Este reglementata in art. 67-73 C.pr.civ. si prin Legea nr. 51/1995 privind exercitarea profesiei de avocat. c5d16do
Exista reprezentare in justitie atunci cand un tert a primit imputernicirea si sarcina de a actiona in justitie in locul, interesul si pe seama altuia.
In raport cu obiectul ei, reprezentarea se infatiseaza sub doua aspecte:
1. Poate avea ca obiect exercitarea in justitie in numele si pentru titularul dreptului la actiune.
2. Poate avea ca obiect doar indeplinirea unor acte de procedura ulterioare sesizarii instantei prin cererea de chemare in judecata (reprezentare “ad litem”).

I. Reprezentarea in exercitarea actiunii
Trebuie sa indeplineasca o conditie de fond si una de forma. Conditia de fond a reprezentarii este constituita de puterea de a reprezenta pe un altul, astfel ca reprezentantul trebuie sa dovedeasca atat dobandirea acestei puteri, cat si continutul ei.
Potrivit art. 161, C.pr.civ. atunci cand reprezentantul nu face dovada calitatii sale de reprezentant, instanta ii va putea da un termen pentru a aduce dovezile necesare, dupa care va putea anula cererea sau, dupa caz, actul procedural savarsit. Exceptia lipsei calitatii de reprezentant este una de fond, absoluta (poate fi invocata in orice stare a pricinii) si peremptorie (subiectul ei este unul distructiv).
Puterea de a actiona in justitie, in numele si pe seama altora, poate avea ca fundament legea (reprezentarea legala), o hotarare judecatoreasca (fundament judiciar) sau o conventie (reprezentare conventionala).
Conditia de forma a reprezentarii vizeaza indicarea expresa de catre reprezentant a acestei calitati a lui, a numelui sau, precum si a numelui celui reprezentat.

II. Reprezentarea in judecata
Mandatul “ad litem” desemneaza imputernicirea data unei persoane (mandatar) de catre o alta persoana (mandant) pentru ca primul sa indeplineasca in numele si pe seama celui de-al doilea acte de procedura necesare desfasurarii procesului.

Caracteristicile contractului “ad litem”
1. Imputernicirea pentru reprezentarea in judecata trebuie facuta prin inscris sub semnatura legalizata (in acest caz, contributia notarului este mai restransa).
Dreptul de reprezentare poate fi dat si prin declaratie verbala in fata instantei.
In cazul reprezentarii prin avocat nu este necesara intocmirea unui inscris sub semnatura legalizata, intre avocat si parte incheindu-se un contract de reprezentare juridica. Dreptul avocatului de a reprezenta partea in instanta rezulta din imputernicirea avocatiala semnata de avocat si parte.
2. Mandatul “ad litem” este intuitu persoane, el incetand prin decesul mandatarului. Nu este posibil ca mandatarul sa-si substituie un submandatar fara acordului mandantului.
3. Nu inceteaza prin decesul mandantului si nici daca acesta a devenit incapabil, el dainiuind pana la retragerea lui de catre mostenitor sau de catre reprezentantul legal al incapabilului.
4. In principiu, mandatul “ad littem” este unul general, deci pentru toate actele de procedura, fara insa a cuprinde si actele de dispozitie (recunoasterea dreptului, renuntarea la judecata sau la drept, incheierea unei tranzactii etc.). El poate fi restrans la unele acte procedurale.
5. Este irevocabil, insa revocarea nu poate fi opusa celeilalte parti decat de la comunicarea faptului revocat, cu exceptia cazului in care revocarea a fost facuta in sedinta de judecata in prezenta partii.
6. Mandatarul poate renunta la mandat, insa el este dator sa instiinteze atat pe mandant, cat si instanta cu cel putin 15 zile inaintea termenului de judecata sau inaintea implinirii termenului pentru exercitarea cailor de atac. Afara de cazurile in care madatarul a depasit limitele imputernicirii, mandantele este tinut a suporta toate consecintele ce rezulta din actele indeplinite de mandatar.
7. Avocatul care a asistat o parte la judecarea cauzei poate, chiar fara mandat, sa faca orice act de procedura necesar pastrarii drepturilor supuse unui termen sau care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp. El poate sa exercite caile de atac impotriva hotararilor, actele de procedura urmand a se indeplini fata de partea insasi.
8. Daca mandatul este dat unei alte persoane de catre un avocat, mandatarul nu poate pune concluzii decat prin avocat, exceptie facand consilierul juridic, care potrivit legii reprezinta partea.
Asistarea de catre avocat nu este ceruta doctorilor sau licentiatilor in drept, cand ei sunt mandatari in pricinile sotilor sau rudelor pana la gradul al IV-lea, inclusiv. Asistarea de catre avocati nu este ceruta nici la judecatorii cand partea este reprezentata prin sot sau ruda pana la gradul al IV-lea, inclusiv.
Cand dreptul de reprezentare izvoraste din lege sau dintr-o dispozitie judecatoreasca, asistarea reprezentantului de catre avocat nu este necesara.

“Litis consortium” (coparticipare sau tovarasie procesuala)
Reprezinta reunirea in acelasi proces de la inceputul sau in cursul lui a mai multor persoane care actioneaza sau impotriva carora se actioneaza in aceeasi calitate (art. 47-48, C.pr.civ.).
Conditii:
1. Poate exista atunci cand obiectul pricinii este un drept sau o obligatie comuna sau cand drepturile sau obligatiile partilor au aceeasi cauza.
2. Intre cei aflati in “litis consortium” trebuie sa existe o legatura de interese.
3. Nu exista raportuti de reprezentare legala reciproca.
4. Nu poate exista decat in cadrul procesului civil, indiferent de fazele acestuia.
5. Prorogarea competentei instantei ca urmare a constituirii “litis consortium” nu poate trece de limitele stabilite prin norme imperative de competenta.
6. Este posibil inlauntrul aceluiasi sistem al normelor de procedura, deci doar inlauntrul unor norme care nu sunt esential diferite.

Clasificare:
1. “Litis consortium”: a) activ: cand sunt mai multi reclamanti. b) pasiv: cand sunt mai multi parati. c) mixt: cand sunt mai multi reclamanti si parati.
2. “Litis consortium”: a) simplu: este esentialmente facultativ, el rezultand din reunirea voluntara a mai multor persoane, avand aceeasi calitate procesuala si sprijinindu-se pe un titlu juridic comun sau pe titluri analoage ori pe fapte total sau partial identice, pentru a actiona sau a se apara in comun.
- Material (Ex: obligatii solidare);
- Formal (Ex: mai multi comercianti il dau in judecata pe un altul, pentru fapte de concurenta neloiala); b) necesar: este intalnit atunci cand coparticipantii se afla intr-o legatura naturala sau formala, care impune solutionarea litigiului printr-o hotarare unitara in privinta tuturor, chiar daca aceasta le este favorabila sau defavorabila.
- material (Ex: actiunea in partaj -; partajul este nul daca nu au participat toti coproprietarii)
- formal (Ex: exista o solidaritate activa a creditorilor)

Regulile functionale ale “litis consortiumului”
Art. 48, alin. 1 C.pr.civ. prevede ca actele de procedura, apararile si concluziile unui dintre reclamanti sau parati nu pot folosi si nici pagubi celorlalti. Asadar, in materia “litis consortium” regula este aceea a divizibilitatii judecatii, a independentei procesuale a fiecaruia dintre coparticipanti, ceea ce poate fi exprimat prin urmatoarele 2 principii:
1. Regula relativitatii cererii: Orice cerere in justitie, facuta de una dintre parti nu-i profita decat acesteia si nu provoaca urmari defavorabile decat pentru ea.
2. Regula relativitatii actelor de procedura: Acestea nu pot produce efecte, fie ele pozitive sau negative decat fata de cel care a indeplinit respectivul act.
Exceptie: Regula divizibilitatii judecatii cunoaste urmatoarea derogare. Daca prin natura raportului juridic sau prin temeiul unei dispozitii a legii, efectele hotararii se intind asupra tuturor teclamantilor sau paratilor, actele de procedura indeplinite doar de unii dintre ei sau termenele incuviintate numai unora dintre ei pentru indeplinirea actelor de procedura folosesc si celorlalti. Cand actele de procedura indeplinite de unul sunt potrivnice celor facute de ceilalti se va tine seama de actele cele mai favorabile. Reclamantii sau paratii care nu s-au infatisat sau nu au indeplinit un act de procedura vor continua, totusi, sa fie citati.