Document, comentariu, eseu, bacalaureat, liceu si facultate
Top documenteAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Reprezentantii legali
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 
Calitatea de reprezentant legal a persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu o au, dupa caz, parintele tutorele, curatorul si Comisia pentru protectia copilului. Aceleasi persoane si institutii au calitatea de ocrotitor legal in cazul minorilor cu capacitate restransa de exercitiu. z9s18sr
1. Parintii
Exercita atributiile de reprezentare a copiilor lor minori, fara a deosebi daca acesti copii sunt din casatorie, din afara casatoriei sau adoptati.
Reprezinta copilul minor in actele juridice, in contextul mai amplu oferit de ocrotirea parinteasca, care este alcatuita din ansamblul drepturilor si indatoririlor pe care legea le pune la dispozitia parintilor in vederea cresterii si educarii copiilor minori.
Dreptul parintelui de a-si reprezenta copilul minor in cadrul actelor juridice apare ca un atribut firesc al acestuia si ca urmare legiuitorul nici nu l-a reglementat in detaliu.
In cazul tutorelui, aceste atributii de reprezentare sunt incredintate in situatii ce pot fi considerate de exceptie si ca atare legiuitorul intervine si reglementeaza expres dreptul tutorelui de a-l reprezenta pe copil, precizand actele pe care tutorele poate ori nu poate sa le incheie.
Potrivit art. 105, Codul familiei, prevederile legale referitoare la reprezentarea minorului de catre tutore, cat si cele privitoare la incuviintarea prealabila a actelor minorului cu capacitate restransa se aplica prin asemanare si parintilor.
Deoarece reprezentarea minorului se realizeaza in contextul exercitarii ocrotirii parintesti, principiile specifice exercitiului acestei ocrotiri isi gasesc reglementarea si in materie de ocrotiri. Dintre aceste principii merita evocate: principiul independentei patrimoniale dintre parinte si copil (art. 106, Codul familiei: “Parintele nu are nici un drept asupra bunurilor copilului si nici copilul asupra bunurilor parintelui, in afara de dreptul la mostenire si intretinere); principiul egalitatii partilor in exercitarea ocrotirii parintesti si a luarii, de comun acord, de catre acestia a tuturor masurilor cu privire la persoana si bunurile copilului (art. 97, art. 98, aln. 1, Codul familiei).
De la acest principiu, care isi gaseste aplicare si in ceea ce priveste reprezentarea copilului se pot semnala doua derogari. Prima priveste exercitarea ocrotirii parintesti in cazul in care unul dintre parinti se gaseste in imposibilitate de a exercita aceasta ocrotire. Potrivit art. 98, aln. 2: “Daca unul dintre parinti este mort, decazut din drepturile parintesti, pus sub interdictie sau din orice imprejurare se afla in neputinta de a-si manifesta vointa, celalalt parinte executa singur drepturi parintesti si tot singur il reprezinta pe copil”.




2. Exercitarea ocrotirii parintesti de catre un parinte in cazul divortului parintilor
Art. 43, aln. 1, Codul familiei: “Parintele divortat caruia i s-a incredintat copilul exercita, cu privire la acesta, drepturile parintesti”. Cand copilul a fost incredintat unei alte persoane sau unei institutii de ocrotire, instanta va stabili care dintre parinti va exercita dreptul de a-i administra bunurile si de a-l reprezenta si incuviinta actele.

3. Tutorele
Persoana care a fost determinata de catre autoritatea tutelara sa exercite o tutela.
Tutela -; Masura de ocrotire a minorilor si a celor pusi sub interdictie.
Potrivit art. 113, Codul familiei, pentru minori tutela poate fi instituita in cazul in care ambii parinti fiind morti, necunoscuti, decazuti din drepturile parintesti, pusi sub interdictie, disparuti sau declarati morti si ca urmare copilul este lipsit de ingrijirea ambilor parinti. Autoritatea tutelara este, potrivit legislatiei in vigoare, primaria, iar din punct de vedere al competentei generale, primaria de la domiciliul celui ocrotit. Atributiile de decizie in materie de autoritate tutelara se exercita de catre primar prin emiterea de dispozitii. Tutorele, o data numit de autoritatea tutelara, are indatorirea de a se ingriji de persoana celui aflat sub tutela, de a-i administra bunurile si de a-l reprezenta in actele juridice atat atunci cand cel pus sub tutela este un minor, cat si atunci cand cel pus sub tutela este un interzis.
In ceea ce priveste reprezentarea incapabilului de catre tutore trebuie facuta o distinctie intre trei categorii de acte juridice: a) Actele juridice pe care tutorele le poate face in numele minorului ori interzisului, fara a avea nevoie de incuviintarea prealabila a autoritatii tutelare
Aici intra actele de conservare a bunurilor si drepturilor minorului si acetele de administrare a bunurilor si drepturilor minorului.
Actele de administrare -; De observat ca legea ingaduie distinctia dintre actele de administare a bunurilor minorului si actele de administrare a patrimoniului minorului.
1) Actele de administrare a bunurilor
Aceste acte exclud ideea si posibilitatea instrainarii vreunui bun al minorului.

2) Actele de administrare a patrimoniului
Au uneori si caracteristicile unor acte de instrainare, dar datorita finalitatilor, legiuitorul le considera acte de administrare si ingaduie tutorelui sa le incheie fara a avea nevoie de incuviintarea prealabila a autoritatii tutelare.
Potrivit art. 129, aln. 4, Cod civil: “Tutorele poate instraina, fara prealabila incuviintare a autoritatii tutelare bunurile supuse pieirii ori stricaciunii, precum si bunurile devenite nefolositoare pentru minor, daca valoarea acestora din urma nu depaseste suma de 250 lei”.

b) Actele pentru care tutorele are nevoie de incuviintarea prealabila a autoritatii tutelare
Actele care depasesc dreptul de a administra, respectiv actele de dispozitie cu privire la bunurile minore, cum sunt actele de instrainare a bunurilor acestuia, altele decat cele prevazute de art. 129, aln. 4, actele de gajare a bunurilor minore, actele de renuntare la drepturile patrimoniale ale minorului.
Potrivit art. 126, Codul familiei: “Este nevoie de incuviintarea autoritatii tutelare pentru plata creantelor, pe care le au fata de minor tutorele, sotul, o ruda in line dreapta ori fratii sau surorile tutorelui”. c) Actele juridice interzise tutorelui
Ex: Donatiile, garantarea obligatiilor altuia prin bunurile minorului, actele care s-ar incheia intre tutore pe de o parte ori sotul, fratii si surorile acestuia, rudele sale in linie dreapta si minor, pe de alta parte.
Sanctiunea incheierii de catre minor (interzis) a unor acte juridice (personal si nu prin reprezentant) este nulitatea relativa a acestor acte. In acest mod se sanctioneaza si actele pe care tutorele le incheie fara incuviintarea autoritatii tutelare, desi aceasta ar fi necesara precum si actele interzise tutorelui.

4. Curatorul
Persoana numita de autoritatea tutelara pentru a exercita o curatela.
Curatela -; Este conceputa, in principal, ca o masura de ocrotire a persoanelor tratabile din punct de vedere juridic, insa care din diverse motive nu-si pot administra bunurile corespunzator, nu-si pot numi un mandatar care sa-i reprezinte, nu-si pot apara interesele.
In mod exceptional, curatela poate fi instituita si ca o masura de ocrotire a persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu.

a) Curatela persoanelor capabile
Trebuie aratat ca instituirea ei nu aduce nici o atingere capacitatii de exercitiu a celui aflat sub curatela. Curatorul actioneaza ca un reprezentant al persoanei aflate sub curatela si ca urmare trebuie sa se conformeze instructiunilor date de catre cel aflat sub curatela, iar atunci cand acela nu se afla in masura, trebuie sa se conformeze instructiunilor autoritatii tutelare.
Curatela persoanelor capabile se instituie doar cu consimtamantul celui reprezentat, iar in raporturile intre persoana aflata sub curatela se aplica, prin asemanare, regulile de la contractul de mandat.
Principalele cazuri de instituire a curatelelor persoanelor capabile sunt prevazute de art. 152, lit. a, b, d si e din Codul familiei.

b) Curatela persoanelor incapabile (Tutela provizorie)
Are un caracter de exceptie si, totodata, ea este temporara si subsidiara, fiindca se instituie doar atunci cand reprezentarea incapabilului nu se poate face prin intermediul parintelui sau tutorelui.
De aceea, curatela persoanelor incapabile a fost numita tutela provizorie si de altfel, spre deosebire de curatela persoanelor capabile raporturile dintre curator si cel aflat sub curatela sunt reglementate de dispozitiile aplicarii tutelei.
Curatela incapabilului se instituie in situatii cum ar fi:
- Cazurile prevazute de art. 152, lit. c, Codul familiei potrivit careia “daca din cauza bolii sau din alte motive parintele sau tutorele este impiedicat sa indeplineasca un anumit act in numele persoanei ce o reprezinta sau a carei acte se incuviinteaza”.
- Cazul art. 132, Codul familiei: “Ori de cate ori se ivesc, intre tutore si minor, interese contrare, care nu sunt dintre acelea care trebuie sa duca la inlocuirea tutorelui, ca de exemplu atunci cand tutorele sau parintele si minorul sau incapabilul sunt coproprietari si se introduce o actiune pentru sistarea sau incetarea proprietatii”.

5. Comisia pentru protectia copilului
Instituita potrivit OUG nr. 26/1997, pentru protectia copilului aflat in dificultate.
Comisia pentru protectia copilului este organul de specialitate al Consiliului judetean, respectiv al Consiliului de sector. Acesta poate sa-l reprezinte pe acesta sau, dupa caz, sa-i incuviinteze actele in doua situatii:
1) Art. 8 din OUG nr. 26/1996 cuprinde trei cazuri: a) Acela in care parintii copilului sunt decedati, necunoscuti, pusi sub interdictie, declarati morti ori disparuti sau decazuti din drepturile parintesti si nu a fost instituita tutela. b) Acela in care copilul a fost declarat abandonat prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva. c) In cazul in care instanta de judecata, cu ocazia divortului nu a incredintat copilul nici parintilor, nici unei alte famili sau unei institutii de ocrotire.
2) Aceea in care comisia pentru protectia copilului a dispus ca masura de ocrotire incredintarea acestuia unei persoane fizice sau juridice
Potrivit art. 10 din OUG nr. 26/1996: “Pe durata incredintarii copilului, persoana fizica sau juridica careia acesta a fost incredintat exercita doar drepturi si indatoriri cu privire la persoana copilului, deci nu si cele care privesc persoana copilului”. De aceea, potrivit aln. 4: “Exercitarea dreptului de a incheia acte juridice in numele copilului incredintat ori incuviintarea incheierii acestor acte se face de catre Comisia pentru protectia copilului, in conditiile legii”.
De asemenea, dreptul de a administra bunurile copilului se exercita de catre Comisia pentru protectia copilului care il poate delega serviciului public specializat.


Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui document, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza documentul:
In prezent fisierul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2024 | Trimite document | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta