Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate





Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 




Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
OBLIGATII CIVILE
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 
Obligatia - in sens larg -; este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ creditor de a cere subiectului pasiv determinat debitor si caruia ii revine indatorirea corespunzatoare de a da, a face sau a nu face ceva sub sanctiunea constrangerii de stat in caz de neexecutare de buna voie. z7x15xf
Din punct de vedere al creditorului - raportul de obligatie apare ca un drept de creanta.
Din punct de vedere al debitorului -; apare ca o datorie.

Elementele raportului juridic obligational, sunt:

- subiectele raportului juridic ( persoana fizica, persoana juridica si statul ),
- continutul o dreptul inclus in activul patrimonial o obligatia inclusa in pasivul patrimonial
- obiectul consta intr-o o prestatie pozitiva
? a da
? a face o abtinere
? a nu face ceva la care in lipsa obligatiei asumate, subiectul pasiv ar fi fost nedreptatit.

Clasificarea obligatiilor

1. de a da -; de a transmite sau transfera un drept real ( de proprietate ), de a constitui o ipoteca,
2. de a face -; sub pasiv de a face o prestatie, de a preda bunul
3. de a nu face -; ?

2. Clasificarea dupa izvoare
- contracte
- acte juridice unilaterale
- fapte ilicite cauzatoare de prejudicii
- delicte
- cvasidelicte

3. Obligatii a. de rezultat sau determinate -; acestea sunt strict precizate sub aspectul obiectului si scopului urmarit, debitorul se obliga sa atinga rezultatul stabilit ( neatingerea rezultatului = debiturul este in culpa ), b. de mijloace, de preferinta sau diligenta -; indatorirea de a pune toata diligenta necesara pentru ca rezultatul dorit sa se realizeze( exemplu: fapta medicului) ( neatingerea rezultatului = debitorul nu este in culpa ).
4. dupa sanctiune o obligatii perfecte -; se bucura integral de sanctiune juridica, adica creditorul poate apela la forta de constrangere daca aceasta nu se executa de buna voie o obligatii imperfecte -; nu se mai poate cere executarea silita, dar de indata ce au fost executate debitorul nu mai cere dreptul sa pretinda restituirea prestatiei ( nu se confunda cu obligatia morala )
5. dupa opozabilitate o obligatiile reale ( proper rem ) -; apar ca un accesoriu al unui drept real ca adevarate sarcini ce incuba titularului unui drept real ( obligativitatea proprietarilor de terenuri agricole de folosire rationala, de imbunatatire funciara ) o obligatiile opozabile tertilor ( scriptae in rem ) sunt strans legate de posesia bunului, iar creditorul nu poate obtine satisfacerea dreptului sau decat daca posesorul actual al lucrului va fi obligat sa respecte acel drept.
IZVOARELE OBLIGATIILOR




Definitie: Prin izvor de obligatii se intelege acel fapt juridic care da nastere unui raport juridic de obligatii.
Izvoarele obligatiilor genereaza drepturi subiective -; drepturi de creanta carora le corespund obligatii.
Clasificarea lor: o contractul o cvasicontractul
? plata nedatorata
? gestiunea de afaceri
? imbogatirea fara just temei o delictul o cvasidelictul o legea

CONTRACTUL

Definitie -; art. 942 C cere “ acordul de vointa intre doua sau mai multe persoane, pentru a constitui sau a strange intre dansii raporturi juridice ”.
Termenul de contract este sinonim cu termenul de conventie.
Incheierea oricarui contract este libera -; se vorbeste in acest sens de “ principiul libertatii de vointa in materia contractelor ”.
Vointa juridica va trebui sa respecte legile care intereseaza ordinea publica.

CLASIFICAREA CONTRACTELOR

1. Dupa modul de formare a. consensuale -; se incheie prin simplu accord de vointa al partilor b. solemne -; pentru incheierea valabila se ceree respectarea unei forme care de regula este forma autentica c. reale -; se realizeaza valabil prin remiterea materiala a lucrului.
2. Dupa continutul lor a. Sinalagmatice ( bilaterale ) -; se caracterizeaza prin reciprocitatea obligatiilor ce revin partilor, b. Unilaterale -; contracte care dau nastere la obligatii in sarcina uneia din parti, cealalta avand calitatea de creditor. i. Imprumutul ii. Depozitul iii. gajul
3. dupa scopul urmari de parti a. cu titlu oneros -; fiecare parte urmareste procurarea unui avantaj i. comutativ ii. aleatoriu b. cu titlu gratuit -; intentia de a procura un folos altcuiva, fara a urmari din punct de vedere juridic nimic in schimb i. dezinteresate
• mandat gratuit
• comodat
• fidejusiune
• imprumut fara dobanda
4. dupa efectele produse a. constitutive sau translative de drepturi reale -; de drept de proprietate de uz de servitute( 5 ) b. contract penerator de drepturi de creanta ( de raporturi de obligatii ) i. contracte constitutive sau translative de drepturi ( majoritatea contractelor ) -; in viitor ii. contracte declarative de drepturi -; recunosc sau consfiintesc situatii juridice preexistente
5. contracte cu executare: a. imediata b. succesiva
6. contracte: a. numite -; sunt nominalizate si reglementate de Codul Civil b. nenumite - nu
7. contracte: a. principale -; care au o existenta de sine statatoare, soarta lor nu este legata de a altuia b. accesorii -; insotesc contracte: i. principale ii. de gaj iii. de ipoteca iv. de fidejusiune v. de clauza penala
8. contracte: a. negociate -; partile discuta, negociaja toate clauzele sale fara ca din exteriorul vointei lor sa le impuna careva b. de adeziune -; sunt contracte redactate in intregime de catre una din partile contractante . Daca le accepta adera la contract pur si simplu c. obligatorii -; se aseamana cu cele de adeziune, conditiile incheierii lor sunt delimitate, impuse de lege.

INCHEIEREA CONTRACTELOR

Prin incheierea contractelor se intelege: realizarea acordului de vointa al partilor asupra clauzelor contractuale.
Acest acord se realizeaza prin intalnirea unei oferte de a contracta, cu acceptarea acelei oferte, conditiile sunt cele de fond: o consimtamantul o capacitatea o obiectul o cauza

OFERTA DE A CONTRACTA

Propunerea de a contracta apartine unei parti.
Aceasta propunere se numeste oferta sau policitatiune.
Oferta poate fi facuta :
- scris
- verbal
- sau chiar in mod tacit
Simpla stationare a unui taximetru la locul de parcare rezervat reprezinta o oferta de a incheia un contract de transport.
In principiu nici o conditie speciala de forma nu se cere pentru relabilitatea ofertei.
Oferta poate fi adresata unei persoane determinate, dar, la fel de bine ea poate fi adresata unor persoane nedeterminate.
Poate fi adresata si publicului ( expunerea marfurilor in vitrine )
Oferta poate fi facuta: o cu termen o fara termen
Oferta trebuie sa fie: o reala, o serioasa, o ferma, o neechivoca, o precisa o completa
Dupa acceptarea ofertei suntem in prezenta unui contract format.
Pana in momentul incheierii contractului oferta si acceptarea sunt renegociabile. a. cata vreme oferta nu a ajuns la destinatar, ofertantul o poate revoca in mod liber b. daca oferta a ajuns la destinatar distingem, dupa cum oferta este: i. cu termen ii. fara termen
Ofertantul este obligat sa o mentina pana la expirarea termenului, de indata ce termenul a expirat, oferta devine caduca.
Se admite ca ofertantul este obligat sa o mentina un timp rezonabil.
Daca, inainte de acceptarea ofertei, ofertantul devine incapabil sau decedeaza, oferta devine caduca si deci acceptarea ei, chiar si in termen, devine fara efect.
Retragerea ofertei, inainte de expirarea termenului, atrage raspunderea ofertantuluio pentru toate prejudiciile produse ca urmare a revocarii intempestive.

OFERTA SI ANTECONTRACTUL
( promisiunea de a contracta)

Oferta nu trebuie sa fie confundata cu antecontractul ( promisiunea de a contracta ).
Oferta este un act juridic de formatie unilaterala.
Antecontractul este un contract, deci un act juridic de formatie bilaterala, ce are la baza un acord de vointa.
Exemplu: O persoana convine cu o alta persoana obligandu-se ca la un anumit pret sa-i vanda acel bun, daca acea persoana isi va exprima vointa de a-l cumpara.

ACCEPTAREA OFERTEI

Este un raspuns in care se manifesta acordul cu oferta primita.
Poate fi facuta: o in scris o sau verbal
Poate fi: o expresa o tacita ( sa rezulte in mod cert din anumite imprejurari, gesturi sau atitudini ale acceptatorului ).
Exceptional, prin lege sau practica judecatoreasca se considera ca tacerea poate sa insemne acceptare. a. legea admite tacite reconductiune ( tacita reinchiriere ). b. Partile pot sa fi convenit, mai inainte ca simpla tacere dupa primirea ofertei sa aiba valoare de acceptare. c. Atunci cand oferta este facuta exclusiv in interesul celeilalte parti.

Conditiile pe care trebuie sa le intruneasca acceptarea

a. sa concorde cu oferta ( daca o conditioneaza acceptarea este contraoferta ) b. sa fie neandoielnica c. daca oferta a fost adresata unei anumite persoane, numai acea persoana o poate accepta. d. Acceptarea trebuie sa intervina inainte ca oferta sa fi devenit caduca ori sa fi fost revocata.

Momentul si locul incheierii contractului

Momentul -; este acela in care acceptarea intalneste oferta.
Incheierea contractului intre prezenti nu ridica probleme, momentul este marcat de realizarea acestui acord ( prin telefon este la fel ).

Incheierea intre absenti sau prin corespondenta.
Exista 4 sisteme sau teorii.
1. Emisiunii ( declaratiunii ) -; acordul s-a format de indata ce destinatarul ofertei si-a manifestat acordul cu oferta primita, chiar daca nu a comunicat acceptarea ofertantului.
2. Expedierii acceptarii cand acceptatorul a expediat raspunsul sau afirmativ prin scrisoare sau telegrama, chiar daca nu a ajuns la ofertant.
3. Receptuirii ( primirea acceptarii ) -; cand raspunsul a ajuns la ofertant ( acesta din urma a luat sau nu cunostinta de cuprinsul lui ).
4. Informatuirii -; ofertantul a luat cunostinta de acceptare ( este prevazut in art. 35 Cod Comercial )

Locul -; intre prezenti, locul fiind acela in care se gasesc partile.
La telefon -; locul unde se afla ofertantul.

EFECTELE CONTRACTULUI

Efectul imediat -; este acela de a da nastere la drepturi si obligatii.
Principalele aspecte privind efectele contractului, sunt: a. stabilirea cuprinsului contractului, prin interpretarea corecta a clauzelor sale, b. principiul obligativitatii contractului, privit din doua puncte de vedere: i. obligativitatea contractului in raporturile dintre partile contractante, ii. obligativitatea contractului in raporturile cu alte persoane, care nu au calitatea de particontractante ( principiul relativitatii efectelor contractului si campul de aplicatie al acestui principiu. c. efectele specifice contractelor sinalagmatice i. principiul executarii concomitente a obligatiilor reciproce, ii. exceptia de neexecutare a contractului, iii. suportarea riscului contractului iv. rezilierea si rezolutiunea contractului

INTERPRETAREA CONTRACTULUI

Interpretarea este operatiunea prin care se determina intelesul exact al clauzelor contractului, prin cercetarea manifestarii de vointa a partilor in stransa corelatie cu vointa lor interna.
Reguli de interpretare a contractelor. a. prioritatea vointei reale a partilor -; Codul Civil precizeaza ca “ interpretarea contractelor se face dupa intentia comuna a partilor contractante, iar nu dupa sensul literal al termenilor”, b. clauzele obijnuite intr-un contract se subanteleg desi nu sunt exprese intr-insul, c. contractul obliga nu numai la ceea ce este expres intr-insul, ci la toate urmarile, ca echitatea, obiceiul sau legea da obligatiei, dupa natura ei.
Reguli speciale de interpretare.
1. art.982 Cod Civil -; “ toate clauzele conventiilor se interpreteaza unele prin altele, dandu-se fiecarei intelesul ce rezulta din intreg ”
2. clauzele indoielnice se interpreteaza in sensul care reiese din natura contractului ( art. 979 ),
3. clauzele indoielnice se interpreteaza in intelesul in care ele pot produce un efect ( art. 978 ),
4. daca raman indoieli -; se interpreteaza dupa obiceiul locului unde s-a incheiat contractul. a. Contractul se interpreteaza in folosul celui care s-a obligat -; in dubio pro reo -; ( art. 983 )

OBLIGATIVITATEA CONTRACTULUI INTRE PARTI

Art. 969 Codul Civil- “ contractul este obligatoriu intre parti ”
Clauzele legal facute intre partile contractante au putere de lege. Asa cum se incheie, asa se si desfiinteaza ( mutus consensus, mutus disensus ) adica prin consimtamantul partilor.
Nu sunt excluse unele exceptii de denuntare unilaterala, pentru cause autorizate de lege. Exemplu: contractul de inchiriere fara termen, contractul: de mandate, de depozit.
Cazuri de incetare, modificare ori suspendare, a fortei obligatorii a contractului, altele decat acordul partilor sau denuntare unilaterala:
1. pentru contractul pag 12 personae -; deoarece este incheiat in considerarea unei anumite personae care sunt esentiale pentru fiinta contractului.
2. in cazul prelungirii ( prerogarii ) legale a unor contracte -; dincolo de termenele prevazute de lege ( pentru contracte de inchiriere )
3. in caz de suspendare temporara a puterii obligatorii a contractului ( pentru cel cu executare succesiva ) daca intervine un caz de forta majora ce impiedica un timp executarea lui.

OBLIGATIVITATEA CONTRACTULUI INTRE PERSOANE
CE NU AU CALITATEA DE PARTI

“ Conventiile n-au efect intre partile contractante ” ART. 973 Cod Civil.
Vezi: o parti, o terti, o avanzii cauza ai partilor.

Exceptiile de la principiul relativitatii.
Exceptii reale si exceptii aparute.
Exceptii aparute.
1. Promisiunea faptei altuia -; o persoana -; debitorul se obliga fata de creditor, sa determine pe o terta persoana sa-si asume un anume angajament juridic in folosul creditorului din contract. In realitate debitorul se obliga ale personal -; sa determine deci e fapta sa -; deci are ca obiect fapta debitorului.
2. Stipulatia pentru altul ( sau contractul in folosul unei terte persoane -; o parte numita stipulant dispune ca cealalta parte, denumita promitent, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva in folosul unei terte persoane, straine de contract, denumite tert beneficiar ).
Exemplu: contractul de transport -; expeditorul convine cu transportatorul ca acesta din urma sa predea incarcatura unui tert ( destinatar ) care nu e parte in contract.
Exemplu: donatia cu sarcini -; cand donatorul ( stipulant ) a prevazut obligatia pentru donator ( promitent ) ca acesta sa presteze ceva pentru o terta persoana de contract ( beneficiar ). ( este o exceptie reala in ceea ce priveste latura activa )

ACTIUNILE DIRECTE IN JUSTITIE

Se recunoaste in favoarea unei terte persoane straine de contract, dreptul de a actiona direct impotriva uneia dintre partile acelui contract, invocand contractul fata de care ea, terta persoana, este straina.
Exemplu: o contractul de antrepriza de cladiri, dreptul lucratorilor folositi de antreprenor de a actiona direct pe beneficiarul constructiei pentru plata o contractul de mandat

SIMULATIA

Presupune existenta concomitenta, intre aceleasi parti, a doua contracte: o unul public, aparent denumit contract simulat -; prin care se creaza o situatie juridica o altul secret , denumit contra inscris ce corspunde vointei reale a partilor -; care anuleaza contractul aparent
Simulatia imbraca trei forme: o contracte fictive -; partile disimuleaza total realitatea, creand aparenta unui contract, care in realitate nu exista o contractul deghizat -; prin care se urmareste sa se ascunda insasi natura contractului secret ( contractul de donatie cu vanzare cumparare ) o contractul cu interpunere de persoane -; contractul se incheie intre anumite persoane, fiind insotit de un contract secret contra inscris -; prin care se precizeaza ca beneficiarul este o alta persoana decat cea prevazuta in contractul public.
Efectele simulatiei -; inopozibilitatea fata de tertele persoane a situatiei juridice create prin contractul secret si dupa caz, inlaturarea simulatiei pe calea actiunii in simulatie.

EFECTELE SPECIFICE ALE CONTRACTELOR SINALAGMATICE

i. Exceptia de neexecutare a contractului -; este un mijloc de aparare aflat la dispozitia uneia dintre partile contractului, in cazul in care i se pretinde executarea obligatiei ce-i incumba, fara ca partea care pretinde aceasta executare sa-si execute propriile obligatii.
Temeiul juridic const in reciprocitatea si interdependenta obligatiilor fiecare dintre obligatiile reciproce este cauza juridica a celeilalte, implica simultaneitatea de executare a acestor obligatii.
Aceasta este o sanctiune specifica. ii. Rezolutiunea si rezilierea contractelor. a. Rezolutiunea este o sanctiune a neexecutarii culpabile a contractelor sinalagmatice, constand in desfiintarea retroactiva a acestuia si repunerea partilor in situatia avuta anterior incheierii contractului.
Rezolutiunea nu opereaza de drept; partea indreptatita trebuie sa se adreseze instantei judecatoresti cu o actiune in rezolutiune.
Ea poate fi intentata numai de partea care a executat sau care se declara gata sa se execute contractul.
Conditiile rezolutiunii.
- una dintre parti sa nu-si fi executat obligatiile ce-i revin
- neexecutarea sa fi fost imputabila partii care nu si-a indeplinit obligatia



- debitorul obligasiei neexecutate sa fi fost pus in intarziere, in coditiile prevazute de lege.
Partile obijnuiesc sa prevada in contractul incheiat, anumite clauze privind rezolutiune pentru neexecutare.
Clauzele contractuale exprese privind rezolutiunea contractului pentru neexecutarea poarta denumirea de pacte comisorii.
Efectele rezolutiunii o Repunerea in situatia anterioara incheierii contractului, restituindu-si una alteia tot ceea ce si-au prestat in temeiul contractului desfiintat. o Partea care si-a executat obligatia este indreptatita la despagubiri. b. Rezilierea contractelor.
- rezolutiunea se aplica in caz de neexecutare a unor contracte cu executare instantanee.
- rezilierea se aplica cu executare succesiva.
Rezolutiunea desfiinteaza retroactiv contractul.
Rezilierea desfiinteaza contractul pentru viitor.

RISCUL CONTRACTULUI

Se pune in cazul contractelor sinalagmatice.
Cine va suporta riscul contractului, in cazul imposibilitatii fortuite de executare a uneia din parti.
Deci -; cauza independenta de orice culpa a vreuneia din parti.
Regula este -; riscul contractului este suportat de debitorul obligatiei imposibil de executat.
Daca obligatia a devenit partial imposibil de executat, sunt doua solutii;
- fie de a se reduce -; in mod corespunzator -; contraprestatia executata de catre cealalta parte, iar debitorul obligatiei imposibil de executat va suporta riscul contractului numai in masura partii neexecutate de el
- solutia desfiintari sau desfacerii, in intregime a contractului.

Regula pentru contractele translative de proprietate.

Riscul contractului il suporta acea parte care avea calitatea de proprietare al lucrului la momentul pieirii fortuite a acestuia -; res perit domino.
Pentru contractele de vanzare cumparare -; riscul contractului il va suporta cumparatorul, deoarece el a devenit proprietarul lucrului prin simplul fapt al incheierii contractului, chiar daca bunul nu ii fusese predat.
El va trebui sa achite pretul lucrului pierit catre vanzator.
Regula aici este -; res perit creditor. Regula se aplica pentru bunurile certe -; prin care transmiterea proprietatii se realizeaza in momentul incheierii contractului.
Pentru lucrurile de gen -; transferul se realizeaza odata cu predarea catre cumparator, deoarece atunci se realizeaza individualizarea.
Daca pana la predare intervine o imposibilitate de executare, riscul contractului va fi suportat de debitorul obligatiei imposibil de executat adica de vanzator.

ACTUL JURIDIC UNILATERAL CA IZVOR AL OBLIGATIEI.

Ceea ce este caracteristic pentru actul unilateral de vointa ca izvor de obligatii este faptul ca simpla si unica vointa de a se angaja din punct de vedere juridic manifestata de catre o persoana, este suficienta pentru a da nastere unei obligatii a acestuia, fara a fi necesara o acceptare din partea creditorului.
Se admite, ca de indata ce vointa unilaterala generatoare de obligatii a fost manifestata, ea devine irevocabila, nemaiputand deci sa fie retractata de catre autor.
Cazuri de acte juridice unilaterale -; ca izvor de obligatii. a. promisiunea publica de recompensa b. promisiunea publica de prevenire a unei lucrari, in caz de reusita la un concurs c. oferta de purga a imobilului ipotecat d. oferta de a contracta e. titlurile de valoare f. gestiunea intereselor altuia g. contractul in folosul altuia

FAPTUL JURIDIC CA IZVOR DE OBLIGATII

In aceasta categorie intra: cvasicontractele: o gestiunea intereselor altei persoane o plata lucrului nedatorat o imbogatirea fara justa cuza o fapte ilicite cauzatoare de prejudicii ( delictele ) primele doua sunt si reglementate de Codul Civil.

GESTIUNEA INTERESELOR ALTEI PERSOANE ( art. 987 Cod Civil )

Este o operatie ce consta in aceea ca o persoana intervine, prin fapta sa voluntara si unilaterala si savarseste acte materiale sau juridice in interesul altei persoane, fara a fi primit mandat din partea acesteia.
Persoana care intervine este -; gerant
Persoana pentru care se actioneaza este -; gerat

Conditiile gestiunii
- obiectul gestiunii: - acte materiale ( repararea unui bun al geratului ), - acte juridice ( plata unor taxe si impozite ) actele de gestiune nu trebuie sa depaseasca limitele unui act de administrare
- gestiunea -; sa fie utila geratului sa-i fie folositoare ( sa se evite o pierdere patrimoniala )
- atitudinea partilor fata de actele de gestiune -; geratul sa fie complet strain de operatia pe care gerantul o savarseste in interesul sau.
Gerarea se face fara stirea proprietarului
- gerantul trebuie sa actioneze cu intentia de a gera interesele altuia.
Actele de gestiune trebuie sa fie efectuate cu intentia de a-l obliga pe gerat la restituirea cheltuielilor.

Capacitatea partilor

Gerantul trebuie sa aiba capacitate de exercitiu.
Gerantul nu trebuie sa indeplineasca vreo conditie de capacitate.

Efectele gestiunii intereselor altei persoane

Obligatiile gerantului.
- obligatia de a continua gestiune inceputa pana ce gerantul sau mostenitorii sai vor fi in masura sa o preia
- in efectuarea actelor de gestiune sa depuna diligenta unui bun proprietar
- de a da socoteala gerantului cu privire la operatiile efectuate

Obligatiile geratului
- va fi obligat a indemniza pe gerant pentru toate cheltuielile necesare utile pe care le-a facut
- fata de terti gerantul va fi tinut sa execute toate obligatiile decurgand din actele incheiate in numele siu de gerant.

Proba gestiunii intereselor altei persoane
Faptele materiale pot fi dovedite prin orice mijloc de proba
Faptele juridice ( acte juridice ) -; regulile cu privire la actelel juridice.

PLATA LUCRULUI NEDATORAT

Reprezinta executarea de catre o persoana a unei obligatii la care nu era tinuta si pe care a facut-o fara intentia de a plati datoria altuia.
- cel ce a efectuat plata -; solvens
- cel ce a primit-o -; accipiens
Prin efectuarea unei plati nedatorate se naste un raport juridic in temeiul caruia solvensul devine creditorul unei obligatii de restituire a ceea ce el a platit iar accipientul este debitorul aceleiasi obligatii.

Conditiile platii nedatorate
- prestatia pe care solvensul a executat-o trebuie sa fi avut semnificatia operatiei juridice a unei plati
- sa fi fost facuta cu titlu de plata ( prin plata intelegandu-se executarea unei obligatii )
- datoria pentru care s-a efectuat plata sa nu existe, din punct de vedere juridic in raporturile dintre solvens si accipiens
- plata sa fi fost facuta din eroare

Efectele platii nedatorate
Se naste obligatia pentru accipiens de a restitui solvensului ceea ce el a primit cu titlu de plata.

Cine poate cere restituirea
- solvensul
- creditorii chirografari ai solvensului pe calea actiunii oblice

Cazuri in care nu exista obligatia de restituire a platii nedatorate.
- in cazul obligatiilor civile imperfecte ( naturale ) achitate de buna voie de catre debitor
- cand plata s-a efectuat in termenul unui contract pentru o cauza imorala grava
- cand plata a fost efectuata pe temeiul unui contract anulabil pentru cauza de incapacitate
- cand plata a fost facuta de o alta persoana decat debitorul iar creditorul accipiens a distrus cu buna credinta titlul constatator al creantei sale.

Natura juridica a platii nedatorate -; apare ca o imbogatire fara just temei.

IMBOGATIREA FARA JUSTA CAUZA

Codul Civil in vigoare nu prevede un text pentru consacrarea principiului restituirii imbogatirii fara justa cauza.
Definitie: Faptul juridic prin care patrimoniul unei persoane este marit pe seama patrimoniului altei persoane, fara ca pentru aceasta sa existe un temei juridic.
Desi din acest fapt juridic se naste obligatia pentru cel care isi vede marit patrimoniul sau de a restitui, in limita maririi, catre cel care si-a diminuat patrimoniul.
Actiunea prin care se pretinde restituirea se numeste -; actio de in rem verso - .

Conditiile
- marirea unui patrimoniu
- micsorarea unui patrimoniu
- existenta unei legaturi de cauzalitate intre sporirea unui patrimoniu si diminuarea celuilalt
- inexistenta unui temei juridic al maririi unui patrimoniu pe seama altuia

Efectele imbogatirii fara justa cauza.
- cel care si-a marit patrimoniul nu poat fi obligat sa restituie decat in masura cresterii patrimoniului sau
- cel care si-a micsorat patrimoniul nu poate pretinde mai mult decat diminuarea patrimoniului sau, caci astfel s-ar imbogati fara just temei

FAPTA ILICITA CAUZATOARE DE PREJUDICIU CA IZVOR DE OBLIGATII
( RASPUNDERE CIVILA DELICTUALA )

Sediul materiei -; art. 998 -; 1003 Codul Civil

Felurile raspunderii civile delictuale
Principiul raspunderii civile delictuale -; fiecare este raspunzator pentru propriile fapte a. raspundera pentru fapta proprie ( art 998 -; 999 ) b. raspunderea pentru fapta altei persoane, care poate fi de trei feluri: o raspundrea parintilor pentru faptele ilicite savarsite de copii minori ( art 1000 al. 2 Codul Civil ) o raspunderea institutorilor si mestesugarilor pentru prejudiciile cauzate de elevii si ucenicii aflati sub supravegherea lor ( art 1000 al. 4 Codul Civil ) o raspunderea comitentilor pentru prejudiciile cauzate de prepusii lor in functiile incredintate c. raspunderea pentru: lucruri, edificii si animale o raspunderea persoanei pentru prejudiciile cauzate de lucrurile aflate in paza sa juridica ( art 1000 al 7 Codul Civil ) o raspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale aflate in paza juridica a unei persoane ( art 1001 Codul Civil ) o raspunderea proprietarului unui edificiu pentru prejudiciile cauzate ca urmare a ruinei edificiului ori a unui viciu de constructie ( art. 1002 Codul Civil )

RASPUNDEREA PENTRU FAPTA PROPRIE

Art. 998 Codul Civil prevede ca „ orice fapta a omului, care cauzeaza altuia un prejudiciu, obliga pe acele din a carui greseala s-a ocazionat, a-l repara ”
Art. 999 „ omul este responsabil nu numai pentru prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar si prin acela ce a cauzat prin neglijenta sau imprudenta sa ”

Conditiile raspunderii
Se cer intrunite cumulativ:
- existenta unui prejudiciu
- existenta unei fapte ilicite
- existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu
- existenta vinovatiei celui ce a cauzat prejudiciul, constand in:
? intentia
? neglijenta
? sau imprudenta cu care a actionat
- existenta capacitatii delictuale a celui ce a savarsit fapta ilicita
Prejudiciul consta in rezultatul, in efectul negativ, suferit de o anumita persoana, ca urmare a faptei ilicite savarsite de o alta persoana.
Despagubirea care se acorda este intodeauna patrimoniala
Daca prejudiciul poate fi evaluat in bani, el este un prejudiciu patrimonial.
Daca prejudiciul nu este succeptibil de evaluare baneasca, el este un prejudiciu moral ( onoare, demnitate, suferinta de ordin fizic provocata de accidente )

Pentru a se putea repara prejudiciul:
Sa fie cert -; adica sa fie sigur atat in privintaexistentei cat si a posibilitatii de evaluare.
Este cert prejudiciul actual dar si cel viitor ( eventual )

Repararea prejudiciului
Nimic nu impiedica victima si pe autorul prejudiciului sa convina, prin buna invoiala, asupra intinderii despagubirilor si a modalitatilor de reparare a acestuia.
- principiul general este -; acela al repararii integrale a prejudiciului cauzat de fapta ilicita autorul prejudiciului este obligat sa acopere nu numai prejudiciul efectiv ( danenum emergens ) dar si beneficiul nerealizat ( lucrum cesaus )
- repararea in natura. Repararea prin echivalent.
In principiu repararea se face in natura, daca astfel insa nu este posibil, repararea se face prin echivalent sub forma acordarii de despagubiri
Repararea prin echivalent se poate asigura:
- fie prin acordarea unei sume globale
- fie prin stabilirea unor prestatii periodice succesive cu caracter viager sau temporar

Fapta ilicita -; reprezinta orice fapta prin care, incacandu-se normele dreptului obiectiv, sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv apartinand unei persoane. Fapta -; poate fi omisiva sau omisiva prin inactiune

Cauzele care inlatura caracterul ilicit al faptei
- legitima aparare
- starea de necesitate
- indeplinirea unor activitati impuse ori permise de lege, ori a ordinului superiorului
- executarea unui drept subiectiv
- consimtamantul victimei

RASPUNDEREA PENTRU FAPTA ALTEI PERSOANE

1. Raspunderea parintilor pentru fapta copiilor minori
Art. 1000 al 2 Codul Civil „ tatal si mama, dupa moartea barbatului, sunt responsabili de prejudiciul cauzat de copii lor minori care locuiesc cu dansii, tatal si mama .... sunt aparati de responsabilitate daca probeaza ca n-au putut impiedica faptul prejudiciabil”
Conditiile raspunderii -; pe langa cele generale exista si cele speciale
- copilul sa fie minor
- copilul sa aiba locuinta la parintii sai
Temeiul raspunderii
Raspunderea parintilor se intemeiaza pe o prezumtie de culpa in modul in care si-au indeplinit anumite indatoriri
- nerespectarea de catre parinti a obligatiei ce le revine de a exercita supravegherea asupra copiilor lor minori
- culpa in educatia minorului
Iar Codul Familiei -; raspunderea parintilor trebuie sa fie intemeiata:
- atat pe neandeplinirea sau pe indeplinirea necorespunzatoare a indatoriri de supraveghere
- cat si a obligatiei de crestere a copilului minor
Se realizeaza o corelatie a raspunderii parintilor cu raspunderea profesorilor sau a mestesugarilor

2. Raspunderea institutiilor pentru faptele elevilor si a mestesugarilor pentru faptele ucenicilor
Art. 1000 al 4 Codul Civil „ institutorii si artizanii sunt responsabili de prejudiciul cauzat de elevii si ucenicii lor, in tot timpul ce se gasesc sub a lor priveghere ”
Ei se pot apara de raspundere daca probeaza ca n-au putut impiedica faptul prejudiciabil ( art 1000 al 5 Codul Civil )
Conditiile speciale de raspundere
- cel ce a cauzat prejudiciul sa aiba calitatea de elev sau ucenic si sa fie minor
- fapta ilicita sa fie fost savarsita in timp ce elevul sau ucenicul se afla sau trebuia sa se afle sub supravegherea profesorului sau a mestesugarului.

Raspunderea comitentilor pentru faptele prepusilor
Art. 100 al 3 Codul Civil „ comitentii raspund de prejudiciul cauzat de prepusii lor in functiile ce li s-au incredintat ”. Ei sunt exonerati de raspundere daca dovedesc ca n-au putut impiedica faptul prejudiciabil.
Fundamentarea raspunderii. o culpa in alegerea prepusului, ori culpa in alegerea unita cu o culpa in supraveghere o prepusul actioneaza ca un adevarat mandatar al comitentului, si deci fapta sa ilicita este fapta comitentului si deci fapta sa ilicita este fapta comitentului insasi.

Conditiile speciale de raspundere: o existenta raportului de prepusenie ( contract de munca ) o savarsirea faptei in functiile incredintate

Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale, de edificii si de bunuri in general



Art. 1001 Codul Civil „ proprietarul unui animal, sau acela care se serveste cu dansul, in cursul serviciului , este responsabil de prejudiciul cauzat de animal sau ca animalul se afla in paza sa sau ca a scapat ”.
Animalele prevazute de textul de lege sunt animale domestice, animale salbatice captive din gradini zoologice, circuri etc.
Persoanele tinute a raspunde -; incuba persoanelor care, la momentul producerii prejudiciului, avea paza juridica a animalului.
Paza juridica decurge din dreptul pe care il are o persoana de a se folosi de animalul respectiv.

Conditiile raspunderii
Victima prejudiciului trebuie sa faca dovada ca prejudiciul a fost cauzat de catre animal si ca la data cauzarii prejudiciului se afla in paza juridica a persoanei de la care pretinde plata despagubirilor.

Raspunderea pentru ruina edificiului
Art. 1002 Codul Civil „ proprietarul unui edificiu este responsabil de prejudiciul cauzat prin ruina edificiului, cand ruina este urmarea lipsei de intretinere, sau unui viciu de constructie ”

Fundamentarea raspunderii
Intr-o prima orientare -; raspunderea se bazeaza pe vina
A doua orintare -; afirma existenta unei raspunderi obiective, independente de orice vina, chiar prezumata a proprietarului

Conditiile raspunderii
Ruina edificiului a fost cauzata de lipsa de intretinere ori de un viciu de constructie

Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri in general
Art. 1000 al 1 Codul Civil „ suntem de asemenea responsabili de prejudiciul cauzat prin fapta persoanelor pentru care suntem obligati a raspunde sau de lucrurile ce sunt sub paza noastra ”
Legea se refera nu numai la lucrurile mobile ci si la imobile, fara distinctie daca acestea, prin natura lor, sunt sau nu potential periculoase, fara distinctie daca au sau nu au un dinamism propriu, ori daca au produs prejudiciul fiind in miscare, sau aflandu-se in stationare.

Fundamentarea raspunderii
Tendinta generala este afirmarea, din ce in ce mai hotarata, a conceptiei potrivit careia raspunderea pentru lucruri este o raspundere obiectiva, independenta de vina celui ce are paza juridica, intemeiata pe simplul raport de cauzalitate dintre „ fapta lucrului ” si prejudiciu.

EFECTELE OBLIGATIILOR

Efectul oricarei obligatii este dreptul pe care acesta il confera creditorului de a pretinde si de a obtine de la debitor indeplinirea exacta a prestatiei la care el este obligat

EXECUTAREA DIRECTA ( IN NATURA ) A OBLIGATIILOR

In materia executarii obligatiilor se vorbeste de -; principiul executarii in natura a obligatiilor
Executarea in natura a obligatiilor inseamna executarea prestatiei insasi la care s-a obligat debitorul si nu la plata unui echivalent banesc.
Plata reprezinta executarea voluntara a obligatiilor de catre debitor, indiferent de obiectul ei.
In limbaj juridic plata -; inseamna executarea oricarei obligatii ( nu numai remiterea unei sume de bani ).
Codul Civil priveste plata ca un mijloc de stingere a obligatiilor.

CONDITIILE PLATII
Cine poate face plata ? principiul general este -; oricine poate face plata.
Poate fi achitata de orice persoana interesata chiar si de o persoana neinteresata.
In primul rand poate face plata: o debitorul ( personal sau prin reprezentant ) o persoana tinuta alaturi de debitor ( codebitor ) o pentru debitor ( fidejusorul ) o de orice persoana interesata sau o persoana neinteresata
Pata este un act juridic.

Cui se poate face plata?
Cel ce primeste plata trebuie sa fie o persoana cu capacitate deplina de exercitiu.
In primul rand plata se face: o creditorului o mostenitorilor sai ( daca creditorul moare ) o cesionarul o tert desemnat de justitie o un mandatar al creditorului

Oiectul platii -; el obligat va trebui sa plateasca exact cat datoreaza
Cel ce face plata trebuie sa plateasca in intregime,adica platind tot ce datoreaza.

Data platii -; se face plata cand datoria a ajuns la scadenta, adica a devenit exigibila.
Daca e cu termen -; se face termenul stabilit de parti.
Pentru obligatiunilecu executie imediata -; plata se face la momentul nasterii raportului juridic.

Locul platii -; la locul ales de parti.
Daca nu au stabilit altfel se face la domiciliul debitorului.
Daca au stabilit la creditor -; plata este portabila.
Cheltuielile pentru efectuarea platii sunt in sarcina debitorului.

Imputatia platii -; daca un debitor are fata de acelasi creditor mai multe datorii.
Imputatia platii se face prin acordul partilor.
Apoi ea poate fi facuta numai de una din parti -; fie numai de degitor, - fie numai de creditor.
In lipsa conventiei, primul care poate decide asupra carei obligatii se imputa plata efectuata este debitorul.
Plata are drept efect liberarea debitorului de obligatia asumata.
Daca creditorul refuza plata -; debitorul poate sa-i faca creditorului oferta reala urmata de consemnatiune.
Ca efecte -; oferta reala urmata de consemnatiune este liberatorie pentru debitor intocmai ca o plata.

EXECUTAREA SILITA IN NATURA A OBLIGATIILOR

Daca debitorul nu executa de buna voie obligatia ( nu efectueaza plata ), creditorul va cere executarea silita, care se efectueaza tot in natura ( numai daca nu este posibil de facut in natura se trece la executarea ei prin echivalent ).
Daca obligatia are ca obiect o suma de bani executarea ei in natura este intodeauna posibila.
Practica judecatoreasca a creat un mijloc de constrangere a debitorului la executarea in natura si anume daunele cominatorii.
Daunele cominatorii constau intr-o suma de bani pe care debitorul trebuie sa o plateasca pentru fiecare zi de intarziere pana la executarea obligatiei.
Nu se aplica obligatiilor ce au ca obiect sume de bani deoarece acestea produc dobanzi in caz de intarziere.

EXECUTAREA INDIRECTA A OBLIGATIILOR ( EXECUTAREA PRIN ECHIVALENT )

Daca debitorul nu poate executa exact obligatia, creditorul are dreptul la desdaunare.
Aceste desdaunari reprezinta -; echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutarii necorespunzatoare de catre debitor.
Ele se numesc despagubiri sau daune interese.
Executarea indirecta a obligatiei de a pretinde si de a obtine de la debitor echivalentul prejudiciului pe care l-a suferit, ca urmare a neexecutarii, executarii intarziate sau necorespunzatoare a obligatiei asumate.
Categorii de despagubiri ( daune interese ):
- despagubiri moratorii -; reprezinta echivalentul prejudiciului pe care creditorul tl sufera ca urmare a executarii cu intarziere a obligatiei.
- Despagubiri compensatorii -; reprezinta echivalentul prejudiciului suferit de creditor pentru neexecutarea totala sau partiala a obligatiei.
Despagubirile moratorii se pot acumula cu executarea in natura a obligatiei.
Despagubirile compensatorii nu pot fi cumulate cu aceasta executare ( ele au menirea de a inlocui ).
Suntem in prezenta unei obligatii de reparare a unui prejudiciu cauzat printr-o fapta ilicita. Ea isi are temeiul in ? unui fapt ilicit cauzator de prejudicii caz in care suntem in prezenta unei raspunderi civile delictuale.
Dar isi poate avea temeiul in nerespectarea unei obligatii nascute dintr-un contract caz in care se numeste raspundere contractuala.
Raspunderea civila delictuala alcatuieste dreptul comun al raspunderii civile.
Raspunderea civila contractutala este o raspundere cu caracter derogator.

Conditiile raspunderii civile contractuale o existenta unei fapte ilicite ( nerespectarea obligatiei contractuale ) o prejudiciu patrimonial o raportul de cauzalitate intre fapta si prejudiciu o vinovatia celui ce savarseste fapta ilicita conditii speciale: o debitorul sa fie pus in intarziere o sa nu existe clauza de neresponsabilitate
Punerea in intarziere a debitorului se face prin:
- notificare prin intermediul executorilor judecatoresti
- cererea de chemare in judecata a debitorului
In literatura de specialitate exista: a. conventie care exonereaza de raspundere b. conventie prin care se limiteaza raspunderea c. conventie prin care se agraveaza raspunderea

Evaluarea despagubirilor ( daunelor interese )

Evaluarea judiciara -; Codul Civil ( art. 1084 -; 1086 ) stabileste principiile pe baza carora se realizeaza evaluarea despagubirilor de catre instanta. a. prejudiciul suferit de creditor datorita neexecutarii, executarii cu intarziere sau executare necorespunzatoare a obligatiei trebuie sa cuprinda pierderea efectiv suferita ( domnum emergens ) si castigul nerealizat ( lucrum cesaris ) b. art. 1085 Codul Civil „ debitorul nu raspunde decat de daunele interese care au fost prevazute, sau care au putut fi prevazute la facerea contractului, cand neandeplinirea nu provine din dolul sau ”
Debitorul va fi tinut sa repare numai prejudiciul previzibil la momentul incheierii contractului. c. Este reparabil numai prejudiciul direct, care se gaseste in legatura cauzala cu faptul care a generat neexecutarea contractului. Nu-s supuse repararii prejudiciile indirecte.

Evaloarea legala -; se face de lege.
In dreptul nostru, evaluarea legala exista in privinta prejudiciului suferit de creditor in cazul neexecutarii unei obligatii care are ca obiect o suma de bani.
Daunele interese pentru asemenea obligatii nu pot cuprinde decat dobanda legala.

Evaluarea conventionala ( prin conventia partilor ).
1. Partile pot conveni asupra cumulului despagubirilor datorate de debitor; dupa ce s-a produs incalcarea obligatieicontractualel asumate, deci dupa producerea prejudiciului.
2. Partile pot stabili in cuprinsul contractului sau printr-o conventie separata, ulterioara incheierii acestuia -; dar inainte de producerea prejudiciului -; cuantumul daunelor interese datorate de debitor.
Aceasta este clauza penala
Clauza penala este acea conventie accesorie prin care partile determina anticipat achivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutarii, executarii cu intarziere sau necorespunzatoare a obligatiei de catre debitorul sau.

Caracterele juridice ale clauzei penale. a. este o conventie cu caracter accesoriu. Nulitatea clauzei penale nu duce la nulitatea obligatiei principale. b. Prin ea se fixeaza anticipat valoarea prejudiciului cauzat creditorului c. Scopul este de a determina, prin conventia partilor, intinderea prejudiciului.
Debitorul obligatiei cu clauza penala nu are un drept de optiune intre executarea obligatiei principale si plata clauzei penale.
Creditorul poate insa cere fie indeplinirea obligatiei principale fie clauza penala.
Aceasta alegere este posibila numai dupa ce obligatia principala a devenit exigibila. d. Instanta de judecata nu are dreptul sa-i reduca sau sa-i mareasca cuantumul. e. Ea este datorata atunci cind sunt intrunite toate conditiile acordarii de despagubiri. f. Creditorul obligatiei cu clauza penala este un creditor chirografar.

TRANSMITEREA SI TRANSFORMAREA OBLIGATIILOR
Moduri de transmitere a obligatiilor:
1. cesiunea de creanta
2. subrogatia in drepturile creditorului prin plata creantei

1. Cesiunea de creanta -; este o conventie prin care un creditor transmite o creanta a sa unei alte persoane.
Creditorul care transmite se numeste cedent.
Persoana care dobandeste creanta este cesionar.
Prin cesiune se transmite creanta pe care cedentul o are fata de debitorul cedat.
Codul Civil reglementeaza cesiunea de creante in materia vanzarii cu titlu oneros.
Ea poate fi facuta si printr-un contract de donatie cu titlu gratuit.

Conditiile cesiunii de creanta
Ea trebuie sa indeplineasca toate conditiile validitate ale contractului
In principiu orice creanta poate forma obiectul unei cesiuni. Exista si creante inacseibile -; pensia de intretinere.
Este un contract consensual.
Prin remiterea titlului se executa contractul de cesiune de creanta.
Pentru ca cesiunea sa fie opozabila partilor trebuie indeplinite anumite formalitati. a. notificarea facuta de cedent sau cesionar debitorului cedat ( i se face cunoscut faptul schimbarii creditorului ). b. Acceptarea din parte debitorului cedat. Acceptarea trebuie facuta in forma autentica.
Ea poate fi facuta si printr-un act sub semnatura privata care emana de la debitor ( dar in acest caz cesiunea este opozabila numai debitorului cedat ).

Efectele cesiunii de creanta. a. efecte intre parti b. efecte fata de terti

a. intre parti din momentul realizarii acordului de vointa creanta se transfera catre cesionar.
Cesionarul devine creditor in locul cedentului. b. Fata de terti cesiunea produce efecte numai din momentul notificarii facuta prin intermediul executorilor judecatoresti sau al acceptarii de catre debitorul cedat prin inscris autentic.
Fata de debitorul cedat produce efect si daca se realizeaza prin inscris sub semnatura privata.
Daca cesiunea de creanta se face cu titlu oneros se naste in sarcina cedentului obligatia de garantie.
Garantia cuprinde obligatia cedentului de a raspunde de existenta actuala a creantei si a accesoriilor sale.
Cedentul nu raspunde de drept de solvabilitatea debitorului cedat.

2. Subrogatia in drepturile creditorului prin plata creantei.
Este un mijloc de transmitere legala sau conventionala a dreptului de creanta cu toate garantiile si accesoriile sale, catre un tert care a platit pe creditorul initial, in locul debitorului subrogatia poate fi in temeiul legii sau prin conventia partilor.
Indiferent de izvor efectele obligatiei sunt aceleasi.

Subrogatia legala -; potrivit art. 1108 Codul Civil subrogatia opereaza de drept in urmatoarele cazuri:
- in folosul aceluia care, fiind el insusi creditor, plateste altui creditor, ce are preferinta.
Primul creditor, platind pe cel cu rang preferentiat se subroga in drepturile acestuia si va putea astepta pana ce prin vanzarea bunului vor putea fi acoperite ambele creante si cea pe care a platit-o pentru creditorul cu rang preferential si propria sa creanta.
- In folosul aceluia care dobandind un imobilplateste creditorilor carora acest imobil era ipotecat.
- In folosul aceluia care, fiind obligat cu altii sau pentru altii la plata datoriei are interes de a o desface.



- In folosul eredeului ( mostenitor ) beneficiar, care a platit din starea sa datoriile succesiunii.
- La asigurarile de bunuri, asiguratorul se subroga in drepturile asiguratului despagubit, impotriva celui vinovat de producerea pagubei.

Subrogatia conventionala -; prevazuta la art. 1107 Codul Civil „ cind creditorul, primind plata sa de la o alta persoana, da acestei persoane drepturile, actiunile, privilegiile sau ipotecile sale, in contra debitorului, aceasta subrogatie trebuie sa fie expresa si facuta tot intr-un timp cu plata -; este consimtita de creditor ”.
Subrogatia consimtita de debitor -; cind debitorul se imprumuta cu o suma ( de bani )spre a-si plati datoria si subroga pe imprumutator in drepturile creditorului.

Efectele subrogatiei.
Prin subrogatie, subrogatul dobandeste toate drepturile creditorului platit.
Alte efecte:
- Subrogatia opereaza numai in masura platii efectuate.
- Cand subrogatul este un codebitor solidar, care a platit intreaga datorie, deci peste partea care ii revine lui, el va beneficia de garantiile creantei nu insa si de solidaritatea de care a beneficiat creditorul platit.
- In toate situatiile subrogatul are impotriva debitorului si unele actiuni proprii care se pot intemeia pe gestiunea de afaceri, pe imbogatirea fara just temei sau pe contractul de mandat.

MODURILE DE TRANSFORMARE A OBLIGATIILOR

Novatia -; este o conventie prin care partile unui raport juridic obligational sting o obligasie existenta, inlocuind-o cu o noua obligatie.

Felurile novatiei a. Novatia obiectiva -; se produce intre creditorul si debitorul initial, dar in raportul juridic obligational se schimba obiectul si cauza acestuia. b. Novatia subiectiva -; presupune schimbarea creditorului si a debitorului raportului juridic de obligatie.

Conditiile novatiei -; art. 1129 Codul Civil “ novatiunea nu se opereaza decat intre persoane capabile de a contracta ”, adica persoane care au capacitatea deplina de exercitiu.

Conditii specifice:
- existenta unei obligatii valabile, care urmeaza a se stinge prin novatie, daca este lovita de nulitate absoluta, ea nu poate forma obiectul unei noutati.
- Nasterea unei obligatii valabile -; daca noua obligatie nu este valabila, fiind nula absoluta, raportul juridic obligational nu s-a transformat si continua a subzista vechea obligatie.
- Noua obligatie sa contina un element nou fata de vechea obligatie.
Poate consta in schimbarea partilor, obiectului sau a cauzei raportului juridic.
- Intentia partilor de a nova, de a transforma vechea obligatie intr-una noua constituie elementul esential al novatiei.

Efectele novatiei -; este stingerea vechii obligatii si inlocuirea ei cu o obligatie noua.
Intre parti se naste un nou raport juridic obligational. Acest este intodeauna de natura contractuala, deoarece este rezultatul vointei partilor de a nova.

Delegatia -; este o conventie prin care un debitor aduce creditorului sau angajamentul unui al doilea debitor, alaturi de el sau in locul lui.
Debitorul care face delegatia se numeste -; delegant.
Persoana care se obliga alaturi de debitor sau in locul acestuia se numeste -; delegat.
Creditorul care primeste acest angajament se numeste delegator.

Felurile delegatiei -; pot fi perfecte sau imperfecte.
Perfecta -; delegatarul descarca prin declaratii expresa pe delegant si intelege ca obligatia sa fie executata de delegat.
Imperfecta -; delegatarul nu consimte la liberarea delegantului, ceea ce face ca el -; creditorul initial -; sa aiba, pe langa debitorul sau, un nou debitor -; delegatul.
Potrivit art. 1132 Codul Civil -; in lipsa unei declaratii exprese a creditorului ( delegatar ) in sensul descarcarii de obligatie a debitorului initial ( delegant ) delegatia nu poate fi decat imperfecta.

Efectele delegatiei.
Delegatia perfecta stinge vechea obligatie si o inlocuieste cu una noua.
In orice caz, raport dintre creditorul delegatar si delegat este un raport nou de obligatie, astfel ca el nu va beneficia de garantiile vechii creante.
Vechiul raport juridic obligational s-a transformat intr-un raport cu efectele sale specifice.
Delegatia imperfecta are ca efect faptul ca un nou raport de obligatie este adaugat celui preexistent, debitorul initial ( delegant ) nu este descarcat de obligatia sa fata de delegator, dar acesta are un nou debitor, alaturi de cel initial, delegatul.

MODURILE DE STINGERE A OBLIGATIILOR CIVILE.

A) Compensatia
B) Confuziunea
C) Darea in plata
D) Remiterea de datorie
E) Imposibilitatea fortuita de executare.

Moduri de stingere a obligatiilor civile
I. a. moduri voluntare de stingere a obligatiilor
- remiterea de datorie
- compensatia conventionala b. moduri de stingere care opereaza in afara manifestarii de vointa a partilor
- imposibilitatea fortuita de executare
- confuziunea

II. a. moduri de stingere care duc la realizarea creantei creditorului
- compensatia
- confuziunea
- darea in plata b. moduri de stingere care nu duc la realizarea creantei creditorului
- remiterea de datorie
- imposibilitatea fortuita de executare

A) COMPENSATIA -; este modul de stingere a obligatiilor civile care constaa in stingerea a doua obligatii reciproce, pana la concurenta celei mai mici dintre ele.
Compensatia presupune existenta a doua raporturi juridice obligationale distincte, in cadrul carora aceleasi persoane sunt creditor si debitor, una fata de cealalta.

Domeniul de aplicatie -; este un mod de stingere a oricaror obligatii, independent de izvorul lor.
Codul Civil prevede expres totusi cand nu opereaza compensatia unor creante reciproce ( art. 1147 Codul Civil ). i. cand se pretinde restituirea unui bun ce a fost luat pe nedrept de la proprietar ii. cand se pretinde restituirea unui depozit neregulat, adica a unor bunuri fungibile care au fost date in depozit si au fost consumate de depozitar. iii. Cand creanta este insesizabila ( exemplu: pensia de intretinere )

Compensatia nu poate opera nici in dauna drepturilor dobandite de alte persoane, spre exemplu in cazul popririi.

Felurile compensatiei:
- legala -; opereaza in puterea legii
- conventionala -; prin conventia partilor
- judecatoreasca -; prin hotararea instantei de judecata

Conditiile compensatiei legale ( art. 1144 Codul Civil )

i. reciprocitatea obligatiilor ( intre aceleasi persoane ) ii. creantele sa aiba ca obiect bunuri fungibile ( art. 1145 Codul Civil ) iii. creantele ce urmeaza a se compensa sa fie certe adica existenta lor sa nu fie discutabila din punct de vedere juridic iv. creantele reciproce sa fie lichide, sa fie determinate cu exactitate in valoarea lor v. creantele reciproce sa fie exigibile, adica sa fi ajuns la scadenta
Termenul de gratie nu impiedica compensatia pentru ca el reprezinta o favoare acordata de instanta debitorului pana la executarea silita a obligatiei.
Totusi compensatia este rezoluita ( desfiintata ) daca partile au savarsit acte incompatibile cu stingerea prin compensatie a datoriilor reciproce, exemplu:
- acceptarea de catre debitor a cesiunii de creanta pe care o face creditorul sau unui cesionar
- acceptarea de catre unul dintre cei doi creditori reciproci intre care a operat compensatia legala urmareste pe celalalt si acesta nu-I opune compensatia

Efectele compensatiei
- stinge creantele reciproce intocmai ca si plata
- urmeaza a se stinge si accesoriile si garantiile lor respectiv privilegiile, gajul si ipoteca

Compensatia conventionala - va opera prin conventia partilor, daca sunt intrunite conditiile pentru compensatia legala. Efectele sunt aceleasi.

Compensatia judecatoreasca - opereaza cand datoriile reciproce nu sunt lichide sau nu au ca obiect bunuri fungibile. Efectele sunt aceleasi.

B) CONFUZIUNEA -; consta in intrunirea in aceiasi persoana, atat a calitatii de debitor cat si a aceluia de creditor, in cadrul aceluias raport juridic obligational.

Domeniul de aplicatie -; se aplica tuturor obligatiilor independent de izvorul lor. In cazul raporturilor dintre persoanele fizice opereaza cu ocazia succesiunii, cind succesiunea este acceptata pur si simplu ( nu ca in cazul succesiunii sub beneficiu de inventar ).

Efectele confuziunii -; stinge raportul juridic obligational cu toate garantiile si accesoriile sale.

C) DAREA IN PLATA -; este operatia juridica prin care debitorul executa catre creditorul sau o alta prestatie decat aceea la care s-a obligat la incheierea raportului juridic obligational.
Aceasta schimbare a prestatiei se face numai cu consimtamantul creditorului.
Darea in plata se aseamana cu novatia prin schimbare de obiect. Dar in timp ce novatia opereaza prin conventia partilor incheiata inainte de plata, darea in plata are loc in momentul efectuarii platii.
Efecte -; stinge datoria intocmai ca si plata.

D) REMITEREA DE DATORIE -; este renuntarea cu titlu gratuit a creditorului de a-si valorifica creanta pe care o are impotriva debitorului sau.
Ea nu este un act juridic unilateral.
Ea este un contract -; ea presupune si consimtamantul debitorului.
Ea poate fi facuta si printr-un testament, caz in care ea constituie un legat de liberatiune.

Conditiile remiterii de datorie.
Este un contract cu titlu gratuit -; nu trebuie sa imbrace forma autentica a contractului de donatie.
Implica intentia creditorului de a face o liberalitate debitorului sau.
Proba remiterii de datorie.
Creditorul poate elibera debitorului o chitanta fictiva prin care recunoaste faptul efectuarii platii.
Efectele remiterii.
Obligatia debitorului se stinge.
Debitorul va fi eliberat de executarea ei.
Odata cu creanta se sting si garantiile care o insotesc.

E) IMPOSIBILITATEA FORTUITA DE EXECUTARE
Obligatia se poate stinge si prin faptul ca executarea ei a devenit imposibila datorita unui caz fortuit sau de forta majora, deci independent de vreo culpa sau vina din partea debitorului.
Aceasta imposibilitate priveste obligatiile de:
- a da un bun individual determinat
- de a face
- de a nu face nu si obligatia de a da bunuri de gen caci in principiu, propunerea lor este intodeauna posibila.

OBLIGATIILE COMPLEXE

Complexitatea obligatiilor rezulta din aceea ca ele pot fi afectate de modalitati sau din imprejurarea ca ele au o pluralitate de obiecte sau subiecte. i) Obligatii afectate de modalitati sunt termenul si conditia ii) Obligatii plurale: a. Cu obiecte multiple
- alternative
- facultative b. Cu subiecte multiple
- conjuncte ( divizibile )
- solidare
- indivizibile

Termenul.
Este un eveniment viitor si sigur ca se va produce, care afecteaza fie executarea fie stingerea unei obligatii.
Clasificare.
1) Din punct de vedere al efectelor pe care le produce: a. Suspensiv -; indica data la care trebuie indeplinite obligatiile asumate de parti -; adica termenul suspenda executarea obligatiei pana la indeplinirea unui eveniment viitor si sigur b. Extinctiv -; situatie in care el determina data la care obligatia se stinge
2) Din punct de vedere al cunoasterii sau recunoasterii momentului cand se va indeplini termenul: a. Termen cert -; data implinirii sale este cunoscuta din momentul nasterii raportului juridic obligational b. Incert -; data implinirii sale nu e cunoscuta, dar indeplinirea acestei date este sigura
3) Dupa izvor: a. Legal -; stabilit de lege ( Decretul 167 / 1958 ) b. Conventional - prin conventie c. Judiciar -; fixat de instanta de judecata ( exemplu: termenul de gratie )
4) In functie de persoana care beneficiaza: a. In favoarea creditorului b. In favoarea debitorului c. In favoarea ambelor parti
5) Dupa modul in care a fost precizat in raportul obligational, poate fi: a. Expres -; prevazut direct de parti b. Tacit -; dedus din natura raportului juridic obligational sau alte imprejurari.

Efectele termenului a) ale termenului suspensiv -; nu afecteaza existenta obligatiei, ci numai exigibilitatea sa
Obligatia exista, dar nu este exigibila.
Exemplu: daca debitorul executa plata inainte de termen face o plata valabila si nu poate cere restituirea ei.
Implinirea termenului se numeste scadenta
Din acest moment creditorul poate pretinde plata. b) ale termenului extinctiv -; acesta marcheaza momentul stingerii obligatiei prin unul din modurile de stingere cunoscute. Pana la implinirea termenului se produc efectele raportului juridic obligational la implinirea termenului aceste efecte inceteaza.

Efectele specifice termenului de gratie.
Este acordat de instanta de judecata cand obligatia nu este executata de debitor, desi ajunsa la scadenta.
El produce efect suspensiv ca si termenul legal sau conventional, insa acest termen se acorda de instanta numai in favoarea debitorului in considerarea situatiei sale patrimoniale, fara consimtamantul creditorului si chiar fara a se tine seama de stipulatiile contractuale.
Efectul sau este ca impiedica executarea silita si nu impiedici compensatia
Acest termen nu se acorda contractului de depozit sau cand au previzut un pact comision expres, nu se acorda in materie comerciala.
Partile pot renunta la termen, in acest cazproduce efecte ca si implinirea lui si obligatia devine exigibila.
Ele renunta prin acord.

Conditia.

Este un eveniment viitor si sigur ca se va produce, dar care depinde insasi existenta raportului juridic obligational.

Clasificare i) Dupa efectele sale: a. suspensiva -; cand de indeplinirea ei depinde nasterea raportului juridic obligational b. rezolutorie -; cand implinirea ei duce la desfiintarea retroactiva a raportului juridic obligational. ii) Dupa cum depinde de realizarea sau nerealizarea evenimentului: a. Cauzala -; realizarea ei depinde de hazard b. Mixta -; depinde realizarea ei de vointa unei parti si de vointa unei terte persoane c. Potestativa -; depinde de vointa unei parti.
Conditia potestativa poate fi:
- pura -; cand evenimentul viitor si nesigur care afecteaza obligatia depinde exclusiv de vointa uneia din parti a debitorului ( nula ) sau a creditorului
- pura si simpla - cand evenimentul viitor si nesigur care afecteaza obligatia depinde de vointa unei parti cat si de un element exterior acesteia iii) Dupa cum conditia consta in indeplinirea sau neindeplinirea evenimentului, poate fi: a. Pozitiva -; cand raportul juridic obligational este afectat de un eveniment care urmeaza sa se indeplineasca b. Negativa -; atunci cand raportul juridic obligatio




Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)




Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910



 
Copyright 2005 - 2023 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta