OBICEIUL -cutuma-constituie cel mai k5d22dd
Vechi izvor al dr. roman si s-a format in procesul destramarii soc. prestatale
El a existat in soc gentilica dar avea un caracter moral nu juridic acest izvor a dat dr rom carac de dr consuetudinar
-dupa Salvius Iulianus -; ob este respectat pe drept cuvant ca si legea si este reglem care a fost instit de obiceiul stramosilor
-dupa Ulpian ob se bazeaza pe consimtamantul tacit al pop, manifes tat intr-o per lunga de timp
-dupa Justinian -; dr pe care ob il aproba este un dr nescris jus nonscriptum iar ob practicate zilnic, seamana cu legea ob se mai nimeste : consuetudino si mos majorous. 1- era un ob care se repeta mereu in cazuri identice . deci el nu mai era contestat si devenea obligatoriu
2- mos majorus- = ob straosilor- treditie in soc patriarhala -; ob avea un rol insemnat la sf per republicii el trece in planul 2 in epoca postclasica el revine in 1 plan
LEGEA
Termenul de lex are mai multe acceptiuni leges publicae populi romani- legi adoptate de catre adunarile pop, leges datae reglem cu carac administr, leges privatae clauze introduse in anumite acte juridice
Legea in sens de lege = aocrd de vointa intre magistrat si pop, acprd prin care magistratul propune-rogat-si pop accepta-iubet, cu efectul ca propunerea-rogatio- se transforma in lege legea in sens de conventie=acord de vointa intre 2 pers particulare.
Legea- acord intre magistrat si pop are o forma de adoptare specifica care debuta printr-o propunere facuta de magistr a unui proiect de lege pe care pop il dezbatea. Apoi el se pronunta in cadrul adunarii convocate , ptr exprimarea votului pozitiv folosind formula -; utirogas, sau a celui neg din formula antiquo. Legea urma sa fie ratificata de senat si apoi sa fie facute copii
Legea celor 12 table a constit legea fund a sist de dr roman fata de care a existat un respect religios care a facut ca ea sa nu fie abrogata dupa ce a intrat in desuetudine in anul 449 s-a format o comisie in care au fost si 5 plebei si care au codificat ob juridice ea cuprindea regl de dr public si dr privat cuprindea dispozitii privind regl statutului pers regimul bunurilor, nu au existat prevedri privind obligatiile ptr ca erau mai putin dezvoltate .
Clasificare: dupa organul de la care emana :
Leges rogatae -; mecanism descris anterior
Leges datae- act norm care emana numai de la
Magistr in baza unei imputerniciri administrative
Dupa sanctiune : leges perfectae- nulitatea actului
Leges minus quam perfectae -; amenda
Leges imperfectae- nu aveau sanctiune
Legea avea 3 parti
Prescriptio -; numele magistr, ziua locul unde a fost votata, numele comisiilor si ordinea votului
Rogatio constituia partea de lg unde era textul de lg
Sanctio cuprindea masuri de pedepsire
EDICTELE MAGISTRATILOR
Magistratii in calitatea lor de consuli, pretori urbani si peregrini, edilii curuli si guvernatorii de provincie aveau un dr numit ius edicendi in virtutea caruia putea sa dea un edict -; act prin care isi faceau cunoscut programul activitatii sale edictul avea o durata de un an si se numeste lex annua el se aplica permanent in anul de magistratura si se numea edicta perpetua, se deosebea de edicta repentina care se dadea ptr cazuri neprevazute edictul avea 2 parti -; partea veche edictum vetus- pe care pretorul o lua de la predecesor si o parte noua -; pars nova -;care cuprindea propunerile lui la mijlocul sec 1 imparatul Hadrianus il desemneaza pe Salvius Julianus sa sistematizeze edictul pretorului acesta a fost codificat sub numele edictum perpetuum pretorii nu au mai putut sa se abata de la prevederile sale si dispare din randul izvoarelor

DREPTUL PRETORIAN m
Pretorul introducea in edictul sau unele mijloace care sa usureze aplicarea dr civil care era imuabil-acest proces se numeste adjuventi iuris civilis gratia cu trecerea timpului pretorul a kuat o serie de masuri ptr completarea dispozitiilor dr civ pornind de la anumite dispozitii cuprinse in lege si introducand principii si forme procedurale cu scopul de a adapta dr la necesit practice pretorul completeaza sau modifica prevederile dr civil ramase neaplicabile cu tipmul dr civil si cel pretorian s-au apropiat unul de altul si institutiile jur din vremea lui justinian nu sunt decat rezultatul fuziunii dr civil cu cel pretorian.
JURISPRUDENTA m
Jurisprudenta este stiinta dr creata de jurisconsulti prin interpretarea dipozitiilor normativecuprinse in legi
In epoca veche dr roman se reducea doar la cunoastera la cunoasterea formulelor, tinute in secret de catre pontifi
Consultatiile juridice si cele religioase erau date confident
Odata cu afisarea zilelor faste si a formulelor solemne pe care partile unui litigiu trebuiau sa le rosteasca calea s-a deschis ptr laicizarea jurisprudentei prin accesul tuturor la date tinute secret pana atunci . apare profesia de jurisconsult -; juristul roman devine sfatuitor nu numai ptr cei care aveau nevoie de sfaturi juridice dar ptr oricine avea nevoie de un sfat.
Activitatea juristilor era complexa si avea mai multe directii : respondere, cavere, agere, scribere .
Respondere activitatea de a da consultatii in cele mai diverse probleme insa cele mai multe cu carac juridic
Cavere- activ de a da consultatii jur privitoare la modelul de redactare a actelor juridice.
Agere- activ de a da consultatii juridice privitoare la conducerea unui ltitgiu-acorda asistenta juridice judecatorului care era o persoana particulara.
Scribere- constituia activitatea de scriere a tratatelor de dr si redactarea actelor juridice.
La inceputul perioadei principatului au luat nastere
2 sc de dr : sc sabiniana -; conservatoare, ondatorul ei fiind Capito si avand pe Sabinus in frunte, si scoala proculiana -; inovatoare fondata de Labeo si avand la conducere pe Proculus.
Operele jurisconsultilor sunt intr-un numar f mare :
Questiones -; culegeri care nu prezentau cazuri practice ci cazuri teoretice discutate in scoala
Instutiones- lucrari cu caracter elementar in care era expus dr civil si dr pretorian .
Sentintae -; lucrari cu caracter elementar dar cu cntinut practic .
Digesta -lucrare care cuprindea dr civ si dr pretorian
Notaele -; erau obs asupra operelor jurisc clasici
In timpul imparatului Augustus juristii care faceau politica imperiala au primit un dr numit ius publice respondendi prin care puteau da consultatii juridice obligatorii ptr cazul in speta iar in vreamea imparatului Hadrianus puteau da consultatii juridice ptr cazuri similare.
Judecatorii care trebuiau sa rezolve litigiile erau obligati sa tina seama de responsa prudentiam al acestora cu prioritate fata de cei neautorizati
In procese puteau fi citati doar 5 mari juristi :
Paulus, Ulpianus, Gaius, Modestinus Papianus ptr a exclude folosirea citatelor false cum se obisnuia
SENATUSCONSULTELE
Actul ce emana de la senat ptr a fi legal trebuia sa
Indeplineasca anumite conditiide fond si forma .
Erau de 2 categorii : senatusconsultum factum per discentionem atunci cand senatorii votau fara a discuta propunerea facuta de presedinte si senatusconsultum perrelationem cand presedintele se adresa fiecaruia cerandu-I parerea .
CONSTITUTILE IMPERIALE -; de la imparatul
Hadrianus ele au dobandit putere obligatorie
Au fost de 4 categorii : edicta -; care se aplicau pe intreg imperiul si pe toata durata vietii imparatului mandata -; instructiuni date guvernatorilor de provincie decreta -; hot jud pronuntate de imparat pers judecate rescripta -; raspuns dat de imparat magistr sau pers part asupra unor pr de dr cand raspunsurile erau adresate magstr se faceau prin scrisori- epistulam . Daca era adresat particularilor se facea chiar pe textul cererii printr-o solutie numita subscriptio.

FORmulele scacramentale : sacramentum
Indicis arbitrive postulatio, manus iniectio,
Pignoris capio si condictio
LEGIS ACTIONES-EPOCA VECHE
Gaius explica termenul : orice actiune ca mijloc de valorificare a unui dr subiectiv se intemeiaza pe lg procesul se desfasoara in 2 etape : in iure si in iudicio procesul debuteaza cu citarea paratului- reus in fata magistr folosin de catre reclmant : in ius vocatio vadimonium, extra judiciare si condictio . in ius vocatio- constituia somarea paratului ptr a se prezenta in fata magistratului prin formule -; in ius te voco -; techem in fata magistratului . vadimonium extra judiciare constituia o conventie prin care partile stabileau in acord data prezentarii condictio -; somatie prin care reclamantul chema in iure pe paratul peregrin paratul putea sa reactioneze in 3 feluri la formularea pretentiilor : sa recunoasca pretentiile reclamantului prin “ confesio in iure” si atunci procesul se oprea
-sa nege pretentiile dar sa nu se apere “indefensio” procesul se oprea - sau sa nege pretentiile “ infitiatio si sa-si dea concursul ptr desfasurarea procesului . daca paratul adopta cea de-a treia pozitie se declansa un act numit “litis contestatio” luarea de martori ultimul act in iure fara de care nu se putea trece la etapa urmatoare
MIJLOACE de SOLUTIONARE A LITIGIILOR
INTEMEIATE PE IMPERIUM
Competenta magistr era desemnata prin termeni : iurisdictio si imperium iurisdictio era dr magistr de a organiza indeplinirea formelor proprii legisactiunilor. Era de 2 feluri : contenciosa -;cand interesele partilor erau contrare si gratiosa -; cand interesele partilor nu erau opuse
In cadrul legisactiunilor in faza in iure magistra
Supraveghea rostirea corecta a formulelor de catre parti si rostea el insusi : do -;cand numea judecatorul ales de parti ; addico-cand ratifica declaratia unei parti recunoscandu-I dr ;dico-cand atribuia ob litigios unei parti
Imperium constituia putarea de comanda a magistr el
Putea solutiona unele litigii fara a le mai trimite in faza 2
El avea urm mijloace : interdicta -; ordine date partilor
Sa faca sau sa nu faca un anumit act ;missio in posesionem punerea in posesie -; pretorul trimitea in posesia sau detentia bunurilor paratului stipulationes praetoriae- stipulatiuni pretoriene erau contracte verbale incheiate intre parti din ordinul pretorului nu din dorinta lor restitutio in integrum -; repunerea in situatia anterioara pretorul desfiinta actul juridic ce a prejudiciat pe recl
PROCEDURA IN IUDICIO
Dupa ce partile au trecut prin litis contestatio ajung in fata judect unde se aplica principiul oralitatii si a contradictorialitatii. Fiecare parte isi sustine punctul de vedere pe baza probelor constand in martori si inscrisuri. Partile putea beneficia si de un avocat denumit latrones dar nu in calitate de reprezentant
ORGANIZAREA INSTANTELOR
In epoca regalitatii magistr care judecase in prima etapa
Era regele iar in lipsa lui prefectul orasului-praefectus urbi
La inceputl republicii aceasta f-ctie a revenit celor 2
Consuli.; luna unul, o luna altul . Din anul 367 judecarea proceselor litigioase a trecut in organizarea pretorilor iar asupra consulilor a ramas jurisdictia gratioasa anul 242 apare pretorul peregrin care organizeaza procese intre cetatenii romani si straini.
In partea 2 a procesului judecata se facea de catre o persoana privata aleasa din listele afisate in forum sau propusa de catre reclmant si confirmata de catre magistr judecatorul putea forma o instanta unica cand era singur ca judecator unic-judex unus fie putea fi arbitru-arbiter ; judecatorul judeca pricinile mai grele iar arbitrul pe cele intre rude sau vecu\ini procesele puteau fi judecate si de judecatori multipli care formau tribunale -; acestea erau fie permanente fie nepermanente . tribunalele nepermanente erau formate dintr-un nr impar de jud “recuperatores”si judecau procesele dintre cetateni si peregrini tribunalele permanenta erau de 2 feluri -; fiind formulate dintr-un nr par de membrii : tribunalul celor 10 barbati care judecau procesele cu privire la libertate si tribunalul celor 100 de barbati care judecau procese cu privire la mostenire si propr.

Judecau procese cu privire la mostenire si pro.
LEGISACTIUNILE IN JUDECATA
Sacramentum -;procedura prin juramant era actiunea legii prin care se judecau procese cu privire la propr si creante avand ca obiect sume de bani sau lucruri- este sub forma unui pariu iar cel care pierde trebuie sa dea si banii pe pariu este de 2 feluri : in rem si in personam in rem -; juramantul asupra unui lucru era legisactiunea in legatura cu propr unui lucru.
Procedura lua sfarsit cu atribuirea provizorie aobiectului litigios de catre magistrat uneia dintre parti care se angaja prin garantii ca daca va pierde procesul in iudicio va restitui celeilalte parti lucrul in cauza cu fructele lui.
In personam -; era procedura specifica urmaririi dr de creanta -;se pp ca era similara celei in rem.
Judicis arbitrive postulatio -; consta intr-o cerere adresata magistratului ptr ca acesta sa desemneze un judecator sau un arbitru. Se folosea in cazul proceselor care luau nastere prin sponsio adica forma primitiva a contractului verbal
Legisactiones per condictionem -; constituie o simplificare a lui sacramentum in personam si se aplica in 2 situatii “ certa pecunia” o suma de bani determinata si “alia certa res “lucru determ
LEGISACTIUNI DE EXECUTARE
Manus injectio -; punerea mainii era o legisactiune ce nu se putea intenta decat in baza unei sentinte judecatoresti privind o suma de bani
Pignoris capio- luarea de gaj era considerata legisactiune cu toate ca ii lipsea caracterul judiciar . Creditorul dupa rostirea unei formule solemne putea sa ia un bun din patrimoniul debit
PROCEDURA FORMULARA
PROCEDURA IN IURE
Magistratul are acum un rol activ- el putea crea chiar daca legea nu prevedea actiuni noi sancionand d p d v juridic situatiile de fapt inedite.
Citarea la proces se facea la fel numai ca s-a perfectionat ; paratul trebuia sa se infatiseze sau sa prezinte un garant care sa asigure ca se va prezenta la data stabilita in fata magistr.
Daca paratul nu se prezenta magistr ii dadea o amenda iar daca se acsundea reclamantul putea sa-I vanda bunurile (cu ingaduinta magistr).
In fata magistr partile isi exprimau pretentiile fara a se folosi de formule sacramentale
Paratul avea tot aceleasi 3 pozitii
Daca el se apara si nega pretentiile magistr
Proceda la intocmirea formulei -;dare actionum pe care o trimitea judecatorului
FORMULA si PARTILE formulei
Formula constit un mic program de judecata prin care pretorul arata judecat cum sa solutioneze.
In partea de inceput este numirea jud dupa care
Partile secundare-neobligatorii si partile principale
Partile principale : intentio-constit acea parte a formulei in care recl isi afirma pretentiile-putea fi certa daca erau specificate sau incerta demonstratia- cuprindea fundamentul juridic, cauza pretentiilor recl ; adjudicatio- parte prin care se dadea judecat puterea de a face un transfer de proprietate ; condemnatio -; ordinul dat de catre magistr in formula sa absolve sau sa condamne . condamnarea se refera la o suma de bani sau daca obiectul procxesului era un lucru restiutirea lui.
Partile secundare : prescriptiones -; acele parti sec care urmareau sa satisfaca un interes fie al recl fie al par ; daca erau in favoarea recl se numesc pro actore daca erau ….pro reus exceptiones- acele parti sec ale formulei care constit mijloace de aparare ale paratului ; sunt de 2 feluri perpetuueresping definitiv pretentiile recl si temporare-amana dr recl de a promaova o act
LITIS CONTESTATIO
Consta in remiterea unei copii de pe formula ori dictarea ei de catre recl paratului. Producea 3 efecte efectul extinctiv : consta in stingerea dr prin care recl a intentat actiune ; efectul creator-consta in nasterea unui nou dr in locul celui initial
PROCEDURA IN IUDICIO
Judecarea se facea intr-o zi fasta si numai in prezenta
Partilor.judecatorul ers sclavul formulei trebuia sa o
Respecte intocmai .