecare sector are la randul sau un primar si un consiliu local, toate alese prin vot universal, direct si secret. Modul de organizare a persoanei juridice - municipiul Bucuresti este stabilit prin
Legea nr.69 / 1991. In perioada interbelica a fost adoptata "Legea pentru organizarea administratiunii municipiului Bucuresti” din 1929, publicata in M.Of. 202 / 11 septembrie 1929, care prevedea organizarea administratiei Municipiului Bucuresti si a comunelor sale suburbane
(12 la numar), existand un primar general, un consiliu general format din "primarii si din consilierii alesi ai celor 4 sectoare ale municipiului, din primarii comunelor suburbane si din consilierii de drept prevazuti de legea pentru organizarea administratiei locale", care aveau doar un vot consultativ. Apreciem ca datorita specificului actual al municipiului Bucuresti se impune adoptarea unei legi speciale pentru administrarea Capitalei, iar Consiliul General sa fie constituit din consilieri alesi la nivelul sectoarelor.
Comuna este colectivitatea uman a, teritoriala, infiintata sau recunoscuta prin lege organica, formata din unul sau mai multe sate unde preocupare dominanta a locuitorilor o reprezinta activitatile agricole. Activitatile economice, industriale si comerciale detin in general, o pondere r edusa. Unul dintre satele comunei este denumit sat resedinta a comunei.
Persoanele juridice de drept public cu competenta generala sau speciala, subiecte de drept administrativ.
Fac parte din aceasta categorie toate celelalte persoane juridice publice, incepand cu
Guvernul, ministerele, autoritatile publice autonome ale administratiei centrale - institutiile publice, serviciile publice autonome, alte organe centrale sau locale care sunt declarate ca avand personalitate juridica prin actul de infiintare.
Exista de asemenea unele stabilimente publice a caror competenta apartine dreptului public sau privat, in functie de natura actiunilor ce le realizeaza.
Partidele politice, cum am aratat mai sus, sunt persoane juridice de drept public create prin asocierea particularilor, carora li se recunoaste calitatea de persoana juridica de drept public, fiind constituite cu scopul de a accede la putere in stat. Legea de organizare a partidelor politice prevede ca acestea se autorizeaza de Tribunalul Bucuresti si se inscriu
intr-un registru unic al partidelor politice ce este deschis la Tribunalul Bucuresti, partidele avand potrivit legii, un caracter national.