OG 25/1996 constituie sediul materiei in ceea ce priveste adoptia. u1x2xp
In art. 1 al sus-numitei ordonante se spune ca adoptia e o masura speciala de protectie a intereselor superioare ale copilului prin care ia nastere filiatia dintre adoptator si adoptat precum si rudenia dintre rudele adoptatorului si adoptat, concomitent cu stingerea filiatiei firesti fata de parintii celui adoptat.
Adoptia e considerata a fi un act juridic complex, realizat pe baza consimta-mantului persoanelor asupra carora adoptia isi va produce efectele, incuviintat prin hotarare irevocabila, in vederea protejarii intereselor superioare ale copilului si prin care ia nastere rudenia adoptiva dintre adoptat, descendentii sai pe de-o parte si adoptator si rudele acestuia, pe de alta parte concomitent cu stingerea relatiei de rudenie fireasca.
Ca act juridic adoptia presupune respectarea unor conditii de fond precum si a unor conditii de forma.
Conditiile de forma se refera la forma consimtamantului, la etapa administra-tiva a procedurii adoptiei si la procedura necontencioasa, gratioasa din fata instantei judecatoresti.
Pe tot parcursul procedurii de incuviintare a adoptiei intervin cateva organiza-tii si institutii imputernicite sa verifice indeplinirea cerintelor de fond si lipsa impe-dimentelor la adoptie. Astfel avem:
1) Comitetul Roman pentru Adoptii (CRA)
E un organism aflat in subordinea Guvernului. Activitatea CRA e coordonata de Agentia Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului.
Atributii:
- Supraveghearea si sprijinirea activitatii protectiei copilului prin adoptie
- Colaborarea internationala in materie de adoptii
2) Comisia pentru Protectia Copilului
E un organism de specialitate aflat in subordinea Consiliilor Judetene, avand ca atributii principale coordonarea activitatilor de Autoritate Tutelara, identificarea si luarea masurilor de protectie propuse de serviciile publice pentru protectia copilului.
3) Serviciul Public pentru Protectia Copilului
Ca institutie publica de interes local are ca sarcina identificarea masurilor de protectie, propune luarea de catre comisie a masurilor de protectie si asigura punerea in aplicare a celor dispuse de comisie.
Cu aceeasi sfera de atributii pot activa si organismele private autorizate a caror reautorizare are loc periodic (din 2 in 2 ani).

A. Cerintele de fond la adoptie
Legiuitorul nostru permite adoptia unui copil de catre o persoana sau o familie.
1. Adoptatorul: a) Trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu. Cel aflat sub interdictie judecatoreasca nu poate deveni adoptator. b) Intre parintele adoptator si copil sa fie o diferenta de varsta de cel putin 18 ani. Pentru motive temeinice diferenta de varsta poate fi si mai mica. c) Adoptatorul sa prezinte garantii materiale si morale privind aptitudinea preluarii ocrotirii parintesti. Existenta aceastei aptitudini si a garantiei materiale si morale se face exclusiv prin atestatul eliberat de comisia pentru protectia copilului in baza propunerii si a raportului formulat de serviciul public specializat pentru protectia copilului sau a organizatiilor private autorizate.
In cazul in care adoptatul este o persoana cu capacitate deplina de exercitiu, nu se mai pune problema ocrotirii parintesti. Daca cel care solicita adoptia este o ruda pana in gradul 3, inclusiv, cu oricare din parintii copilului, termenul in care se elibereaza atestatul se reduce la 60 de zile.
Cererea de adoptie se depune la serviciul public specializat. Acesta va inainta-o, impreuna cu evaluarea pe care a facut-o, comisiei. d) Consimtamantul adoptatorului
Trebuie sa fie neviciat si exprimat printr-un inscris autentic notarial. In inscrisul care contine manifestarile de vointe, viitorul adoptator trebuie sa precizeze ca a luat cunostinta de starea de sanatate a viitorului adoptat.
Cand adoptatorul este casatorit, iar sotul sau nu doreste sa devina parinte adoptiv, din partea acestuia din urma este necesar consimtamantul cu titlu de neimpotrivire la adoptia ceruta de sot.
2. Adoptatul: a) Sa fie o persoana minora si lipsita de capacitate deplina de exercitiu. In mod exceptional si o persoana majora avand capacitate deplina de exercitiu poate fi adoptata cu conditia ca in timpul minoritatii sa fi fost crescuta de cel ce solicita adoptia.
Ocrotirea trebuie sa fie concretizata in convietuirea viitorului adoptat cu adoptatorul. Prestatiile de intretinere, ritmic asigurate, nu au o asemenea valoare. Ca si durata cresterea trebuie sa fi fost suficient de indelungata incat sa fi generat relatii afective care sa evoce cel putin relatiile de familie. b) Sa se afle in evidenta Comitetului Roman pentru Adoptii. Adoptia copiilor din familie e, in principiu, interzisa. Totusi, un copil necuprins in evidenta CRA poate fi adoptat in urmatoarele 3 ipoteze:
1. Adoptatorul e o ruda pana la gradul III inclusiv cu oricare din parintii copilului.
2. Adoptatorul e sotul parintelui firesc.
3. Adoptatul este un major avand capacitate deplina de exercitiu. c) Adoptia sa fie in interesul superior al copilului (interesul superior se refera la integritatea corporala, sanatatea mentala a copilului, elemente vitale in viata oricarei persoane). Instanta va hotari asupra naturii interesului copilului. d) Consimtamantul la adoptie a celui adoptat, daca cel adoptat a implinit 10 ani. Acesta trebuie sa se pronunte personal in legatura cu adoptia. Manifestarea sa de vointa e elementul constitutiv al adoptiei. e) E necesar consimtamantul parintilor. Ei sunt singurii care-si manifesta dorinta cu privire la adoptie. Au competenta exclusiva de a consimti sau nu la adoptie. In lipsa consimtamantului lor sau a unuia din parinti adoptia nu poate fi incuviintata iar daca a fost incuviintata e lovita de nulitate absoluta.
Sunt situatii in care consimtamantul parintilor nu e cerut:
- Deces
- Disparitie
- Se afla sub interdictie
- S-a pronuntat sanctiunea decaderii din drepturile parintesti
- Minorul a fost declarat abandonat prin hotarare judecatoreasca
- Daca din orice imprejurari parintele se afla in neputinta de a-si exprima opinia
Actul juridic al adoptiei poate fi valabil la un copil mai mic de 10 ani numai cu consimtamantul adoptatorului.
Indiferent daca parintii sunt casatoriti sau divortati ori daca in privinta copilului din afara casatoriei filiatia a fost legal stabilita, consimtamantul parintelui este necesar afara de situatiile de exceptie amintite. Parintele adoptiv nu are dreptul de a consimti la adoptie la randul sau; acest drept o are doar parintele firesc.

Consimtamantul parintelui trebuie sa indeplineasca urmatoarele calitati:
1) Sa fie dat la mai mult de 45 de zile de la nasterea copilului.
2) Sa fie autentic, exprimat in fata unui notar public.
3) Sa fie irevocabil, adica sa nu fie retras in termen de 30 de zile de la exprimarea in forma autentica. Consimtamantul poate fi retras si dupa expirarea termenului, insa aprecierea valabilitatii va depinde de instanta.
Adoptia presupune inexistenta impedimentelor.
Impedimente la adoptie: a) E interzisa adoptia copilului firesc. Impedimentul e unul virtual, dar admis in unanimitate. Daca filiatia din afara casatoriei nu a fost stabilita legal se incuviinteaza adoptia,pentru ca ceea ce ne intereseaza este filiatia copilului. Daca ulterior filiatia fireasca va fi stabilita, adoptia se desfinteaza. b) E interzisa adoptia intre frati. Daca s-ar incuviinta, s-ar bulversa toate regulile in materie de succesiune legala, intre frati existand obligatii morale si materiale. c) E interzisa adoptia intre soti, precum si adoptia a doi soti de acelasi parinte adoptiv. Se evita suprapunerea unor relatii de familie incompatibile. d) E interzisa adoptia succesiva/concomitenta a aceleiasi persoane de catre mai multi parinti adoptivi, afara de cazul in care adoptatorii sunt sot si sotie.

B. Conditiile de forma ale adoptiei
Procesul parcurge doua etape: a) Administrativa b) Procedura de incuviintare in fata instantei a) Etapa administrativa
Avand consimtamantul parintilor adoptivi care detin si atestatul privind garantiile morale si materiale, Comisia pentru Protectia Copilului, pe baza propunerilor serviciului public, poate dispune incredintarea prealabila a copilului in vederea adoptiei.
La incheierea perioadei de incredintare, Comisia poate viza favorabil adoptia. Procedura adoptiei nu poate continua fara avizul comisiei. Incredintarea in vederea adoptiei se dispune pe o perioada de cel putin 3 luni. Familia adoptatoare este supusa monitorizarii Serviciului Public sau organismului privat obligat sa intocmeasca rapoarte bilunare privind evolutia relatiilor dintre copil si parintii sai.
Pe perioada incredintarii, drepturile parintesti cu privire la persoana copilului vor fi executate de viitorii adoptatori iar cele referitoare la patrimoniul copilului de catre comisia pentru protectia copilului.
Pe baza propunerilor Serviciului Public sau ale organismului privat autorizat, Comisia pentru Protectia Copilului propune, prin intermediul Serviciului Public sau al organismului privat autorizat incuviintarea adoptiei.
Propunerea se face Comitetului Roman pentru Adoptii. Cererea de adoptie a Comitetului Roman pentru Adoptii va fi inaintata instantei prin intermediul Servi-ciului Public sau al organismului privat autorizat. b) Procedura de incuviintare in fata instantei
Instanta competenta e tribunalul de la domiciliul adoptatului. Daca adoptatul nu are un domiciliu cunoscut competenta revine tribunalului municipiului Bucuresti.
Procedura dupa care are loc judecata e necontencioasa, gratioasa. E o materi in care calea judiciara e obligatorie, fara ca prin hotarare sa se transeze vreun diferend. Completul e format din 2 judecatori special desemnati de Ministrul Justi-tiei pentru a instrumenta cauze cu minori, iar participarea procurorului este obli-gatorie. Dezbaterile au loc in camera de consiliu fara publicitate.
E obligatorie citarea adoptatorilor, a Comisiei pentru Protectia Copilului, a copi-lului care a implinit 10 ani. Instanta poate administra orice dovezi pentru a determina conformitatea masurilor preconizate cu interesul superior al copilului. Proba obligatorie de administrat e ancheta privind profilul psihosocial al copilului.

Instanta se pronunta printr-o hotarare care nu poate fi atacata prin apel dar e supusa recursului la Curtea de Apel in termen de 15 zile de la comunicare. Adoptia isi produce efectele din momentul ramanerii irevocabile a hotararii de incuviintare.
C. Nulitatea adoptiei a) Cauze de nulitate absoluta a adoptiei:
1) Lipsa capacitatii depline de exercitiu a adoptatorului.
2) Lipsa diferentei de varsta de cel putin 18 ani fara ca partile sa fi invocat motive temeinice.
3) Lipsa atestatului favorabil in ceea ce priveste capacitatea adoptatorului.
4) Lipsa consimtamatului la adoptie a adoptatorului.
5) Capacitatea deplina de exercitiu a adoptatului fara ca acesta sa fi fost crescut pe perioada minoritatii de adoptator.
6) Copilul adoptat nu e inscris in evidenta Comisiei Romane pentru Adoptie.
7) Lipsa consimtamantului la adoptie a copilului care a implinit 10 ani.
8) Lipsa consimtamantului la adoptie a parintilor firesti.
9) Neparcurgerea etapei administrative de incuviintare.
10) Incuviintarea adoptiei de catre o alta autoritate decat instanta judecatoreasca.
Viciile de consimtamant si lipsa consimtamantului sotului parintelui adoptiv vor determina nulitatea absoluta a adoptiei, fiind cauze-obstacol. b) Cauze de nulitate relativa a adoptiei:
1) Adoptia intre frati
2) Adoptia copilului firesc
3) Adoptia intre soti
4) Adoptia concomitenta subsecventa si succesiva de catre mai multi adoptatori care nu sunt sot si sotie
5) Deturnarea adoptiei de la scopul social al adoptiei

D. Efectele desfiintarii adoptiei
Nulitatea adoptiei inlatura filiatia adoptiva atat pentru trecut, cat si pentru viitor. Solutia de desfiintare se pronunta in prima instanta de tribunalul de la domiciliul adoptatului.
Pe data ramanerii irevocabile a acestei hotarari, filiatia fireasca renaste, insa instanta poate decide fie incredintarea copilului la parintii firesti, fie o alta masura de ocrotire a acestuia.
Unele din efectele adoptiei desfiintate nu vor putea fi inlaturate. Astfel, persoana adoptata va reveni la numele sau firesc, dar faptul purtarii in trecut a numelui din adoptie nu se va inlatura. In ce priveste vocatia succesorala nascuta in baza rudeniei adoptive, ea se va pierde, considerand ca adoptatul nu a avut nicicand calitatea de ruda cu de cuius.

E. Efectele adoptiei
1) Nasterea rudeniei civile dintre adoptat si descendentii sai, pe de-o parte si adoptator si rudele sale, pe de alta parte. Concomitent relatiile de filiatie si de rudenie fireasca se sting.
2) In consecinta rudeniei civile, numele persoanei adoptate va fi cel al parintelui adoptiv.
3) Persoana majora adoptata nu va lua numele din adoptie, daca la data incuviintarii adoptiei avea calitatea de sot si sotii au un nume comun.
4) Adoptatorii preiau toate drepturile si indatoririle parintesti afara de dreptul de a consimti la o adoptie subsecventa a aceluiasi adoptat.

F. Desfacerea adoptiei
Intervine pentru cauze ulterioare incuviintarii valabile a adoptiei. Legea prevede un singur motiv de desfacere adoptiei: masura adoptiei nu mai corespunde intereselor superioare ale copilului.
Persoane care pot cere desfacerea adoptiei:
- Adoptatul, daca a implinit 10 ani
- Comisia pentru Protectia Copilului -; Numai pe perioada minoratului adoptatului.
Cererea se adreseaza tribunalului de la domiciliul adoptatului. Hotararea e definitiva, insa, se poate ataca cu recurs in 15 zile. Efectele hotararii irevocabile in desfacerea adoptiei se produc numai pentru viitor. Legatura de filiatie fireasca se va reactiva insa in privinta copilului minor. Instanta poate dispune nu doar incredintarea copilului la parinti, ci si o alta masura de ocrotire potrivit intereselor minorului.