Sensurile expresiei “izvor de drept civil” y9q8qs
Intr-un prim sens, prin izvor de drept civil intelegem conditiile materiale de existenta - in sens material.
In cel de al doilea sens, juridic, expresia “izvor de drept civil” desemneaza formele specifice de exprimare a normelor de drept civil - in sens formal.
Prima notiune priveste actele normative , cea de a doua se refera la actele si faptele juridice (individuale) (Belein).

Formele de exprimare a izvoarelor dreptului
In dreptul civil, normele sale imbraca forma - generica - de acte normative, adica acte ce emana de la organele de stat investite cu prerogativa legisferarii.
Legea fundamentala - Constitutia - stabileste prerogativele legisferarii.
Astfel, in art.64 se prevede ca: “Camera deputatiilor si Senatul adopta legi, hotarari si motiuni in prezenta majoritatii deputatilor”
- art.72(1) dispune “Parlamentul adopta legi constitutionale, legi organice si legi ordinare”.
- art.78: “Legea se publica in Monitorul Oficial al Romaniei si intra in vigoare la data prevazuta in textul ei”.
- sau art.7 din aceiasi lege se dispune “Guvernul adopta hotarari in exercitarea atributiilor proprii, si regulamente de aplicare a legilor, cand prin lege s-a prevazut aceasta - acestea se publica in M.O”.
- art. 107 (1) (2) sI (3) Constitutie “Guvernul adopta hotarari si ordonante”.
Constitutia si L.69/1991 privind autoritatile administratiei publice locale sunt : - a) consiliile locale
- b) primarii alesi si
- c) prefectii numiti de guvern a) adopta hotarari b), c) emite dispozitii, respectiv ordine

Deci principalele forme juridice in care se exprima izvoarele de drept civil sunt:
- legile - acte normative adoptate de Parlamentul Romaniei si
- hotararile Guvernului Romaniei.
Amintim ca potrivit art.99(1) din Constitutie “In exercitarea atributiilor...., Presedintele Romaniei emite decrete ” (sunt izvoare de drept acele decrete care contin norme generale ( nu si decrete individuale) si daca are ca obiect relatii sociale care intra in “obiectul dreptului civil”.
- Caracter de izvor al dreptului civil il are si actul normativ adoptat de - ministru ori
- seful unui alt organ al administratiei de stat - indiferent de denumire: ordin, instructiune, regulament etc. (daca are ca obiect de reglementare rel. sociale ce intra in “obiectul dreptului civil”.
- Constituie izvoare ale dreptului civil si actele normative anterioare Revolutiei din 1989 in masura in care n-au fost abrogate - care reglementau raporturi civile : legi, decrete, oridne, instructiuni.
- In categoria izvoarelor de drept civil trebuie incadrate si reglementarile internationale - conventii, pacte, acorduri, etc. - cu conditia ca Romania sa fie parte la ele ( prin aderare sau ratificare) si binenteles sa priveasca relatii sociale ce intra in obiectul dreptului civil roman.
- Pactul international privind drepturile civile si politice ale omului (ratificat prin Decretul nr.212/1974 si Conventia cu privire la drepturile copilului (aprobata prin Decretul 47/1990 si ratificata prin Legea nr.18/1990).
Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte si legile interne, au prioritate reglementarile internationale.

Acte normative in vigoare care sunt izvoare de drept civil

1. Legile
2. Decretele
3. Hotararile si ordonantele Guvernului
4. Acte normative emise de conducatorii organelor centrale ale administratiei de stat si
Acte normative adoptate de organele locale executive.

1. Legile a) Constitutia
In doctrina se face deosebire intre legea fundamentala care este Constitutia si legile celelalte numite ordinare, care includ si codurile (Belein)
Desi este principalul izvor de drept constitutional, Constitutia este si izvor important pentru dreptul civil.

b) Codul civil roman
- Are ca model Codul civil francez din 1804 (numit si Codul Napoleon)
- A fost adoptat in 1864 si a intrat in vigoare la 1 Decembrie 1865,
- Acesta reprezinta principalul izvor al dreptului civil.
Ca structura, Codul civil este alcatuit dintr-un titlu preliminar “Despre efectele si aplicarea legilor in genere” si trei carti
- Cartea I “Despre persoane (in prezent abrogata)”
- Cartea II - “Despre bunuri si despre deosebitele modificari ale proprietatii (ce are 4 titluri)”.
- Cartea III - “Despre diferitele moduri prin care se dobandeste proprietatea (cu XX titluri)”.
Codul civil a suferit unele abrogari (exprese sau implicate) sau modificari, in decursul celor 128 ani.

c. Alte legi civile
- Codul familiei (L.nr.4/1954, cu modificarile suferite).
- L.nr.15/1990 privind reorganizarea unitatilor ec.de stat ca R.A sI S.C cu modificarile ulterioare (M.Of.98/90).
- L.nr.31/90 privind soc.com.republicata (M.Of.33)
- L. fondului funciar 18/1991 republicata (m.Of.1/1998)
- L. privind brevetele de inventie, nr.64/1991 d) Decrete legi - cu titlu de exemplu
- Decretul 66/1990
- Decretul 61/1990
- Decretul 100/1990

2. Decretele
- Stricto sensu - termenul Lege desemneaza actul normativ ce emana de la puterea legislativa - Parlamentul Romaniei.
- Lato-sensu, prin lege se desemneaza si celelalte acte normative: decrete, hotarari ale Guvernului, ordine ale ministrilor etc.
Exemplu de decrete:
D.31/1954 privitor la persoana fizic` si persoana juridic`
D.32/1954 de punere in aplicare a Codului familiei si Decretul nr.31/1954
D.167/1958 privitor la prescriptia extinctiva
D.975/1968 cu privire la nume
D.212/1974 de ratificare a Pactelor internationale privind drepturile omului.

3. Hotararile si Ordonantele Guvernului Romaniei
Cu titlu de exemplu, mentionam: a) H.nr.280/1990 privind vanzarea de marfuri, prestarea de servicii si executarea de lucrari, cu plata in rate (M.Of.46/1990).
- H.nr.216/1990 pentru aprobarea normelor metodologice - cadru de aplicare a Legii nr.219/1998 privind regimul consecintelor (M.Of.140/1999).
H.nr.525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism (M.Of.149/1996).

b) Ordonante ale Guvernului Romaniei
- pot fi simple (in temeiul unei legi abilitate)
- sau de urgenta (in lipsa unei legi de abilitare emise de Parlament, in cazul ivirii unor imprejurari exceptionale).
- Ord.68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural national, cu modificarile ulterioare (M.Of.247/1994).
- Ord.de urgenta 25/1997 cu privire la regimul juridic al adoptiei, cu modificarile ulterioare (M.Of.120/1991).

4. Acte normative
- Ordinul 710/C./1995 al ministrului justitiei pentru adoptarea Regulamentului de punere in aplicare a Legii notarilor publici si a activitatii notariale nr.36/1995 (M.Of.176/1995).

Problema altor izvoare de drept civil
In mod concret, problema care se pune este aceea daca s-ar atribui sau nu calitatea de izvoare ale dreptului civil : - obiceiului
- moralei
- jurisprudentei
- doctrinei si
- principiilor de drept
1. Obiceiul (cutuma) reprezinta o regula de conduita stabilita in practica vietii sociale si respectata un timp indelungat, in virtutea deprinderii, ca o norma socotita obligatorie (Belein) (Longa, inveterata, diuturna consuetudo, opinia necessitatis).
Trebuie sa se faca urmatoarea distinctie:
- obiceiurile la care trimit anumite texte din acte normative in mod expres, nu pot fi socotite ca izvoare de drept distincte de aceste acte normative, ele fac prin incorporare parte din dispozitia normelor juridice respective.
- obiceiurile la care normele juridice cuprinse in acte normative nu fac trimitere, dar au valoare de izvor de drept, distinct si pot fi folosite in interpretarea unor acte juridice.
Exemple de obiceiuri din prima categorie se gasesc in legislatia ceruta in vigoare (Codul civil).
Dintre acestea amintim:
- art.970 alin.2 C.civil conventiile “obliga nu numai la ceea ce este expres intr-insele, dar la toate urmarile, ce echitatea, obiceiul sau legea da obligatiei, dupa natura sa”.
- art.980 C.civil, “Dispozitiile indoioase se interpreteaza dupa obiceiul locului unde s-a incheiat contractul”.
- in privinta gardului si zidului comun, art.600 C.civil, precizeaza ca inaltimea se hotareste dupa “regulamentele particulare”.
Exemple de obiceiuri din a doua categorie - adica cele care au valoare de izvor de drept - se gasesc, indeosebi in, dreptul maritim si se numesc “uzuri interpretative”. Acestea din urma se manifesta in doua moduri :
- fie prin explixarea expresiilor si termenilor din contract
- fie prin completarea clauzelor contractului cu ceea ce in mod obisnuit se presupune ca partile au voit.

2. Morala (regulile de convietuire sociala) urmeaza solutia de la obicei. Nu sunt izvor de drept distinct, dar in masura in care legea face trimitere la ele, atunci sunt incorporate sau notificate de actul normativ respectiv (Belein).

3. In principiu nici jurisprudenta nu reprezinta izvor al dreptului civil, deoarece organul de judecata nu are atributia de a edicta norme ci de a solutiona cauza cu care a fost sesizat prin aplicarea normelor de drept.
Hotararile judecatoresti produc efecte numai intre partile din proces, potrivit principiului relativitatii, pe cand izvorul de drept reprezinta o norma generala, opozabila tuturor.
Dar un judecator poate sa ia in consideratie, in speranta pe care o judeca, o solutie pronuntata anterior de aceeasi instanta, intr-un proces analog, insa aceasta solutie, nu se transforma intr-o norma obligatorie.

4. Doctrina - este formata din lucrarile scrise prin care se comenteaza sau interpreteaza normele juridice, sunt opinii formulate de specialisti de tehnicieni ai dreptului care contribuie la perfectionarea normelor de drept.

5. Principiile de drept - in general, iar cele de drept civil in special, nu pot fi considerate izvoare de drept, ele se aplica in calitatea lor de dispozitii ale actelor normative.