Atributele legale -; Acele calitati ce sunt asociate hotararii prin chiar dispo-zitiile legii. m9j12jk
Efectele hotararii judecatoresti -; Consecintele directe fata de parti, ce de-curg din acea hotarare, dar si consecin-tele indirecte ale hotararii in privinta tertilor.
Atributele legale ale hotararii sunt:
1) Dezinvestirea sau desesizarea instantei dupa pronuntarea hotararii -; Astfel, art. 258, C.pr.civ. prevede ca judecatorii nu mai pot reveni asupra solutiei pronuntate. Exceptiile de la aceasta regula sunt numai aparente: indreptarea, lamurirea sau completarea hotararii.
Alte exceptii sunt insa reale si sunt prevazute expres de lege: a) Contestatia in anulare b) Revizuirea c) Recursul in anulare
2) Autoritatea lucrului judecat -; Daca sunt intrunite conditiile prevazute de art. 1201, C.civ., adica daca exista o tripla identitate: de parti, de obiect si de cauza.
Aceasta indeplineste doua functii: a) Functia negativa -; Partile nu pot relua, in viitor, acelasi litigiu. b) Functia pozitiva -; Partile se pot prevala, in viitor, de ceea ce cuprinde hota-rarea judecatoreasca.
3) Hotararea are caracter de act autentic -; In sensul celor aratate de legea civila cat priveste forta probanta a actelor autentice.
4) Hotararea judecatoreasca are forta executorie -; Pe de o parte, ea insasi constituie titlu executoriu, iar pe de alta parte, dupa investirea cu formula executorie, se poate trece la cea de-a doua faza a procesului civil: executarea silita.
5) Prin pronuntarea hotararii judecatoresti se interverteste prescriptia -; Odata rezolvata problema prescriptiei extinctive anterior pronuntarii hotararii, dupa pronuntarea hotararii apare o noua prescriptie: prescriptia executarii silite a hotararii care, in principiu, potrivit art. 405, C.pr.civ., daca legea nu prevede altfel, este de 3 ani, iar in cazul actiunii reale imobiliare, termenul de prescriptie a punerii in execu-tare silita este de 10 ani.
6) Ipoteca judiciara -; Unele hotarari judecatoresti (cele date in materie imo-biliara) sunt notate in Cartea Funciara, grevand imobilul si atentionand tertii asupra situatiei juridice a imobilului.
Efectele hotararii judecatoresti se produc intre parti (inter partes), ceea ce exprima relativitatea acestor efecte intr-o forma asemanatoare cu relativitatea efecte-lor contractului sub aspect substantial. Efectele hotararii intre parti consta in concre-tizarea dreptului sau interesului legitim in raport cu dispozitiile legale ce au fost aplicate in acel litigiu.
In privinta tertilor hotararea judecatoreasca nu-si produce efectele direct, pentru ca ei nu au fost parti in proces, dar tertii nici nu pot ignora un fapt juridic nou-aparut in viata juridica prin emiterea unei hotarari judecatoresti, astfel incat, indirect, hotararea isi rasfrange efectele si fata de terti si acest fenomen poarta numele de opozabilitate.

Categorii de hotarari judecatoresti in raport cu urmatoarele criterii:
I. In raport cu instanta care a dat hotararea si eventualele cai de atac: a) Hotararea in prima instanta -; Susceptibila de atac cu apel. b) Hotararea in ultima instanta -; Susceptibila de atac cu recurs. c) Hotararea in prima si ultima instanta -; Susceptibila de atac cu recurs.

II. Dupa cum hotararea poate fi atacata cu apel sau cu recurs: a) Hotarare nedefinitiva -; Poate fi atacata, daca legea nu prevede altfel, cu apel. b) Hotarare definitiva -; Poate fi atacata cu recurs. c) Hotarare irevocabila -; Nu poate fi atacata nici macar cu recurs.
Art. 377, C.pr.civ. mentioneaza expres hotararile definitive si irevocabile. Astfel, sunt hotarari definitive:
- Hotararile date in prima instanta, fara drept de apel;
- Hotararile date in prima instanta, cu drept de apel, dar in privinta carora nu s-a executat apelul sau el a fost respins, anulat ori perimat;
- Hotararile date in apel;
- Orice alte hotarari considerate ca definitive prin chiar dispozitiile legii;
Sunt hotarari irevocabile:
- Hotararile date in prima instanta, fara drept de apel si care nu au fost recurate;
- Hotararile date in prima instanta si fata de care nu s-a exercitat apelul, astfel incat nu se mai poate exercita nici recursul, pentru ca recursul nu poate fi exercitat, omitand calea de atac a apelului;
- Hotararile date in apel si care nu au mai fost recurate;
- Hotararile date in recurs, intrucat nu exista recurs la recurs;
- Orice alte hotarari calificate ca irevocabile prin chiar dispozitiile legii;

III. Dupa cum ele pot sau nu sa fie puse in executare silita: a) Hotarari susceptibile de executare silita -; Hotararile in condamnare b) Hotarari nesusceptibile de executare silita -; Hotararile date in actiunile avand ca obiect constatarea existentei sau neexistentei unui drept.
IV. In raport cu continutul hotararii: a) Hotarare integrala -; Se rezolva toate capetele de cerere si sub toate aspectele. b) Hotarare partiala -; Cea data in conditiile art. 270, c.pr.civ., adica pe baza recunoasterii pretentiilor si in masura recunoasterii.
V. Dupa continutul condamnarii: a) Hotarare cu condamnare unica -; De exemplu, predarea bunului. b) Hotarare cu condamnare alternativa

Clasificarea cailor de atac a hotararii judecatoresti
I. In raport cu conditiile de exercitare a acestor cai sunt doua categorii: a) Cai de atac ordinare -; Apelul si recursul (insa recursul exercitat in condi-tiile art. 3041, C.pr.civ., anume atunci cand, in lipsa apelului, recursul este prima cale de atac). b) Cai de atac extraordinare -; Pot fi exercitate numai pentru anumite mo-tive, expus si limitativ prevazute de lege:
- Recursul dupa apel;
- Recursul in anulare;
- Contestatia in anulare;
- Revizuirea;

II. In raport cu instanta competenta sa rezolve calea de atac: a) Cai de atac de reformare -; Se rezolva de catre o instanta ierarhic superi-oara: apelul, recursul, recursul in anulare. b) Cai de atac de retractare -; Se rezolva, de regula, de catre instanta care a pronuntat hotararea atacata: contestatia in anulare, revizuirea.

III. Dupa cum calea de atac provoaca sau nu o noua judecata in fond: a) Cai de atac devolutive -; Antreneaza o noua judecata in fond: apelul, recursul exercitat in conditiile art. 3041, C.pr.civ. b) Cai de atac nedevolutive -; Care nu antreneaza, de regula, o noua judecata in fond: recursul extraordinar, recursul in anulare, contestatia in anulare, revizurirea.

IV. Dupa cum caile de atac stau sau nu la dispozitia partilor: a) Cai de atac comune -; Pot fi exercitate de catre parti: toate caile de atac, cu exceptia recursului in anulare. b) Cai de atac speciale -; Recursul in anulare, care poate fi exercitat de catre procurorul general al Parchetului de pe langa CSJ, din oficiu sau la cererea minis-trului Justitiei.

V. Dupa cum termenele pentru exercitarea cailor de atac si exercitarea insasi a caii de atac atrage sau nu suspendarea executarii hotararii: a) Cai de atac suspensive de executare - Apelul b) Cai de atac nesuspensive de executare decat la cerere si cu obligarea la plata unei cautiuni -; Toate celelalte cai de atac.

Regulile privind exercitarea cailor de atac
1. Legalitatea cailor de atac -; Pe de o parte, pot fi exercitate numai acele cai de atac care sunt prevazute de lege, iar pe de alta parte, pot fi exercitate numai in conditiile stabilite prin lege, cat priveste motivele si termenele.
2. Pentru exercitarea caii de atac partea trebuie sa justifice un interes, ea tinzand la reformarea sau modificarea hotararii atacate, sub un anumit aspect.
3. Actualitatea caii de atac, in sensul ca hotararea este susceptibila de atac cu acea cale pe care legea o prevedea la momentul pronuntarii hotararii.
4. Calea de atac se poate exercita numai dupa pronuntarea hotararii, nu anticipat.
5. Daca legea nu prevede expres altfel, calea de atac se exercita in termenul prevazut de lege, care incepe sa curga de la momentul comunicarii hotararii. In acest termen partea e obligata sa-si motiveze calea de atac exercitata.
6. Caile de atac se exercita intr-o anumita ordine, si anume: in primul rand, caile de atac ordinare, iar in al doilea rand, caile de atac extraordinare.
7. Daca legea nu prevede in mod expres altfel, cum se intampla in cazul revi-zuirii, calea de atac se exercita o singura data.
8. Uneori, partea poate alege doua cai de atac. Astfel, pentru motivul de plus sau ultra petita, partea poate exercita fie recursul extraordinar, fie revizuirea.
9. Regula non reformatio imperios -; Neagravarea situatiei partii in calea sa de atac. Ea opereaza daca respectiva cale de atac a fost exercitata in exclusivitate de catre parte. Aceasta regula opereaza in toate caile de atac, indiferent daca acestea sunt ordinare sau extraordinare. Daca si in ce masura se agraveaza sau nu situatia partii in raport cu solutia data de instanta in propria sa cale de atac, se apreciaza concret in acel litigiu, potrivit cu interesele patii.
Partea poate sa renunte la beneficiul neagravarii situatiei ei in propria sa cale de atac, daca aceasta corespunde intereselor partilor si nu are o cauza imorala sau ilicita.