c3l10lq

1. Consideratii generale

Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.

2. Caractere juridice

Legalitatea capacitatii de folosinta exprima ideea ca ea este prevazuta de lege, vointa partilor neavand nici un rol in privinta capacitatii e folosinta.
Generalitatea exprima caracterul ei abstract - general, aptitudinea de a avea drepturi si obligatii fara a exista o enumerare limitativa; generalitatea se raporteaza la scop.
Inalienabilitatea capacitatii de folosinta exprima ideea ca aceasta nu poate fi
instrainata nici total, nici partial.
Actul juridic prin care o persoana juridica renunta sau instraineaza capacitatea de folosinta este lovit de nulitate absoluta, deoarece aceasta ar
insemna insasi incetarea fiintei persoanei juridice, or incetarea ei poate avea loc numai prin modurile stabilitede lege (care sunt comasarea, divizarea si dizolvarea).
Intangibilitatea capacitatii de folosinta consta in faptul ca aceasta nu poate fi limitata sau ingradita decat in cazurile si conditiile stabilite de lege.
Specialitatea capacitatii de folosinta este caracterul juridic care diferentiaza continutul capacitatii de folosinta a persoanei fizice de cel al persoanei juridice. Daca in cazul persoanelor fizice capacitatea de folosinta are un continut identic pentru toate persoanele, in cazul persoanelor juridice aceasta calitate difera de la o persoana juridica la alta, in functie de scopul pentru care persoana a fost infiintata. Astfel, Decretul nr. 31/1954, prevede: ,, Persoana juridica nu poate avea det acele drepturi care corespund scopului ei, stabilit prin lege, act de infiintare sau statut." Asadar, intinderea capacitatii de folosinta a persoanei juridice este limitata de principiul specialitatii acestei capacitati, iar principiul se raporteaza la scopul persoanei juridice stabilit de lege, act de infiintare sau statut.


3. Momentul dobandirii capacitatii de folosinta de catre persoanele juridice supuse inregistrarii (inmatricularii)

Persoanele juridice supuse inregistrarii dobandesc capacitatea de folosinta de la data inregistrarii (inmatricularii), indiferent de modul lor de infiintare.

4. Momentul dobandirii capacitatii de folosinta de catre persoanele juridice nesupuse inregistrarii

Persoanele juridice nesupuse inregistrarii dobandesc capacitatea de folosinta
in functie de specificul modului de infiintare, care este, dupa caz: a) data actului de dispozitie care le infiinteaza; b) data recunoasterii actului de
infiintare; c) data autorizarii infiintarii si data indeplinirii vreunei alte cerinte a legii.
Art. 32 din Decretul nr. 31/1954 dispune: ,,Persoanele juridice sunt supuse
inregistrarii sau inscrierii, daca legile care le sunt aplicabile reglementeaza acasta inregistrare sau anscriere", iar textul art. 33 din acelasi act normativ prevede: ,,Persoanele juridice care sunt supuse inregistrarii au capacitatea de a avea drepturi si obligatii de la data inregistrarii lor.
Celelalte persoane juridice au capacitatea de a avea drepturi si obligatii dupa caz, potrivit dispozitiilor art. 28, de la data actului de dispozitie care le
infiinteaza, de la data recunoasterii ori a autorizarii infiintarii lor sau de la data indeplinirii oricarei alte cerinte prevazute de lege".
Data inregistrarii precum si celelalte date specifice modului respectiv de
infiintare au efect constitutiv, marcand momentul inceperii capacitatii de folosinta.
Momentul inceperii capacitatii de folosinta pentru diferite categorii de persoane juridice este:
- de la data inregistrarii (inmatricularii) in registrul comertului pentru:
- regiile autonome (art. 26 din Legea nr. 26/1990)
- societatile comerciale (art. 26 din Legea nr. 26/1990)
- organizatiile cooperatiei mestesugaresti (art. 10 din Decretul-lege nr.
66/1990; art. 20 din Legea nr. 26/1990)
- organizatiile cooperatiei de consum si credit (art. 10 din Legea nr.
109/1996)
- de la data autorizarii (inregistrarii, inscrierii) de catre organul competent pentru partidele politice, sindicater si alte persoane juridice.
In acest sens: a) Art. 20 din Legea nr. 27/1996 a partidelor politice dispune ca partidul politic dobaneste personalitate juridica de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de admitere a instantei privind admiterea cererii de
inregistrare. Competenta generala revine Tribunalului Municipiului
Bucuresti a carui decizie poate fi contestata la Curtea de Apel Bucuresti care se pronunta prin decizie definitiva. Decizia se incrie in Registrul partidelor politice tinut de Tribunalul Municipiului Bucuresti. b) Potrivit art. 19 din Legea nr. 54/1991, ,,Sindicatul dobandeste personalitate juridica de la data ramanerii definitive a hotararii de admitere a cererii de inscriere" care, in temeiul art. 15 alin. 1 din aceeasi lege se pronunta de judecatoria pe a carei raza teritoriala isi are sediul sindicatul. c) Conform art. 16 din Legea nr. 36/1991, societatile agricole dobandesc personalitate juridica de la data inscrierii hotararii judecatoresti definitive in registrul special al instantei judecatoresti competente. d) Potrivit art. 5 alin. 1 din Legea nr. 114/1996, asociatia de proprietari dobandeste personalitate juridica in momentul inregistrarii la judecatoria pe raza careia se afla cladirea pentru care s-a construit asociatia. e) Potrivit art. 4 din Legea nr. 21/1924, asociatiile si fundatiile devin persoane juridice de la data inscrierii hotararii judecatoresti definitive in registrul special al instantei competente. f) Decretul-lege nr. 122/1990 prevede in art. 7 ca reprezentantele societatilor comerciale si ale organizatiilor economice straine se inregistreaza, dupa autorizare, la Camera de Comert si Industrie a Romaniei si la administratia financiara teritoriala.
- de la data recunoasterii de catre Guvern a infiintarii pentru camerele de comert si industrie (art. 2 din Decretul-lege nr. 139/1990).

5. Capacitatea de folosinta anticipata (restransa)

Art. 33 din Decretul nr. 31/1954, in alin.final, prevede exceptie de la regulile de mai sus, precizand: ,,Cu toate acestea, chiar inainte de data inregistrarii sau de data actului de recunoastere, ori de data indeplinirii celorlalte cerinte ce ar fi prevazute, persoana juridica are capacitatea chiar de la data actului de infiintare cat priveste drepturile constituite in favoarea ei, indeplinirea obligatiilor si a oricaror masuri preliminare ce ar fi necesare, dar numai intrucat acestea sunt cerute ca persoana juridica sa ia fiinta in mod valabil."
Aceasta capacitate de folosinta restransa (anticipata) rezulta din insasi scopurile in vederea carora aceasta se infiinteaza spre a ingadui persoanei juridice sa dobandeasca drepturile si sa-si asume obligatiile cerute pentru a lua fiinta in mod valabil.

6. Continutul capacitatii de folosinta

Capacitatea de folosinta cuprinde toate drepturile si obligatiile civile care corespund scopului stabilit de lege, act de infiintare sau sttut.
Continutul capacitatii de folosinta poate fi disociat in doua laturi:
- latura activa, cuprinzand aptitudinea de a avea drepturi subiective, adica drepturi civile patrimoniale si personal nepatrimoniale, izvorate din contracte sau din fapte juridice extracontractuale
- latura pasiva, cuprinzand aptitudinea de a avea obligatii civile patrimoniale si nepatrimoniale.
In mod concret, continutul capacitatii de folosinta se stbileste prin actul de
infiintare (lege, act constitutiv, contract, statut) si este subordonat scopului persoanei juridice inscris in actul de infiintare.
Scopul persoanei determinp continutul capacitatii de folosinta, scop stabilit prin lege, act de infiintare, statut pentru categorii de persoane juridice sau pentru fiecare persoana juridica.
Si in cazul capacitatii de folosinta anticipate, scopul stabileste limitele acesteia, respectiv masurile necesare pentru infiintarea persoanei juridice
(constituirea patrimoniului, intocmirea formalitatilor privitoare la infiintare etc.).
Nu toate persoanele juridice dobandesc o capacitate de folosinta anticipata si apoi o capacitate de folosinta deplina. Asa sunt persoanele juridice de stat
(organele de stat, institutiile de stat si unitatile administrativ-teritoriale), care dobandesc integral capacitate deplina de folosinta.

7. Principiul specialitatii capacitatii de folosinta

Continutul ,,capacitatii de folosinta se reduce la acele drepturi si obligatii care sunt necesare realizarii scopului acestor subiecte de drept". Aceasta regula se exprima in principiul specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice si este formulata in art. 34 din Decretul nr. 31/1954 astfel: ,,Persoana juridica nu poate avea decat drepturi care corespund scopului ei, stabilit prin lege, act de infiintare sau statut.
Orice act juridic care nu este facut in vederea realizarii acestui scop este nul".
De asemenea, art. 9 din Legea nr. 21/1924 consacra urmatoarea regula: ,,Persoanele juridice de drept privat, cazand sub prevederile legii de fata, nu se pot folosi decat de drepturile ce le sunt necesare pentru realizarea scopului si destinatiei lor.
Ele nu pot contracta obligatiuni decat tot in vederea realizarii acestui scop si a acestei destinatiuni".
Intre continut si scop exista o concordanta, in care scopul persoanei determina continutul capacitatii.
In legatura cu intinderea acestui principiu se sustine ca specialitatea capacitatii d folosinta are in vedere numai drepturile si obligatiile civile nascute din acte juridice, nu si cele nascute din fapte juridice (in sens restrans) sau din lege.
Nu numai actele civile, ci si faptul ca persoana juridica participa si la raporturi de alta natura (comerciale, de munca, financiare, administrative etc.).
Deci principiul specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice actioneaza numai in situatiile juridice in acre izvorul drepturilor si obligatiilor
il constituie vointa subiectului de drept, adica se incheie acte juridice de alta natura.
Acest principiu nu priveste capacitatea delictuala a subiectului de drept respectiv. Solutia este impusa de faptul ca aptitudinea subiectului de drept civil de a avea drepturile si obligatiile civile care izvorasc din faptul cauzator de prejudicii de vointa in acest sens a subiectului respectiv, adica de
incheierea de act juridic.
In conditiile economico-socile actuale, principiul specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice este exprimat si concretizat in actul de infiintare ori in statutul persoanei juridice prin stabilirea scopului si a obiectului de activitate. Pe langa obiectul de activitate principal se inscriu in actele de
infiintare si diferite activitati complementare, secundare, dupa cum unele societati comerciale se inscriu in actele de infiintare doua sau mai multe obiecte de activitate complet distincte.

8. Sfarsitul capacitatii de folosinta

Sfarsitul capacitatii de folosinta a persoanei juridice trebuie privit sub doua aspecte:
- incetarea capacitatii de folosinta anticipata sau restransa
- incetarea capacitatii de folosinta deplina.
Capacitatea restransa inceteaza odata cu dobandirea capacitatii de folosinta
(deplina) de catre subiectul de drept respectiv, moment care coincide cu dobandirea personalitatii juridice.
Capacitatea de folosinta deplina a persoanei juridice ia sfarsit odata cu
incetarea acestui subiect de drept. Calitatea de subiect de drept a persoanei juridice este organic legata de prezenta capacitatii de folosinta si, invers, fara capacitate de folosinta deplina nu poate exista persoana juridica.
In ipoteza in care persoana juridica intra in procesul de lichidare, capacitatea de folosinta deplina se restrange, unitatea in lichidare nemaiputand desfasura activitate pentru realizarea scopului sau. De la data hotararii dizolvarii si pana la radiere persoana juridica va putea desfasura activitatea numai in vederea realizarii drepturilor patrimoniale si platii datoriilor fata de alte persoane.
Aceasta capacitate de folosinta ,,restransa" inceteaza definitiv la radierea persoanei juridice din registrul in care a fost inmatriculata.

9. Sanctiunea nerespectarii regulilor privind capacitatea de folosinta

Nerespectarea normelor legale privitoare la capacitatea de folosinta a persoanei juridice poate avea loc in doua forme, astfel:
- incheierea actului juridic in lipsa capacitatii de folosinta. Se stie ca una din conditiile de valabilitate a ctului juridic civil este capacitatea de a incheia actul. Incheierea unui act juridic civil de catre un element component al structurii organizatorice a persoanei juridice sau de catre o unitate care se gaseste in faza dobandirii personalitatii sau a lichidarii, va atrage nulitatea absoluta a actului juridic civil respectiv
- incheierea actului juridic civil cu incalcarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice se sanctioneaza, de asemenea cu nulitatea absoluta.