Cel mai important model -; statul unitar k1b12br
Statul unitar -; acel stat in care puterea se exercita asupra tuturor indivizilor printr-un singur sistem de organe care sunt investite prin suveranitate.
In politica interna exista o singura Constitutie; un sistem constitutional asigura o singuta cetatenie.
Statul se impatre in diviziuni teritoriale administrative pentru ca numai astfrl poate fi condus printr-o autoritate care vine direct de la centru.
Centralizare -; modalitate de administrare a unui stat prin care autoritatea nu apartine numai centrului ci se imparte in unitati teritorial-administrative.

Conditiile democratiei
• Pluralismul ideologic -; existenta mai multor ideologiipolitice aflate in competitie pentru putere.
• Impunerea principiilor separarii puterii in stat. Colaborarea limitata dintre legislativ si executiv si independenta puterii judecatoresti impune existenta unor modalitati de actiune si control intre executiv si legislativ pentru a preveni concentrarea puterii.
• Impunerea principiului majoritatii si respectarea drepturilor minoritatii. Democratia acorda putere majoritatii si cuvant minoritatii.
• Impunerea principiului alternantei la putere. Opozitia de azi are dreptul ori posibilitatea de a deveni puterea demaine, iar puterea de azi are posibilitatea de a deveni opozitia de maine.

Votul
• Stimularea dezbaterii publice
• Atenueaza clientelismul politic
• Circulatia elitelor
• Organizarea de alegeri libere si corecte la intervale regulate

Democratia - directa (antichitate) participarea cetatenilor la adoptarea legilor cetatii
- reprezantativa
- semidirecta
- semireprezentativa

1. Doctrina suveranitatii populare (J.J. Rousseau)

Fiecare individ detine o cota parte ideala de suveranitate.
Pe baza propriei vointe el isi deleaga aceasta suveranitate parlamentarului ales.

2. Doctrina suveranitatii nationale (Monatesqieu)

Suvareanitatea apartine natiunii ca intreg si nu apartine fiecarui individ in parte.
In conceptia lui Mottes suveranitatea este
- Inalienabila
- Imprescriptibila
- Indivizibila

In planul legaturii dintre alegator si ales, doctrina suveranitatii populare a condus la formularea teoriei mandatului imperativ.
Trasaturile mandatului imperativ sunt
1. Parlamentarii nu exprima in Parlament propria vointa ci vointa celor care l-au mandatat, adica vointa corpului electoral din circumscriptia care l-a ales.
2. Parlamentatul are obligatia sa raporteze periodic alegatorilor sai modul in care isi exercita mandatul.
3. Corpul electoral are posibilitatea de a retrage mandatul parlamentarului care nu si-a onorat obligatiile asumate, sau si-a depasit aceste obligatii.

Consecintele negative ale mandatului imperativ:
- Parlamentarul poate fi revocat oricand de catrw corpul electoral ceea ce ii ingradeste libertatea de actiune.
- Parlamentarul nu reprezinta interesele generale ci doar cele ale alegatorilor din circumscriptia cera l-a desemnat. Altfel spus parlamenatrul nu se poate angaja in discutii politice la nivelul Parlamentului deoarece pentru fiecare decizie a sa are nevoie de acordul circumscriptiei din care face parte.

Consecintele pozitive ale mandatului imperativ:
- Stransa legatura dintre alegator si ales pe parcursul mandatului
- Posibilitatea revocarii parlamentarului pe parcursul mandatului ca o expresie a raspunderii politice si juridice a acestuia fata de alegator.

Doctrina suverantatii nationale a condus la formularea teoriei mandatului reprezentativ.
Potrivit acestui mandat, parlamentarii sunt reprezentantii natiunii ca intreg si, prin urmare nu pot fi revocati pe parcursul mandatului.
Parlamentarii, in exercitiul mandatului lor procedeaza dupa propria lor convingere si nu au nevoie de instructiuini din partea corpului electoral.

Consecinte negative ale mandatului reprezentativ:

- Lipsa unei legaturi juridice intre parlamentar si corpul electoral, pe parcursul mandatului.
- Inlocuirea vointei natiunii cu cea a partidului caruia ii apartine parlamentarul, mai ales in coditia unei discipline rigide de partid.

Consecinte pozitive ale mandatului reprezentativ:

- Posibilitatea parlamentarilor de a se angaja in negocieri politice la nivelul Parlamentului.

Mecanisme ale democratiei directe existente in Constitutia Romaniei
1. Initiativa legislativa populara
2. Referendumul

1. Initiativa legislativa populara poate viza:
- Legile organice si ordinare
- Legile constitutionale
In cazul initiativei legislative populare sunt necesare cel putin 250.000 de semnaturi care sa provina din cel putin un sfert din judetele tarii iar in fiecare din aceste judete sa se inmregistreze cel putin 10.000 de semnaturi.
Initiativa legislativa populara trebuie sa provina de la un comitet de initiativa format din cel putin 10 cetateni cu drept de vot. Potrivit legii, din acest comitet nu pot face parte persoanele alese in functii publice prin vot universal, persoanele care nu beneficiata de dreptul la vot, persoanele numite in functie de primul ministru.
Initiativa legislativa populara nu poate viza problemele fiscale, cele cu caracter intern amnistia si gratierea.
Curtea Constitutionala verifica indeplinirea conditiilor pentru exprimarea initiativei legislative de catre cetateni.
In cazul initiativelor de revizuire a Constitutiei, Curtea Constitutionala se pronunta din oficiu (se autosesizeaza)

3. Referendumul

- Obligatoriu - revizuirea Constitutiei Romaniei ca etapa finala a revizuirii Constitutiei
- demiterea din functie a presedintelui Romaniei in urma suspendarii din functie de catre Parlament.
- Facultativ -; se organizeaza de catre presedinte in baza art. 90 din Constitutiei. Are un caracter consultativ si nu legislativ.

REGIMUL POLITIC

Criteriul de baza al clasificarii regimului politic e separarea puterii in stat.

Tipuri de regimuri politice

1. Regimuri care realizeaza o separatie rigida a puterilor
• Regimul prezidential
2. Regimuri care realizeaza o separatie supla a puterilor
• Regimul parlamentar
• Regimul semiprezidential
3. Regimuri care realizeaza o concentrare a puterilor
• Regimul directorial
• Regimul dictatorial
• Guvernamantul de adunare
• Regimul specific statelor socialiste

Regimul prezidential

• Structura monocefala a executivului rpezidential. Seful statului e si seful guvernului
• Desemnarea sefului executivului, adica a presedintelui prin sufragiu universal.
• Imposibilitatea dizolvarii reciproce a executivului si a legislativului (lipsa presiunii reciproce dintre puteri)
• Presedintele ii numeste si ii demite pe membrii cabinetului care sunt raspunzatori numai in fata presedintelui.
• Presedintele, in principiu, nu poate fi ales pentru mai mult de 2 mandate.

Exemple de regimuri prezidentiale: S.U.A., Phillippine, Coreea de Sud, Nigeria, majoritatea statelor din ex-U.R.S.S., majoritatea statelor din America Latina.

Regimul parlamentar

• Structura bicefala a executivului -; format dintr-un sef de stat (care poate fi monarh sau presedinte)si un sef als guvernului (care poate fi prim ministru sau cancelar)
• In cazul in care seful statului e presedinte, acesta e desemnat de catre parlament sau de catre un colegiu electoral format din membrii Prlamentului (toti) si alti reprezentanti.
• Seful statului numeste seful guvernului
• Guvernul raspunde politic in fata Parlamentului care il poate demite.
• Posibilitatea dizolvarii reciproce a executivului si legislativului.

Exemple de regimuri parlamentare: U.K., Germania, Cehia, Italia, Japonia, Grecia

Regimul semiprezidential

• Structura bicefala a executivului
• Desemnara sefului executivului prin sufragiu universal
• Posibilitatea dizolvarii reciproce a executivului si legislativului
• Guvernul raspunde politic numai in fata Parlamentului, care il poate demite.

Exemple de regimuri semiprezidentiale: Portugalia, Austria, Finlanda, Romania (?!)