r9y19yg
Dupa cum am vazut, dreptul civil are un statut aparte in intregul sistem de drept si, cu deosebire, in cadrul dreptului privat, unde ocupa pozitia de “drept comun”. Dar autonomia si specificitatea dreptului
civil poate fi pusa cel mai bine in evidenta prin prezentarea elementelor de delimitare a lui de celelalte ramuri de drept. a) Delimitarea dreptului civil de dreptul constitutional
Orice ramura de drept isi gaseste fundamentul juridic in normele din Constitutie. Principiile fundamentale ale dreptului civil sunt consacrate
in primul rand in textul constitutional, iar drepturile subiective
civile sunt garantate prin Constitutie.
Raporturile juridice guvernate de dreptul constitutional -; raporturi preponderent nepatrimoniale -; presupun o calitate speciala a participantilor: aceea de cetatean, pe de o parte, si de organ de stat, pe de alta parte. Dimpotriva, raporturile juridice de drept civil nu presupun nici o alta calitate a participantilor decat aceea de subiect de drept. b) Delimitarea dreptului civil de dreptul financiar si fiscal
Relatia dreptului civil cu dreptul financiar se intemeiaza pe faptul ca ambele reglementeaza relatii patrimoniale, avand ca obiect drepturi si obligatii exprimate in bani. Dar dreptul financiar, ca ramura de drept public, reglementeaza raporturi in care cel putin una dintre parti este
un organism al statului. De asemenea, in timp ce dreptul civil reglementeaza relatiile banesti dintre persoanele fizice si juridice, dreptul financiar si fiscal reglementeaza relatiile banesti de constituire, repartizare si utilizare
a fondurilor banesti ale statului.
c) Delimitarea dreptului civil de dreptul procesual civil
Dreptul procesual civil ca ramura distincta a dreptului garanteaza eficacitatea dispozitiilor de drept civil care consacra drepturi subiective pentru persoanele fizice ori juridice.
Din punct de vedere etimologic, cuvantul “proces” provine
din latinescul pro-cedere, care inseamna “a merge inainte”.
El indica activitatea care trebuie sa se desfasoare pentru aplicarea normelo r dreptului material (civil).
Legatura dintre dreptul civil si dreptul procesual civil este cea de la continut la forma, acesta din urma fiind compus dintr-un ansamblu de norme juridice care reglementeaza modul de judecata a cauzelor civile si modul de executare silita a hotararilor judecatoresti pronuntate in
aceste cauze. d) Delimitarea dreptului civil de dreptul comercial
Dreptul comercial este un drept special fata de dreptul civil; el priveste numai raporturile patrimoniale care au ca izvor fapte de comert si raporturi juridice la care participa persoanele cu calitatea de comercianti, spre deosebire de dreptul civil, care are in vedere celelalte raporturi patrimoniale si toate raporturile personal nepatrimoniale. e) Delimitarea dreptului civil de dreptul muncii
Si pentru dreptul muncii, dupa cum am vazut, dreptul civil constituie drept comun.
Numeroase institutii sunt deopotriva aplicabile contr actului de munca si contractelor civile. Dar in contractul civil, egalitatea juridica
a partilor subzista pe tot parcursul derularii contractului, in timp ce
in contractul de munca ea exista doar in momentul incheierii acestuia.
Ulterior, pe parcursul executarii contractului, salariatul se subordoneaza celui care l-a incadrat in munca.
Corelatia dintre dreptul civil si dreptul muncii se manifesta si prin aceea ca raporturile de munca se pot intemeia nu numai pe contracte de
munca, dar si pe contracte civile de prestari de servicii (care se incheie
in temeiul unei legi speciale, nr. 130/1999). f) Delimitarea dreptului civil de dreptul familiei
Dreptul familiei reglementeaza raporturile care izvorasc din casatorie, rudenie, adoptie si cele asimilate acestora.
Distinctia fata de dreptul civil se intemeiaza pe specificitatea relatiilor sociale - in general nepatrimoniale - reglementate in
dreptul familiei. In plus, dreptul familiei cunoaste sanctiuni specifice si cuprinde preponderent norme imperative. g) Delimitarea dreptului civil de dreptul international privat
Deosebirea esentiala dintre cele doua ramuri de drept consta in faptul ca dreptul international privat reglementeaza raporturi juridice care contin un element de extraneitate, ceea ce atrage incidenta in cauza a
cel putin doua sisteme de drept, urmand ca norma de drept international privat sa arate care va fi regimul aplicabil in cauza.
Intrebari si teste
Raportul juridic intemeiat pe contractul de inchiriere a unui imobil dintre o persoana fizica, in calitate de chirias si stat, in calitate de proprietar este: a) un raport de drept public, deoarece una dintre partile raportului juridic este statul; b) un raport de drept civil, deoarece se incheie intre parti aflate
pe picior de egalitate juridica; c) un raport de drept comercial, deoarece se incheie intre comercianti; d) un raport de d rept fiscal, deoarece priveste relatii banesti de constituire si utilizare a fondurilor statului.
Enumerati ramuri de drept care guvern eaza preponderent raporturi patrimoniale si ramuri de drept care reglementeaza preponderent raporturi nepatrimoniale.
Explicati din punct de vedere istoric rolul dreptului civil de
“drept comun” in cadrul dreptului privat.
Codul civil interzice incheierea de contracte de vanzare cumparare intre soti. Legislatia comerciala nu prevede nimic cu privire la contractele de vanzare-cumparare comerciala
incheiate intre soti. Ca urmare, intre soti se pot incheia contracte de vanzare comerciala? a) Da, deoarece legislatia comerciala nu interzice ex pres astfel de contracte, or “tot ceea ce nu este interzis este permis”; b) Nu, deoarece legislatia comerciala se completeaza cu cea civila, iar interdictia din Codul civil are caracter general; c) Problema nu poate fi solutionata, deoarece nu exista reglementare.
Intre contractul civil de mandat si contractul comercial de mandat exista urmatoarea relatie: a) ambele contracte sunt supuse normelor de drept civil, ca drept comun; b) ambelor contracte le sunt aplicabile, deopotriva, normele dreptului civil si normele de drept comercial; c) contractul civil de mandat este guvernat de dreptul civil iar contractul comercial de mandat este guvernat de dreptul comercial; d) contractul civil de mandat este guvernat de dreptul civil, iar contractul comercial de mandat este guvernat de dreptul comercial si, in completare, cu unele dispozitii de drept civil; e) contractul comercial de mandat este guvernat de dreptul comercial, iar contractul civil de mandat este guvernat de dreptul civil si, in completare, cu unele dispozitii de drept comercial.
Bibliografie
HAMANGIU, C.
ROSETTI BALANESCU, I.
BAICOIANU, Al.
Tratat de drept civil roman, vol. I,
Bucuresti, Editura. All, 1996, p. 10 - 26;
BELEIU, Gh. Drept civil roman. Introducere in dreptul civil roman. Subiectele dreptului civil roman, Bucuresti, Casa de Editura si Presa “Sansa” S.R. L.,
1994, p. 25 -; 42;
CALMUSCHI, O. Definitia si obiectul dreptului civil;
Delimitarea dreptului civil de alte ramuri de drept, in “Tratat de drept civil, vol.I, Partea generala”, Bucuresti,
Editura Academiei, 1989, p.18 -; 28;
BOROI, G. Drept civil. Teoria generala, Bucuresti,
Editura ALL, 1997, p. 1 -; 10;
URS, I. R.
ANGHENI, S.
Drept civil. Partea generala.
Persoanele, vol. I, Bucuresti, Editura
Oscar Print, 1998, p. 26 -; 37;
STEFANESCU, D. Drept civil, Bu curesti, Editura. Oscar
Print, 1999, p. 13 - 23;
UNGUREANU, O. Manual de drept civil. Partea gen erala,
Bucuresti, Editura ALL -; BECK, 1999, p. 1 -; 16;
COJOCARU, A. Drept civil. Partea generala, Bucuresti,
Editura Lumina Lex, 2000, p. 5-29