77. In cele ce urmeaza vom analiza regulile mostenirii legale aplicabile in clasa intai de mostenitori -; a descendentilor (Sectiunea I), in clasa a doua -; a ascendentilor si colateralilor privilegiati (Sectiunea II), in clasa a treia -; a ascendentilor ordinari (Sectiunea III) si in clasa a patra -; a colateralilor privilegiati (Sectiunea IV).

Sectiunea I

CLASA INTAI DE MOSTENITORI -; A DESCENDENTILOR

78. Componenta. Primele rude ale defunctului chemate de lege la mostenire sunt descendentii acestuia (art. 669 C. civ.). In aceasta categorie intra copiii (fiii si fiicele) defunctului si urmasii acestora la infinit, indiferent daca s-au nascut din casatorie sau dinafara casatoriei . p9n23nq
De asemenea, in clasa descendentilor sunt inclusi si copiii adoptati de defunct. Prin OUG nr. 25/1997 privitoare la regimul juridic al adoptiei (modificata prin Legea nr.87/1998 pentru aprobarea OUG nr. 25/1997) s-a consacrat in dreptul nostru existenta unei singure forme de adoptie, aceea cu efecte depline, care produce efectele filiatiei firesti, adoptatul devenind ruda atat cu adoptatorul, cat si cu rudele acestuia, incetand in schimb legaturile de rudenie ale adoptatului cu rudele sale firesti. Anterior acestei reglementari, legea (art. 75-78 C. fam.) permitea si adoptia cu efecte restranse, adoptatul devenind ruda doar cu adoptatorul, nu si cu rudele acestuia, pastrandu-si in schimb legaturile de rudenie cu rudele sale firesti. Avand in vedere principiul neretroactivitatii legii civile (art. 15 alin. 2 din Constitutie si art. 1 C. civ.), adoptiile cu efecte restranse incheiate inainte de abrogarea acestei institutii odata cu intrarea in vigoare a OUG nr. 25/1997 raman sa produca efecte in continuare. In functie de legaturile de rudenie create, stinse sau mentinute de adoptie se va stabili vocatia adoptatilor la mostenirea adoptatorilor lor, a rudelor acestora sau a rudelor firesti ale celor adoptati.

79. Inlaturarea de la mostenire a celorlalte clase. Potrivit principiului prioritatii clasei de mostenitori (supra nr. 46), descendentii fiind inclusi in clasa intai de mostenitori inlatura de la mostenire pe mostenitorii din clasele subsecvente. Sotul supravietuitor, care nu face parte din nici o clasa de mostenitori, vine la mostenire in concurs cu fiecare dintre acestea, inclusiv cu clasa intai, avand drepturi succesorale proprii (art. 1 lit.a din Legea nr. 319/1944).

80. Repartizarea mostenirii intre descendenti. Descendentii sunt chemati la mostenire in ordinea gradului de rudenie cu defunctul, astfel incat descendentii in grad mai apropiat inlatura de la mostenire pe descendentii in grad mai indepartat. De exemplu, fiul defunctului, ruda de gradul intai, inlatura de la mostenire pe nepotul acestuia, ruda de gradul doi.
Descendentii de acelasi grad chemati la mostenire in nume propriu impart mostenirea pe capete, adica in parti egale.
Atunci cand sunt intrunite conditiile reprezentarii succesorale, mostenirea se imparte pe tulpini, astfel incat, prin derogare de la regulile mentionate mai sus, pe de o parte, pot veni la mostenire descendenti de grade diferite de rudenie cu defunctul, iar pe de alta parte este posibil ca descendenti rude de acelasi grad cu defunctul sa primeasca din mostenire cote diferite, iar nu egale .

81. Descendentii in concurs cu sotul supravietuitor al defunctului. Daca descenentii vin la mostenire in concurs cu sotul supravietuitor, cota de mostenire legala revenind acestuia se va calcula in raport cu intreaga mostenire (a se vedea infra nr. 106), iar restul se va imparti intre descendenti conform regulilor mentionate mai sus (supra nr. 80).

82. Caracterele juridice ale dreptului de mostenire legala al descendentilor. Descendentii defunctului sunt mostenitori rezervatari, ceea ce inseamna ca defunctul nu poate dispune prin liberalitati (donatii si legate) decat in limitele cotitatii disponibile a mostenirii, rezerva revenindu-le de drept (art. 841 si 842 C. civ.).
De asemenea, descendentii defunctului sunt mostenitori sezinari, ceea ce inseamna ca au dreptul de a intra in stapanirea mostenirii fara a fi necesare indeplinirea unor verificari sau formalitati prealabile (art. 653 alin.1 C. civ.).
In cazul in care la mostenire vin doi sau mai multi descendenti ai defunctului, ori unul sau mai multi descendenti si sotul supravietuitor al defunctului, intre acestia functioneaza obligatia de raport, adica de a aduce la masa succesorala pentru a fi impartite intre ei donatiile primite direct sau indirect de la defunct, afara de cazul in care donatia s-a facut cu scutire de raport (art. 751 C. civ. si art. 3 din Legea nr. 319/1944).

Sectiunea II

CLASA A DOUA DE MOSTENITORI -; A ASCENDENTILOR SI COLATERALILOR PRIVILEGIATI

83. Componenta. Aceasta clasa de mostenitori este una mixta, care cuprinde pe parintii, pe fratii si surorile defunctului si descendentii acestora pana la gradul patru inclusiv. Ea se numeste clasa ascendentilor si colateralilor privilegiati intrucat acestia sunt preferati altor ascendenti si colaterali ai defunctului, numiti ordinari, care fac parte din clasele subsecvente de mostenitori.
Vom analiza pe rand categoria ascendentilor privilegiati (§ 1), iar apoi cea a colateralilor privilegiati (§ 2).

§ 1. Ascendentii privilegiati

84. Parintii defunctului. In categoria ascendentilor privilegiati, asa cum rezulta din dispozitiile art. 671 C. civ., se includ parintii defunctului, adica tatal si mama acestuia.
Parintii defunctului sunt chemati la mostenirea acestuia indiferent de faptul daca de cujus s-a nascut din casatorie sau dinafara casatoriei.
De asemenea, categoria ascendentilor privilegiati include si pe adoptatorii defunctului, indiferent daca adoptia este cu efecte depline sau cu efecte restranse . Intrucat in cazul adoptiei cu efecte restranse adoptatul pastreaza legaturile de rudenie cu parintii sai firesti, rezulta ca la mostenirea sa au vocatie legala atat adoptatorul, cat si parintii firesti.

85. Cazul in care sunt chemati la mostenire. Ascendentii privilegiati, ca si colateralii privilegiati impreuna cu care alcatuiesc clasa a doua de mostenitori, sunt chemati la succesiune doar in lipsa mostenitorilor din clasa intai (a descendentilor) sau in cazul in care acestia sunt renuntatori sau nedemni.

86. Repartizarea mostenirii. Repartizarea mostenirii se face diferit, dupa cum ascendentii privilegiati vin singuri la mostenire (a), impreuna cu colateralii privilegiati (b) sau in concurs cu sotul supravietuitor al defunctului (c).
1°) Ascendentii privilegiati vin singuri la mostenire. In acest caz, conform principiului egalitatii intre rudele din aceeasi clasa si acelasi grad de rudenie cu defunctul, daca la succesiune sunt chemati ambii parinti, mostenirea se va imparti in parti egale (pe capete) intre acestia (art. 670 alin. 2 C. civ.), iar daca este chemat un singur parinte, mostenirea va reveni in intregime acestuia.
Daca defunctul a fost adoptat cu efecte restranse, la mostenirea sa vin atat parintii buni, cat si cei adoptivi. Atunci cand la mostenire vin atat mama buna si mama adoptiva, cat si tatal bun si tatal adoptiv, mostenirea se va imparti intre cei patru parinti conform regulilor de mai sus.
Mostenirea la care vine un parinte -; tatal sau mama -, bun sau adoptiv din adoptia cu efecte restranse, impreuna atat cu mama buna, cat si cu mama adoptiva din adoptia cu efecte restranse ori, dupa caz, atat cu tatal bun, cat si cu tatal adoptiv din adoptia cu efecte restranse pune problema daca mostenirea se imparte in parti egale (cate o treime fiecare), conform principiului enuntat de art. 670 alin. 2 C. civ. („ascendentii de acelasi grad mostenesc parti egale”), sau pe „linii” (materna si paterna), astfel incat parintele care vine singur la mostenire in „linia” sa (de pilda, tatal bun) va culege singur jumatatea din mostenire revenind „liniei” din care face parte (paterne, in exemplul dat), in timp ce parintele bun si adoptatorul care vin la mostenire in cealalta „linie” (mama buna si mama adoptiva, in exemplul luat) vor imparti intre ei in parti egale cealalta jumatate din mostenire, primind fiecare cate un sfert, iar nu o treime cum s-ar intampla daca mostenirea ar fi impartita pur si simplu „pe capete” conform primului sistem de calcul. In ceea ce ne priveste, inclinam spre aceasta de a doua solutie intrucat ni se pare mai rationala.

2°) Ascendentii privilegiati vin la mostenire impreuna cu colateralii privilegiati. In cazul in care defunctul lasa atat ascendenti privilegiati, cat si colaterali privilegiati, succesori care formeaza impreuna clasa a doua de mostenitori, succesiunea se imparte diferit, dupa cum la mostenire vine unul sau mai multi ascendenti privilegiati. Astfel, atunci cand la mostenire vine un singur parinte, acesta va primi 1/4 din mostenire, restul de 3/4 revenind colateralilor privilegiati, indiferent de numarul acestora, care o vor imparti intre ei in parti egale sau pe tulpini, iar daca la mostenire vin tatal si mama defunctului, acestia vor primi 1/2 din mostenire, impartind-o intre ei in parti egale (pe capete), restul de 1/2 revenind colateralilor privilegiati, care o vor imparti intre ei in parti egale sau pe tulpini (art.671 si 673 C. civ.).
In cazul adoptiei cu efecte restranse la mostenire vor veni atat parintii firesti, cat si adoptatorii defunctului. Daca la mostenire vin atat mama buna si mama adoptiva, cat si tatal bun si tatal adoptiv, mostenirea se va imparti conform regulilor de mai sus intre cei patru parinti chemati la mostenire. Daca insa la mostenire vin fie doar mamele (mama buna si mama adoptiva), fie doar tatii (tatal bun si tatal adoptiv), se pune problema daca mamele sau tatii au dreptul la 1/2 sau la 1/4 din succesiune, avand in vedere dispozitiile art.673 C. civ., care fac distinctie, pe de o parte, intre situatia in care „tatal si mama persoanei moarte fara posteritate” vin la mostenire in concurs cu colateralii privilegiati, caz in care mostenesc 1/2 din mostenire, si, pe de alta parte, situatia in care „numai tatal sau numai mama” a supravietuit defunctului, caz in care mosteneste !/4. Solutia corecta ni se pare a fi cea in sensul ca, in cazul examinat, mamelor sau, dupa caz, tatilor le revine 1/4 din mostenire deoarece au dreptul doar la „partea mamei” sau, dupa caz, la „partea tatalui” din mostenire, iar nu la partea revenind ambilor parinti, impartind-o intre ei in parti egale. De asemenea, daca la mostenire vin fie mama buna sau mama adoptiva si cei doi tati, fie tatal bun sau tatal adoptiv si cele doua mame, se pune problema daca partea de 1/2 revenind in acest caz ascendentilor privilegiati se imparte pe capete (in parti egale) sau pe cele doua „linii”, materna si paterna, si abia in cadrul acestora pe capete, in functie de numarul mamelor sau tatilor care se regasesc in fiecare dintre acestea. Urmand rationamentul expus mai sus, mama (buna sau adoptiva) sau, dupa caz, tatal (bun sau adoptiv) care vin la mostenire cu ambii tati (bun si adoptiv) sau, dupa caz, ambele mame (buna si adoptiva) vor primi 1/4 din mostenire (1/2 din 1/2), iar cei din urma vor imparti intre ei in parti egale restul cotei de 1/4 din mostenire (1/2 din 1/2) revenind ascendentilor privilegiati.
3°) Ascendentii privilegiati vin la mostenire in concurs cu sotul supravietuitor. In acest caz, cota legala a sotului supravietuitor (art. 1 lit.b si c din Legea nr. 319/1944) se va deduce din intreaga mostenire, iar cu privire la restul ramas dupa aceasta operatiune se vor aplica regulile mentionate mai sus la literele a si b.

87. Caracterele juridice ale dreptului de mostenire legala al ascendentilor privilegiati. In cazul ascendentilor privilegiati nu se poate pune problema reprezentarii succesorale, motiv pentru care acestia nu pot veni la mostenire decat in nume propriu.
De asemenea, ascendentii privilegiati nu au obligatia de a raporta donatiile primite de la defunct in timpul vietii acestuia.
In schimb, asemenea descendentilor defunctului, ascendentii privilegiati sunt mostenitori rezervatari si sezinari.

§ 2. Colateralii privilegiati

88. Fratii si surorile defunctului si descendentii acestora. In categoria colateralilor privilegiati se includ fratii si surorile defunctului, precum si descendentii acestora pana la gradul patru de rudenie cu defunctul inclusiv, adica nepotii si stranepotii de frate (sora). Este indiferent daca rudenia rezulta din casatorie sau dinafara casatoriei.
Sunt colaterali privilegiati atat fratii buni (nascuti din aceeasi parinti), cat si fratii consangeni (consangvini) (care au acelasi tata, dar mame diferite) si uterini (care au aceeasi mama, dar tati diferiti).
In schimb, nu intra in aceasta categorie fratii vitregi, ai caror parinti sunt casatoriti, dar care nu au nici un parinte comun.
Rudenia colateralilor privilegiati poate rezulta si din adoptia cu efecte depline, cum se intampla, de pilda, in cazul in care un copil este adoptat de o familie (sot si sotie) care copii firesti sau alti adoptati cu efecte depline. In cazul adoptiei cu efecte restranse, adoptatul devine ruda cu adoptatorul, dar nu si cu rudele acestuia, astfel incat mostenirea in linie colaterala a celui adoptat este exclusa fata de colateralii privilegiati ai adoptatorului, ramanand insa posibila fata de rudele sale firesti, cu care pastreaza legaturile de rudenie.

89. Cazul in care sunt chemati la mostenire. Ca si ascendentii privilegiati, impreuna cu care alcatuiesc clasa a doua de mostenitori, colateralii privilegiati sunt chemati la mostenirea legala a defunctului daca nu exista mostenitori din clasa intai sau daca acestia sunt renuntatori sau nedemni.

Daca vin la mostenire, colateralii privilegiati inlatura de la mostenirea legala a defunctului pe succesorii din clasele subsecvente (art. 672 C. civ.).

90. Repartizarea mostenirii intre colateralii privilegiati care provin din aceeasi parinti. In acest caz, trebuie facuta distinctie intre situatia in care mostenirea se imparte doar intre colateralii privilegiati (a), situatia in care mostenirea se imparte intre acestia si ascendentii privilegiati (b) si situatia in care vin la mostenire in concurs cu sotul supravietuitor (c).
1°) Colateralii privilegiati vin singuri la mostenire. Colateralii privilegiati care vin singuri la mostenirea defunctului impart intre ei succesiunea in parti egale (pe capete), daca vin la mostenire in nume propriu, sau pe tulpini (subtulpini), daca vin la mostenire prin reprezentare.
2°) Colateralii privilegiati vin la mostenire impreuna cu ascendentii privilegiati. Asa cum am vazut mai sus (nr. 84 lit.b), colateralilor privilegiati le revine din mostenire o cota de 3/4, atunci cand vin la succesiune in concurs cu un singur ascendent privilegiat, sau o cota de 1/2, atunci cand vin la mostenire in concurs cu doi sau mai multi ascendenti privilegiati (art. 672 si 673 C. civ.).
Intre colateralii privilegiati, cota ce le revine din mostenire se va imparti conform celor aratate mai sus la litera a.
Potrivit art. 673 C. civ., „daca tatal si mama persoanei moarte fara posteritate i-au supravietuit, fratii, surorile sau reprezentantii lor (s.n.-D.C.) iau jumatate succesiunea. Daca numai tatal sau numai mama i-a supravietuit, fratii, surorile sau reprezentantii lor (s.n.-D.C.) iau trei patrimi din succesiune”. Referirea textului citat la „reprezentantii” fratilor si surorilor defunctului ar putea duce la concluzia ca descendentii fratilor si surorilor nu ar putea veni in acest caz la mostenirea defunctului decat prin reprezentare, iar nu si in nume propriu. O asemenea concluzie nu ar putea fi insa acceptata. Intr-adevar, corect si, totodata, consecvent cu dispozitiile art. 670, 671 si 672 C. civ., art. 673 C. civ. ar fi trebuit sa vorbeasca de „fratii, surorile sau descendentii acestora”, iar nu de „reprezentantii lor”; nici un text de lege sau principiu de drept nu impiedica pe descendentii fratilor si surorilor defunctului sa mosteneasca pe defunct si in nume propriu, alaturi de ascendentii privilegiati, cum se intampla atunci cand fratii si surorile defunctului renunta toti la mostenire sau sunt toti nedemni .
3°) Colateralii privilegiati vin la mostenire in concurs cu sotul supravietuitor. In acest caz, ca si in cazul ascendentilor privilegiati (supra nr.84 lit.c), cota sotului supravietuitor (art.1 lit.b si c din Legea nr. 319/1944) se va deduce din intreaga mostenire, iar restul se va imparti conform regulilor mentionate la literele a si b de mai sus.

91. Repartizarea mostenirii intre colateralii privilegiati care provin din parinti diferiti. Impartirea pe linii a mostenirii. Conform dispozitiilor art.674 C. civ., in cazul in care la mostenire vin frati si surori din parinti diferiti , mostenirea se imparte pe doua linii, materna si paterna. Fratii uterini vor mosteni numai pe linie materna, iar fratii consangeni vor mosteni numai pe linie paterna. Fratii buni vor mosteni in ambele linii. De exemplu, daca o persoana decedata, D, lasa la moartea sa un frate uterin A, un frate consangen B si un frate bun C, mostenirea se va imparti in felul urmator: mai intai mostenirea se imparte in doua parti egale de cate 1/2 fiecare, una reprezentand linia materna, iar cealalta linia paterna; apoi, intrucat pe linia materna exista doi mostenitori, A, fratele uterin al defunctului, si C, fratele bun al defunctului, fiecare dintre acestia, conform principiului impartirii pe capete a mostenirii intre rdele din aceeasi clasa si acelasi grad de rudenie, va primi fiecare o cota de jumatate din 1/2, deci cate 1/4 din mostenire fiecare; pe linie paterna, unde de asemenea sunt doi frati, B, frate consangen, si din nou C, frate bun cu defunctul, cota de 1/2 din mostenire se va imparti in temeiul rationamentului de mai sus in doua parti egale, fiecaruia dintre cei doi mostenitori din aceasta linie revenindu-i cate 1/4 din mostenire; in final, fratele uterin, A, va culege 1/4 din mostenire, fratele consangen, B, va culege si el 1/4 din mostenire, iar fratele bun al defunctului, C, va culege cate 1/4 din mostenire atat pe linie materna, cat si pe linie paterna, obtinand un total de 1/2 din mostenire.
Impartirea pe linii a mostenirii opereaza numai in cazul in care la mostenire vin efectiv frati si surori din categorii diferite (uterini cu consangeni; consangeni cu frati buni; uterini cu consangeni si frati buni; sau uterini cu frati buni), iar nu si atunci cand la mostenire vin frati din aceeasi categorie (toti uterini sau toti consangeni), caz in care mostenirea se va repartiza dupa regulile mentionatemai sus (supra nr. 90) . Din dispozitiile art. 672 si 674 fraza finala C. civ .rezulta ca atunci cand exista frati sau surori sau descendenti ai acestora numai intr-o linie (fie materna, fie paterna), acestia mostenesc intreaga avere a defunctului, excluzand pe rudele defunctului din clasele subsecvente, indiferent daca fac parte din aceeasi linie sau din cealalta. Asa, de exemplu, fratele uterin al defunctului, mostenitor din clasa a doua, inlatura de la mostenire pe bunicul patern al defunctului, mostenitor din clasa a treia.

Desi din litera art. 674 C. civ. s-ar putea deduce ca impartirea pe linii a mostenirii s-ar face numai in cazul in care colateralii privilegiati vin la mostenire impreuna cu ascendentii privilegiati, se admite totusi unanim ca impartirea pe linii se aplica si in cazul in care colateralii privilegiati vin singuri la mostenire sau impreuna cu sotul supravietuitor, fara concursul ascendentilor privilegiati.
De asemenea, asa cum rezulta din dispozitiile art. 672, 673 si 674 C. civ., impartirea pe linii a mostenirii se realizeaza nu numai atunci cand vin la mostenire fratii si surorile defunctului in nume propriu, ci si atunci cand succesiunea revine descendentilor acestora, atat in nume propriu cat si prin reprezentare .

92. Caracterele juridice ale dreptului la mostenire legala al colateralilor privilegiati Colateralii privilegiati pot fi reprezentati la mostenire de descendentii lor. Ei nu sunt rezervatari, nu beneficiaza de sezina si nu datoreaza raportul donatiilor.

§ 3. Clasa a treia -; a ascendentilor ordinari

93. Componenta. Aceasta clasa include pe ceilalti ascendenti ai defunctului, altii decat parintii, care fac parte din clasa ascendentilor privilegiati. Ea cuprinde asadar pe bunicii, strabunicii, stra-strabunicii defunctului etc. la infinit.
Ca si in cazul celorlalte clase de mostenitori, este indiferent daca legatura de rudenie dintre defunct si ascendentii sai ordinari izvoraste din casatorie, dinafra casatoriei sau din adoptie.

94. Cazul in care sunt chemati la mostenire. Ascendentii ordinari vin la mostenire doar in cazul in care nu exista mostenitori din primele doua clase sau atunci cand exista asemenea mostenitori, dar acestia sunt renuntatori sau nedemni.

95. Repartizarea mostenirii intre ascendentii ordinari. Intre ascendentii ordinari mostenirea se imparte conform principiilor proximitatii gradului de rudenie si al impartirii pe capete intre rudele de acelasi grad. Astfel, de exemplu, daca defunctul lasa la moartea sa doi bunici si un strabunic, mostenirea va reveni celor doi bunici, rude de gradul doi cu defunctul, care o vor imparti intre ei in parti egale, strabunicul defunctului, ruda de gradul trei, fiind inlaturat de la mostenire.
Daca la mostenirea defunctului vine si sotul supravietuitor, acesta va primi cota prevazuta la art. 1 lit.d din Legea 319/1943 raportata la intreaga mostenire, restul impartindu-se intre ascendentii ordinari conform regulilor de mai sus.

96. Caracterele juridice ale dreptului la mostenire legala al ascendentilor ordinari. Ascendentii ordinari pot veni la mostenire numai in nume propriu, reprezentarea succesorala fiind exclusa in cazul lor. Ei nu sunt mostenitori rezervatari si nu au obligatia de raport al donatiilor. In schimb, intrucat ascendentii ordinari sunt rude in linie directa cu defunctul, sunt mostenitori sezinari.

§ 4. Clasa a patra -; a colateralilor ordinari

97. Componenta. Aceasta clasa cuprinde pe unchii, matusile, verii primari, precum si pe fratii si surorile bunicilor defunctului. Si in cazul colateralilor ordinari este indiferent daca rudenia dintre acestia si defunct este din casatorie, dinafara casatoriei sau din adoptie. In cazul adoptiei cu efecte restranse, adoptatul nu poate mosteni in linie colaterala pe rudele defunctului intrucat nu devine ruda decat cu adoptatorul, iar nu si cu rudele acestuia; pastreaza in schimb legaturile de rudenie cu rudele sale firesti pe care le poate mosteni in linie colaterala.
In linie colaterala, asa cum am vazut, mostenirea este posibila pana la gradul patru de rudenie inclusiv.

98. Cazul in care vin la mostenire. Colateralii ordinari vin la mostenire doar daca nu sunt mostenitori in primele trei clase sau daca exista asemenea mostenitori, dar acestia sunt renuntatori sau nedemni.

99. Repartizarea mostenirii intre colateralii ordinari. Intre colateralii ordinari mostenirea se imparte conform principiilor proximitatii gradului de rudenie si al impartirii pe capete intre rudele de acelasi grad . Astfel, de exemplu, daca la moartea lui de cujus raman in viata doi unchi, trei veri primari si un frate al bunicului sau, mostenirea va reveni celor doi unchi, rude de gradul trei cu defunctul, care o vor imparti in parti egale intre ei, cei trei veri primari si fratele bunicului fiind inlaturati de la mostenire intrucat sunt rude de gradul patru cu defunctul.
Este de mentionat faptul ca in cazul colateralilor ordinari nu opereaza impartirea pe linii a mostenirii, asa cum se intampla in cazul fratilor si surorilor defunctului care provin din parinti diferiti .
Daca la mostenire colateralii ordinari vin in concurs cu sotul supravietuitor, acesta din urma va primi din mostenire cota prevazuta la art. 1 lit.d din Legea nr. 319/1944, restul impartindu-se intre colateralii ordinari conform regulilor de mai sus.

100. Caracterele juridice ale dreptului la mostenire al colateralilor ordinari. Colateralii ordinari pot veni la mostenire numai in nume propriu, iar nu si prin reprezentare. Ei nu sunt nici mostenitori rezervatari, nici sezinari si nu datoreaza nici raportul donatiilor.