Infiintat in baza Actului Unic European (17 februarie 1986), prin hotararea Consiliului din 24 octombrie 1988 si intrat in vigoare la 1 septembrie 1989, Tribunalul de Prima Instanta are scopul de a consolida garantiile judiciare acordate persoanelor fizice prin instaurarea unui al doilea nivel al autoritatii judiciare, permitand astfel Curtii de Justitie sa se concentreze asupra atributiei sale de baza, acela de interpretare uniforma a legislatiei comunitare.

Tribunalul de prima instanta nu este o noua institutie, ci mai degraba o componenta al Curtii de Justitie. Cu toate acestea, este un organism autonom, separat de Curtea de Justitie din punct de vedere organizatoric. Tribunalul de prima instanta are propriul grefier si reguli de procedura. n4z3zr
Tribunalul de prima instanta are sediul la Luxembourg.

Necesitatea infiintarii
Temeiurile pentru crearea unei noi instante comunitare -; a Tribunalului de Prima Instanta au constituit:
1. Faptul ca numarul actiunilor introduse la Curtea de Justitie a crescut permanent de la infiintarea ei si durata procedurilor s-a prelungit, cu efecte negative asupra consecintelor rezolvarii solicitarilor statelor pentru interpretarea uniforma a dreptului comunitar si in clarificarea actiunilor si pozitiilor partilor justitiabile.
2. Considerentele perfectionarii protectiei juridice a intereselor partilor si al mentinerii calitatii supravegherii judecatoresti in ordinea juridica stabilita in domeniul comunitar, asa incat sa se permita Curtii de Justitie sa-si exercite cu o responsabilitate si o exigenta sporita sarcina sa fundamentala de interpretare a dreptului comunitar,au constituit temeiurile pentru crearea unei noi instante comunitare -;Tribunalul de prima instanta.
Initial, propunerile pentru infiintarea celei de-a doua Curti comunitare nu au avut sorti de izbanda, din cauza controversei legate de caracterul judiciar sau administrativ al acesteia.
Abia in anul 1985, prin Actul Unic European s-a decis ca, la cererea Curtii de Justitie si dupa consultarea Comisiei si a Parlamentul european, Consiliul poate, actionand unanim, sa constituie pe langa Curtea de Justitie un Tribunalul de Prima Instanta, careia sa i se transfere competente de a examina si decide in prima instanta asupra unor categorii de actiuni si proceduri introduse de persoanele fizice si juridice, sub rezerva unui drept de recurs la Curtea de Justitie numai privind aspectele de drept si in conformitate cu conditiile stabilite in statut.
In consecinta, prin Decizia nr.88/591 din 24 octombrie 1988 a Consiliului a fost infiintat Tribunalul de Prima Instanta a Comunitatilor Europene, acordandu-i competente determinate.
Compunere si structura
Tribunalul de Prima Instanta este compus ,potrivit art.48 din Statutul Curti de justitie in prezent din 15 judecatori, care vor exercita in mod obisnuit aceste functii potrivit regulilor procedurale.Inseamna ca numarul judecatorilor acestei instante poate sa fie superior celor al statelor membre .Ea se organizeaza in Camere de trei sau cinci judecatori. Initial, Curtea de Justitie a propus ca noul Tribunal sa fie constituit numai din sapte judecatori functionand in doua Camere, argumentand ca nu ar fi fost necesar sa judece in plen, intrucat Tribunalul de Prima Instanta nu are a asigura uniformitatea in deciziile judecatoresti, nici a evita posibilele divergente intre camerele sale, nici a dezvolta un sistem al dreptului comunitar, toate aceste atributii revenind Curtii de Justitie si, in plus, in statele membre multe instante inferioare lucreaza in camere, fara a se intruni in plen.
Insa, prin decizia sus-mentionata s-a hotarat ca, in unele cazuri, Tribunalul de prima Instanta se poate intruni in plen, facand trimitere in acest sens la regulile procedurale, care dezvolta o regula generala in aceasta materie precizand ca ori de cate ori dificultatea si importanta cauzei justifica astfel, o cauza poate fi incredintata plenului Tribunalului de Prima Instanta ori unei camere compusa dintr-un numar diferit de judecatori. Nu mai putin ,unele cazuri incredintate unei Camere compuse din trei judecatori pot fii examinate si solutionate de judecatorul-raportor care actioneaza ca judecator unic cand,avand in vedere lipsa de dificultate a problemelor de drept si de fapt survenite, importanta limitata a cazului si absenta altor circumstante speciale ,ele sunt susceptibile de a fi astfel examinate si solutionate si au fost delegate potrivit Regulilor de procedura (cu exceptia unor cazuri strict precizate);de asemenea ,in orice faza a proceduri Camera poate,fie din proprie initiativa fie la cererea unei parti ,sa propuna plenului Curtii de prima instanta ca acea cauza sa fie incredintata acestuia ori unei Camere compusa dintr-un numar diferit de judecatori ,si el va decide in consecinta .
Conditiile care trebuie sa fie indeplinite in vederea numirii ca judecator la aceasta instanta sunt:
• independenta persoanelor eligibile sa fie mai presus de orice indoiala;
• persoana in cauza sa posede aptitudinile cerute pentru numirea intr-o functie juridica obisnuita.
Modalitatile de numire a judecatorilor si a presedintelui, durata mandatului, alte reguli privind alte categorii de personal a Tribunalului, ca si privind organizarea instantei sunt identice sau nu difera prea mult de cele existente in cazul Curtii de Justitie.
Mai evident ar fii unele diferentieri in statutul avocatului -;general a carui numire ,in ce priveste Tribunal de prima instanta ,este obligatorie daca se judeca in plen,iar daca se judeca in Camere , acestea pot sa fie asistate de avocatul -; general numai daca se apeciaza ca dificultatea cauzei ori complexitatea ei face necesar acest lucru,decizia in acest sens fiind luata de plenul Curtii la cererea Camerei.In toate acestea situatii un judecator al Tribunalului de prima instanta actioneaza ca avocat -; general numit ad-hoc,urmand ca el sa nu poata participa la judecarea cauzei respective,fara a putea sa fie impiedicat ,totusi,sa participe la solutionarea altor cauze.
Presedintele Tribunalului conduce lucrarile si serviciile acestei instante prezideaza sedintele si deliberarile in camera de consiliu.Daca presedintele este absent sau impiedicat sa-si exercite functia, aceasta este indeplinita de unul din presedintii camerelor.
Tribunalul numeste un grefier insarcinat cu primirea ,transmiterea si conservarea documentelor.Grefierul raspunde de arhiva ,de publicatii si asista Tribunalul sip e judecatori in toate functiile lor oficiale ,inclusive la sedintele Tribunalului.
Grefierul are atributii de natura administrativa,acupandu-se de gestiunea financiara si de contabilitate,cu concursul unui administrator
Sarcinile ce revin grefierului sunt sunt stabilite in detaliu in Instructiunile pentru grefier adoptate de Tribunal in 1994
Dupa depunerea plangerii presedintele Tribunalului repartizeaza cauza unei camere si numeste judecatorul raportor.
Competenta Tribunalului de Prima Instanta
Asa cum s-a aratat, prin Decizia nr.88/591 din 24 octombrie 1988 s-au acordat competente determinate Tribunalului de Prima Instanta.
In fapt,chiar in Preambulul acestei decizii (alin.ultim)se prefigureaza competenta materiala a Tribunalului ca fiind o competenta de atributie .Totusi,numai ca titlu enuntiativ s-au prevazut aici cazuri de competenta Tribunalului -; categorii de actiuni si proceduri care frecvent necesita o examinare de fapte cmplexe:actiuni si proceduri introduce de functionarii Comunitatilor si, in masura in care este in cauza Tratatul CECO ,de catre intreprinderi si asociatii in materii privind impozite si taxe ,producrtia, preturile,acordurile,deciziile,ori practicile restrictive si concentrarile ,si,cat priveste Tratatul CE de catre persoanele fizice si juridice in materie de concurenta.
In componenta sa sunt 25 judecatori numiti de statele membre pentru o perioada de 6 ani.
Spre deosebire de Curtea de Justitie, Tribunalul de Prima Instanta nu are in compunerea sa avocati generali, aceasta functie fiind indeplinita de judecatori, cu exceptia presedintelui.
Tribunalul de Prima Instanta judeca in prima instanta actiunile in anulare, pe cele privind abtinerea institutiilor comunitare de a actiona si actiunile in daune introduse de persoanele fizice si persoanele juridice.
Poate fi transferat Tribunalului de Prima Instanta orice actiune, cu exceptia celor avand ca obiect pronuntarea unei hotarari preliminare asupra validitatii unui act comunitar.
Impartirea competentelor intre CJE si TPI este menita sa nu intarzie termenele de judecata ca urmare a extinderii UE.
In acelasi scop, prin Tratatul de la Nisa (26 februarie 2001), s-a dat posibiliatea de a se crea camere specializate pe anumite probleme.
Acesta este, in principal, competent sa se pronunte in:
• litigiile intre Comunitati si functionarii sai;
• actiuni introduse contra Comisiei in conditiile prevazute de Tratate;
• actiunile introduse contra unei institutii comunitare de catre o persoana fizica sau juridica in conditiile prevazute de Tratate.
Prin acea Decizie art.3 par.3 s-a stabilit ,ca, dupa doi ani de la inceperea activitatii Tribunalului de prima instanta sa se reexamineze propunerile Curtii spre a se da Tribunalului de prima instanta competenta privind actiunile introduce contra Comisiei confort art.33 par.1,si art.35 CECO ,de catre intreprinderi si asociatii de inrteprinderi ,si relative la acte in legatura cu aplicarea art.74 CECO ,ca si privind actiunile introduse contra unei institutii comunitare de catre persoanele fizice si juridice in baza art.173 a230i par.2 (actual par.4)si art.175a232ipar.3 CE ,privitoare la masurile de protejare a comertului in intelesul art.113 a113i CE, in caz de dumping si subsidii.
In Tratatul CE ,initial numai doua in doua cazuri (art.168Aa225i ,fraza a doua) a fost afirmata expres si irevocabil necompetenta Tribunalului de prima instanta.Au fost astfel excluse chestiunile de solutionat prin hotarare preliminara care privesc interpretarea si validitatea dreptului ,precum si actiunile introduse de statele membre si de institutiile comunitare
Prin modificarile aduse art.168Aa225i de TMs nu s-a mai retinut necompetenta Tribunalului de prima instanta decat in cazul trimiterilor pentru hotarari preliminare conform art.177 a224i iar stabilirea categoriilor de actiuni ce au putut fi solutionate de acest Tribunal potrivit art.168 Aa225i par.2 a fost incredintata Consiliului ,statuand in unanimitate la cererea Curtii de justitie ,dupa0 consultarea Parlamentului si a Comisiei.cu aceeasi procedura consiulul a stabilit si compozitia Tribunalului de prima instanta si a urmat sa hotarasca adaptarile si dispozitile complementare necesare in statutul Curtii de justitie .
Prin Decizia nr.93/350 din 8 iunie 1993, a Consiliului, a fost modificata Decizia nr. 88/591 din 24 octombrie 1988, mentionata, inlocuindu-se si abrogandu-se unele texte. In principal, a fost extinsa competenta Tribunalul de Prima Instanta, precum si imprejurarea ca au fost create conditiile ca, in limita experientei dobandite, sa poata fi transferate acestui Tribunal pentru solutionarea in prima instanta, unele categorii de actiuni introduse de persoanele fizice si juridice, astfel ca aproape toate actiunile introduse de persoanele fizice si juridice in justitia comunitara sunt de competenta Tribunalul de Prima Instanta, ca prim grad de jurisdictie.
In concret conform art.3 par.1din Decizia Nr.88/591 asa cum a fost modificata ,ea a urmat sa exercite in prima instanta competentele conferite Curtii de justitie de Tratalele instituind Comunitatile si prin actele si prin actele adoptate in executarea lor,in afara dispozitiilor contrare cuprinse in actul privind crearea unui organism de drept comunitar a) pentru litigiile avute in vedere la art.236 CE si la art.152 Euratom. b) Pentru actiunile introduse de persoane fizice sau juridice in baza art.33alin(2),art35 art 40.alin.(1) si (2) si art.42 CECO c) Pentru actiunile introduse de persoane fizice si juridice in baza art.230 alin.(4 )art. 148alin(3) art.235 si art.238 CE d) Pentru actiunile introduse de persoane fizice si juridice in baza art.146 alin(4) art 148 alin.(3) si art. 151 si 153 Euroatom
Asadar,categoriile de actiuni ,care initial,au fost de competenta Curtii de justitie si au fost transferate Tribunalului de prima instanta prin Decizia Nr.93/350 din 8 iunie 1993 au fost cele prevazute la art. 42- clauza de arbitraj ,la art.235 CE si art.151 Euratom -; actiunea in raspundere necontractuala ( fara distinctie),la art.238 CE si art.153Euratom -; clauza de arbitraj precum si la art.146 alin.(4) Euratom- controlul de legalitate a actelor comunitare exercitat de persoane si art.148 alin.(3) Euratom -; actiunea privind omisiunea de a adresa un act persoanelor.
Prin Tratatul de la Nisa,Tribunalul de prima instanta a dobandit o pozitie mai importanta in sistemul jurisdictional comunitar.Asa cum s-a precizat in cele ce au precedat,prin modificarea art.220 CE atat Curtea de justitie cat si Tribunalul de prima instanta asigura ,fiecare in cadrul competentei sale ca,in interpretarea si aplicarea Tratatului ,dreptul este respectat.Dupa aceasta prima consacrare a unui statut autonom al Tribunalului de prima instanta o alta asemenea consacrare s-a produs prin art.224 si art.225 CE astfel cum au fost inlocuite.Acestea se refera exclusive la Tribunalul de pram instanta constituind ,asadar,fundamentul ei juridic specific.
In conformitate cu art.225 CE ,competenta Tribunalului de prima instanta este conceputa pe trei categorii: a. In virtutea par.1 ,el este competent sa solutioneze in prima instanta actiunile avute in vedere in:
• Art. 230 (actiunea de anulare)
• Art.232 (actiunea privind abtinerea institutiilor comunitare de a actiona)
• Art.235 (actiunea in raspundere contractuala si necontractuala)
• Art.236 (actiunile intrduse de functioarii publici comunitari)
• Art.238 (clauza de arbitraj)
Deciziile date de Tribunalul de prima instanta in temeilu acestui paragraph 1 pot sa faca obiectul unui drept de recurs la Curtea de justitie , numai,privind problemele de drept,potrivit conditiile si limitele prevazute in Statut b. In baza par.3 el este competent sa solutioneze trimiterile pentru darea unei hotarari preliminare conform art.234, in domeniile specifice determinate prin Statut;ar insemna ca ,exceptand aceasta determinare prin Statut , competenta Tribunalul de Prina Instanta in aceasta privinta ar trebui sa fie exercitata in aceleasi conditii precum cele prevazute pentru Curtea de justitie.
Totusi cand Tribunalul de Prima Instanta considera ca in cauza respective se impune o decizie de principiu susceptibila de a afecta unitatea si coerenta dreptului comunitar ,el poate sa trimita cauza Curtii de justitie pentru a hotari.Deciziile date de TPI in cazl trimiterilor pentru o hotarare preliminara pot in mod exceptional sa faca obiectul unei reexaminari de catre Curtea de justitie potrivit conditiilor si in limitele prevazute in Statut,cand exista un risc serios de afectare a unitatii sau coerentei dreptului comunitar. c. In virtutea par.2 el are competenta de a solutiona actiunile care sunt introduse impotriva deciziilor camerlor jurisdictionale care sunt constituite in aplicare art.225 A
Deciziile date de Tribunalul de Prima Instanta in temeiul acestui paragraf pot,in mod exceptional , sa faca obiectul unei reexaminari de catre Curtea de justitie potrivit conditiilor si in limitele prevazute in Statut,cand exista un risc serios de afectare a unitatii sau coerentei drreptului comunitar.
Ca si in cazul solutionarii trimiterilor pentru o hotarare preliminara ,deciziile date de TPI ca instanta de recurs si de apel pot face obiectul unei reexaminari de catre Curtea de justitie potrivit conditiilor si in limitele prevazute in Statut cand exista un risc serios de afectare a unitatii si coerentei dreptului comunitar.In aceasta
Declinarea de competenta si alte probleme procedurale
Declinarea de competenta este prevazuta de art.54 din Statutul Curtii de justitie in aceeasi formulare ca in Statutul precedent (aprogat Tratatului de la Nisa)
Cand o cerere sau un alt document procedural adresat Trbulalului de prima instanta este depus din eroare la grefierul Curtii de justitie el va fii transmis ,imediat de catre acstea,grefierul Tribunalului de prima instanta.
In cazul in care Tribunalul de prima instanta considera ca nu are competenta de a supune dezbaterii si a hotari asupra unei actiuni in privinta careia este competenta Curtea de justitie, el va indrepta acea actiune la aceasta Curte.
Cand aceste doua institutii sunt sesizate cu cauze care au acelasi obiect,aceeasi divergenta de interpretare a survenit ori validitatea aceluiasi act este contestata. Tribunalul de prima instanta poate,dupa ascultarea partilor ,sa suspende procedura desfasurata in fata ei,pana la momentul in care Curtea de justitie va fii pronuntat hotararea.Cand sunt prezetate cereri care au ca scop declararea nulitatii aceluiasi act ,Tribunalul de prima instanta poate de asemenea sa-si decline competenta in scopul ca asupra acestor cereri sa poata sa decida Curtea de justitie.In toate acste cazuri cand sunt sesizari sau cereri referitoare la aceeasi chestiune ca mai sus la acelasi act,Curtea de justitie poate la randul ei, sa suspende procedura urmand ca procedura din fata Tribunalului de prima instanta sa continuie.
In legatura cu formele speciale de procedura , Tribunalul de Prima Intanta poate sa resolve numai cazurile privind suspendarea actiunii unei masuri adoptate de o institutie ori a executarii si alte masuri provizorii, chestiunile prealabile, interventia , luarea unei hotarari ,in absenta si anularea ei proceduri exceptionale de reexaminare procedura tertului revizuirea si interpretarea deciziilor aceasta din urma procedura fiind , deci ,clasificata ,in situatia de fata ca o procedura exceptionala de reexaminare in comparatie cu situatia prezentata in ce priveste Curtea de Justitie.

Functiile si responsabilitatile Tribunalului de prima instanta

Tribunalul de prima instanta functioneaza sub autoritatea unui presedinte ales de membri acestuia pe o perioada de 3 ani existand posibilitatea realegerii lui.TPI functioneaza in 3 camere formate din 3 sau 5 judecatori componenta acestora este publicata in Jurnalul Oficial al Consiliului European
Judecatorul desemnat ca avocat general nu mai poate participa la judecarea cauzei respective.
Oricare parte va pierde un process partial sau total in fata Tribunalului poate ataca in termen de 2 luni de la modificare hotararea respective in fata CJ.Aceasta cale de atac este limitata in sensul ca se poate ataca numai cand:
? Sunt aspecte de incompatibilitate a Tribunalului
? Sunt nereguli de procedura
? Sunt incalcate normele de drept comunitar
Aceasta cale de atac nu are caracter suspensiv
Cel care formuleaza recursul poate cere Curtii de justitie sa exprime suspendarea executarii sau luarea unor masuri provizorii.

Tribunalul Primei Instante este responsabil de examinarea unor cazuri prezentate de persoane fizice si juridice impotriva actelor juridice ale institutiilor europene.
Procedura de examinare a cazului
Cazurile sint inaintate catre CEJ prin trei cai:
1. de catre curtile nationale in conformitate cu procedurile stabilite in art. 234 TCE;
2. actionarea in judecata a statelor membre de catre Comisia Europeana (art. 226);
3. actionarea in judecata a unui stat membru de catre alt stat membru (art. 227).
Procedura de examinare a unui caz este urmatoarea:
La prima etapa, cererile pentru actiune directa sunt prezentate Curtii, fiind inregisrate de catre registrator. Dupa ce face cunostinta cu documentele, presedintele Curtii transmite cazul catre una din cele 6 camere si numeste un judecator responsabil pentru caz. Acesta, dupa studierea cazului, prezinta altor camere un raport preliminar cu sugestii legate de caz sau propuneri pentru alt tip de actiuni. In acelati timp si avocatii generali pregatesc opinii pentru a le prezenta judecatorilor. Aceasta este unica contributie a lor la procesul de deliberare si luare a deciziei, care implica numai judecatorii.
La cea de-a doua etapa judecatorii si avocatii generali pot interoga reprezentantii ambelor parti. Apoi Curtea face o analiza a raportului preliminar prezentat de judecator, introducind amendamente si luind o decizie finala in legatura cu cazul prin votul majoritatii. Opinia si decizia sa sunt apoi publicate in Raportul Cazurilor la Curtea de Justitie si Curtea de Prima Instanta in toate limbile oficiale ale UE.
Reclamantii sunt obligati sa respecte deciziile Curtii. CEJ poate de asemenea acorda despagubirea prejudiciilor aduse.
Tribunalul de prima instanta isi exercita jurisprudenta conform Curtii de Justitie in urmatoarele domenii:
• Dispute intre Comunitati si oficialii acestora
• Actiuni formultate impotriva Comisiei si a asociatiilor acestora
• Actiuni formulate impotriva unei Instante a Comunitatii de catre persoane fizice sau personae juridice
Aria ei de actiune este restrictionata in legatura cu implementarile regulilor de competenta aplicabila
Apelurile pot fii facute catre Tribunalul de Prima Instanta in puncte de lege si nu in puncte de fapte.
Procedurile proprii ale Tribunalului de prima instanta au doua forme:
• Srisa
• Orala
In faza scrisa se disting ca etape:
• depunerea plangerii impreuna cu documentele doviditoare
• comunicarea acesteia catre parat
• prezentarea unui memoriu de aparare a paratului
• raspunsul reclamantului fata de apararile paratului intocmirea raportului preliminar de catre judecatorul raportor .
Faza orala cuprinde desbaterile in formularea cocluziilor.
Tribunalul delimineaza in camera de consiliiu pe baza concluziilor finale.Hotararea este pronuntata in sedinta publica,cu convocarea partilor.
Aceste proceduri sunt guvernate dupa principii similare actiunilor guvernamentale directe inaintea Curtii de Judecata.

Bibliografie
Pagina WEB: https://curia.eu.int https://www.prefecturaarges.ro/institutiile_ue.htm https://en.wikipedia.org/wiki/Court_of_First_Instance https://europa.eu.int/eur-lex/en/about/pap/process_and_players5.html https://curia.eu.int/en/instit/presentationfr/index_tpi.htm
Manual: Drept Comunitar (curs universitar)
Autor: Octavian Manolache
Editura : ALLBEACK Bucuresti - 2001
Manual: SISTEME DE ADMINISTRATIE EUROPEANA
Autori: Ion Bunescu
Iulia-Andreea Bunescu
Ionel Mocanu
Calin Mocanu
Editura : Bren Bucuresti - 2005
Manual: Drept Comunitar General -Tratat- 4
Autori: Viorel Marcu
Nicoleta Diaconu
Editura: Lumina Lex - Bucuresti - 2002