t4o15or
Populatia -; ansamblul persoanelor care se afla pe teritoriul unui stat.
Include in sfera populatiei si strainii care se afla pe teritoriul unui
stat. Exclude pe cetatenii statului care se afla in strainatate.
Prin populatie ca element component al statului se intelege totalitatea
persoanelor legate de stat prin cetatenie indiferent ca el se afla pe teritoriul
statului sau in strainatate.
Alaturi de cetatenii statului exista si cetateni care se afla in acel stat
fie ocazional fie permanent.
Cetatenia e reglementata prin legislatia interna si exprima legatura juridica
intre o persoana si stat, cu toate drepturile si obligatiile reciproce ce
rezulta din aceasta legatura juridica.
Modalitati de obtinere a cetateniei
1. Prin nastere
2. Prin naturalizare (la cerere, prin casatorie, prin adoptie)
1. Prin nastere
• Ius sangvini -; copilul dobandeste cetatenia parintilor indiferent
de locul unde se naste.
• Ius soli -; locul nasterii e hotarator in acordarea
cetateniei.
Exista sisteme mixte care aplica ambele sisteme.
E cetatean roman si copilul nascut in afara granitelor tarii daca
cel putin un parinte e cetatean roman. Copilul gasit pe teritoriul statului
roman e cetatean roman daca nici unul dintre parinti nu e cunoscut.
2. Prin naturalizare a) La cerere
Pentru a dobandi cetatenia la cerere trebuie intrunite mai multe
conditii:
• Sa aiba domiciliul in statul a carui cetatenie o doreste de 5-10
ani.
• Sa cunoasca limba statului respectiv.
• Sa fi dat dovada de fidelitate fata de statul respectiv.
• Sa fi facut servicii statului a carui cetatenie o cere.
• Sa nu ceara cetatenia pentru a se sustrage de la cercetare, judecare,
executare a unei pedepse de drept comun. b) Prin casatorie
1957 -; conventia privind cetatenia femeii maritate
1967 -; Declaratia privind eliminarea discriminarilor cu privire la statutul
femeii.
Conventii care lasa posibilitatea femeii care se casatoreste de a opta pentru
cetatenia pe care urmeaza sa o aiba. c) Prin adoptie
Copilul dobandeste cetatenia adoptatorilor iar cand cei doi parinti
nu au aceeasi cetatenie ei convin asupra cetateniei pe care o va avea copilul,
instanta de judecata va stabili care va fi cetatenia copilului.
d) Dobandirea cetateniei in cazul stramutarii unei populatii de
pe un teritoriu pe altul, sau in cazul anexarii unui teritoriu altui stat.
La ora actuala opereaza optiunea populatiei care se afla pe acel teritoriu.
Unde optiunea nu a fost exprimata se aplica regula de baza prin care persoanele
in cauza dobandesc cetatenia statului succesor.
Pierderea cetateniei
• La cerere
• Prin efectul legii, prin hotarare judecatoreasca
• In alte situatii
Bipatria, olipatria -; situatia in care o persoana are dubla sau
mai multe cetatenii (situatia copilului nascut din parinti de o anumita cetatenie,
ius sangvini, nascut pe teritoriul unui stat unde se aplica ius locci).
Principiul efectivitatii cetateniei -; cand o persoana are mai multe
cetatenii trebuie sa se verifice careia dintre ele ii acorda mai multa
importanta prin atasament, afectivitate, legaturi statornice.
Apatridie -; situatia critica cand o persoana nu are nici o cetatenie.
Apatrizii se bucura de regimul juridic al strainilor, cu diferenta ca, spre
deosebire de straini, apatrizii nu se bucura de protectia diplomatica a statului
de origine pentru ca nu au nici o cetatenie.
Copilul gasit pe teritoriul unui stat, din parinti necunoscuti va dobandi
cetatenia acelui stat. Copilul nascut pe teritoriul unui stat, din parinti apatrizi
va dobandi cetatenia acelui stat. Statele vor verifica, atunci cand
li se prezinta cereri de renuntare la cetatenie, daca persoana respectiva a
primit o alta cetatenie sau daca e pe cale sa o primeasca si numai in
aceste situatii vor admite cererea de renuntare la cetatenie.
Statutul juridic al strainilor
Straini -; persoane care nu au cetatenia statului unde se afla, sau apatrizii.
Regimul juridic aplicat strainilor e susceptibil de a fi clasificat in
4 regimuri juridice posibil de aplicat.
1) Regimul national -; regimul prin care un stat acorda strainilor aceleasi
drepturi ca si cetatenilor sai cu exceptia drepturilor politice si cu exceptia
obligatiei strainilor de a efectua serviciul militar pe teritoriul statului
respectiv.
2) Regimul special -; se acorda anumitor categorii de cetateni si in
anumite domenii determinate.
3) Regimul clauzei natiunii celei mai favorizate -; se acorda strainilor
din statele unde opereaza aceasta clauza si care fac ca strainii sa beneficieze
de aceste avantaje.
4) Regimul mixt -; imbina regimul national cu regimul clauzei natiunii
celei mai favorizate.
Situatii in care statul poate indeparta de pe teritoriul sau anumiti
straini
• Expulzarea -; metoda prin care un strain sau un grup de straini
pot fi obligati sa paraseasca teritoriul statului intr-un timp foarte
scurt, fiind o masura de siguranta a statului si nu neaparat o sanctiune. Statul
care dispune expulzarea nu e obligat sa dea explicatii pentru aceasta masura.
Pentru a expulza personalul misiunilor diplomatice trebuie ca aceste persoane
care beneficiaza de imunitate diplomatica sa fie declarate persona non gratta
si trebuie ca la cererea statului sa paraseasca tara acestia sa refuze.
• Extradarea -; o metoda de asistenta juridica in dreptul penal
prin care o persoana care e cercetata, judecata sau urmeaza sa execute o pedeapsa
e solicitata sa fie predata statului de origine. Stramutarea se acorda sau nu
la cerere pe baza de conventie de reciprocitate sau pe baza prevederilor legale
interne.
Pentru a fi stramutata, o persoana trebuie sa indeplineasca anumite conditii:
• Persoana sa fie judecata pentru fapta pentru care s-a cerut stramutarea.
• Pedeapsa care se executa sa fie aceea pentru care s-a cerut stramutarea.
• Nu se poate cere stramutarea pentru fapte de natura politica.
• Fapta pentru care se cere stramutarea sa fie incriminata in legislatia
ambelor state.
Dreptul de azil -; dreptul pe care un stat il acorda unei persoane
de a intra in tara, respectiv de a ramane in statul respectiv
in conditiile in care in statul sau, cel care solicita dreptul
de azil este urmarit si persecutat pentru activitatea sa culturala, religioasa,
politica, activitate care este in discordanta cu normele interne ale statului
de origine. Nu se poate acorda dreptul de azil politic infractorilor de drept
comun si nici celor care au savarsit infractiuni contra pacii si securitatii
omenirii.
In practica statelor din America de Sud a aparut azilul diplomatic.
Conventia de la Havana 1928
Conventia de la Caracas 1954
Refugiatii -; persoane care in mod temporar se afla pe teritoriul
altui stat ca urmare a situatiei de razboi din tara de origine, persoane care
nu au renuntat la cetatenia statelor de origine.
In cadrul O.N.U. functioneaza Inaltul Comisariat pentru problemele
refugiatilor.