Giovani Santori h6j14ji
Se pun in discutie doua modalitati de a intelege democratia sociala: a) Starea unei societati in tranzitie, cu importante clivaje sociale, cu mecanisme in curs de asezare, unde cadru institutional democratic are rol activ, stimulator pentru asezarea comportamentului dintre oameni, pentru socializarea lor democratica. b) Utilizat in legatura cu regimuri democratice consolidate, conceptul de democratie sociala este menit sa puna in lumina problemele, disfunctionalitatile din societate, determinand mecanismul institutional sa gaseasca solutii pe baza dialogului democratic.
Ambele ipoteze ale democratiei sociale urmaresc sa asigure o legatura de substanta intre societate si suprastructurile ei, ca baza a functionarii statului de drept.
Conceptul de democratie sociala obliga atat societatea civila, cat si sistemul institutional la un dialog real, pe baza caruia sa se asigure functionarea regimului democratic.
In numele acestei pozitii, J. Habermas a elaborat teoria restructurarii critice a societatii. El porneste de la premisa ca intr-o societate democratica structurile sociale, precum si locul si rolul individului in cadrul lor sunt stabilizate. Societatea, in ansamblul ei, functioneaza echilibrat, intrucat exista canale prin care societatea isi transmite problemele ei factorilor de decizie. La randul lor, acestia pot declansa, pe baza unui examen critic, rational, cele mai potrivite solutii. O societate democratica, pluralista, liberala nu e supusa restructurarilor violente. Epoca luptelor ideologice, de clasa e depasita. Problema mecanismului democratic e de a asigura realizarea optima a acstor functii critice. In acest sens principalul obiectiv il constituie echilibrarea raportului dintre puteri, respectiv dintre putere si opozitie.
Statul de drept e un stat al rationalitatii reciproce.

Aspectul sociologic al democratiei
Analiza critica a societatii trebuie sa aiba in vedere si starea acesteia.
Conceptul de pluralism -; Ideea pluralismului porneste de la consolidarea individului in structurile societatii. Exista un mecanism general de respectare a drepturilor omului - dreptul la asociere.
Modalitatile de asociere in societatile moderne sunt infinite. Pot fi de ordin civil, contractual, religios, politic, cultural etc. Semnificative sunt grupurile care se angajeaza in raport de putere. Ele obliga membrii societatii sa-si structureze raporturile de tip grupal in functie de problema pe care o au.Astfel, democratia stimuleaza mecanismele asociative cu geometrii variabile si cu interdependente nelimitate. Este un effort de dezetatizare a organizmelor si conducerii unei societati, de aici rezultand principiul de subsidiaritate.
F. Morange -; Democratia moderna este materializarea drepturilor si libertatilor cetatenesti. Mecanismul electoral cere o anumita consolidare.
P. Claeys -; Puterea are toate sansele de a manipula opinia publica. Opinia publica trebuie sa manipuleze puterea, in sensul ca trebuie sa o perfecteze. Un sistem politic in actualitate isi construieste un anumit specific, dobandeste o anumita autonomie fapt care duce la o diferentiere sociala. Rostul acesteia este asigurarea si conducerea societatii.
Stein Roickan -; Promovarea interesului national
Politica -; Activitate de organizare si conducere a unei societati.
Democratia moderna -; Efortul colectiv al societatii pentru pastrarea identitatii colective.
Orice sistem politic trebuie sa faca proba capacitatii care se refera la supravietuirea colectivitatii, la inovare si mobilizare a resurselor sociale respective.
Institutiile democratice trebuie sa-si asume un rol activ fata de societatea civila.
R. Nisbet -; Structurile societatii trebuie sa fie in echilibru.
Determinarea statutului omului rezulta din cumpanirea relatiilor dintre egalitate, dreptate si ordine.
Ideea ca drepturile materializeaza ideea de justitie -; societatea trebuie sa respecte regulile.
Rationalizarea autoritatii duce la reducerea birocratiei in exercitarea autoritatii si asigurarii supletii institutiilor.
R. Aron -; Teza valorii de baza a conditiei umane -; pacea. De aici rezulta ca oamenii trebuie educati in spiritul unei culturi a pacii, iar valorile mari ale umanitatii sunt dreptatea si justitia.
Sec. XIV -; XV -; In framantarile Europei occidentale se structureaza primele elemente ale doctrinelor politice actuale. Este un proces lent, de acumulari in viata politica, sociala, spirituala, prin care sunt macinate din interior caracteristicile societatii feudale.
Societatea feudala -; In aceasta societate nucleul este reprezentat de feuda care a depins de capacitatea seniorului (stapan absolut pe feuda). De aici se desprinde personalizarea puterii intemeiata pe autonomia social-economica a feudei. Tot de aici se naste si raportul de suzeranitate.
- Geneza ideii de natiune
- Dominatia bisericii fata de puterea laica -; Puterea deplina a papalitatii si o competitie cu puterea laica.
- Forma de legatura sociala ignora individualitatea si statutul social al omului functie de apartenenta la grup.

Minarea trasaturilor feudalitatii
Incercare a artei si apoi a filozofiei de a se orienta spre viata reala, pamanteasca, a oamenilor, spre caile obtinerii fericirii pe Pamant (literatura de curte/literatura a placerii -; prima bresa in viata feudala).
Toma D’Aquino -; Abordarea crestinismului prin prisma lui Platon si a lui Aristotel.
Apar astfel doua scoli noi: cea neoplatoniana si cea neoaristotelica.
Fiinta umana devine reala, fiind considerata un amestec intre credinta si ratiune.
OM -; ratiune ? adevarul din lucruri ? practica ? laicizare a conditiei umane

Individ ? Individ libertate, egalitate, ordine

Natio

Statul condus de un suveran (Th. Hobbes)
Impunerea de limite statului (J. Locke) Teoria
Teoria contractului social materializat in stat (J. J. Rousseau) constitutiei